1,945 matches
-
sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
Adevărul ca praxis, ca trăire, ucenicul său - Sfântul Ignatie Teoforul îmbină cunoașterea și viața într-o abordare antologică a Adevărului, deoarece viața înseamnă ființă veșnică, adică ființa care nu moare. Domnul Iisus Hristos este Adevărul, nu pentru că este un principiu epistemologic care explică universul, ci pentru că El este viața și mulțimea ființelor, care își găsesc semnificația nestricăcioasă întru Iisus Hristos, care recapitulează în întregime creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. De
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_temeinicia_stelian_gombos_1389599539.html [Corola-blog/BlogPost/363662_a_364991]
-
melodia funebră în cadrul naturii autumnale și hibernale, conciliind senzația fericirii interioare, particulară, cu nefericirea generală. Acest hedonism a fost criticat de Hegel, deoarece este incapabil de a aplica fericirii categoria adevărului. Relativismul său profund nu constituie o eroare logică sau epistemologică în poezia lui Bacovia. Cel de-al doilea tip de hedonism, cel epicureic, reprezintă încercarea de diferențiere imanentă. Se menține ideea că plăcerea este bunul suprem, dar un anumit gen de plăcere este opus tuturor celorlalte în calitate de plăcere "Adevărată". Dacă
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
aprilie 1920 publică articolul "Pascalia", o primă formă a textului său de referință "Juxta Crucem". Articolul, care tratează problema suferinței în creștinism, va fi reluat pe larg de Nae Ionescu în lecția de deschidere a cursului său universitar, intitulat "Funcția epistemologică a iubirii", publicat postum în revista Isvoare de filosofie, I, 1942. Un alt text de referință, "Suferința rasei albe", va fi publicat în anul 1924. Ca gazetar, dar și ca filosof, atinge maturitatea în perioada anilor 1926-1933, perioadă legată de
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
mistică ortodoxă (prolegomene și autori principali de la Clement la Grigorie Palama) și altul de mistică apuseană (Eriugena, Francisc din Assisi, Eckhart), publicate abia în anul 1996. Tratarea este însă istoricizantă și intelectualizantă — mistica fiind văzută ca o problemă de natură epistemologică, deformație profesională a apologetului filozof. Despre Filocalie și Mistică Ortodoxă în spiritualitatea românească, sub regimul comunist Începând cu data de 1 ianuarie 1947, cursul de ascetică și mistică creștină de la Facultatea de Teologie din București a fost predat — doar un
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470122574.html [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
Comunicare și manipulare”, colonel (r) dr. Ion Petrescu - “Reîntoarcerea la KGB”, Ion Bădoi - “Dialog despre justiție, cu și fără justiție...”; “Însemnări despre scriitorul lunii - Augustin Buzura”, Constantin Băjenaru - “Rațiuni pentru apărarea și susținerea cuplului - familiei tradiționale românești”, Nicolae Vasile - “Analiza epistemologică a creației jurnalistice a lui Mihai Eminescu”, Irina Airinei - “Doctorița Răsărit de soare”, Ghe. Benone - “Poezii”, Mihail Diaconescu - “Rodica Vătăman Subțirelu - Bijuterii lirice”, Silvia Dușan - “Crochiu”, Alecu Marciuc - “Memoria benzii de magnetofon: apel la neuitare”, dipl. ec. Petre Crăcănel - “Eminescu
SERATELE “EMINESCU, JURNALISTUL”, INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1476638329.html [Corola-blog/BlogPost/376979_a_378308]
-
într-un tipar specific al antiformei de ordin postmodernist (indefinibilă sub aspect structural), nu întruchipează, dacă putem spune așa, decât o complicată reducție nenecesară a unui cod “natural” anterior formulat, un racursiu, cu alte cuvinte, deosebit de relevant, cu funcție deloc epistemologică, menit să indice însă nicidecum reflexia poetică a astrului solar în oglinda liniștită a unei ape, ci întreaga fenomenologie cercetată cu infinită precizie pe tot arealul său reprezentativ tocmai din dorința obținerii unui set informațional semnificativ legat de acest fapt
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_pornografia_magdalena_albu_1376563202.html [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
ante, inter și post) belice, până în vremurile noastre), obiceiurile și tradițiile, personalitățile ce i-au marcat decursul istoric, ajungând până în prezent. Așa după cum era și normal, cu profund respect pentru meseria de dascăl și ținând cont de principiile morale, etice, epistemologice, cartea este structurată în trei părți: • Partea I - Din istoria locurilor ori împrejurimilor Țigăneștiului - localizarea istorică și documentară; • Partea a II-a - Instituțiile Țigăneștiului - Tradiții și obiceiuri • Partea a III-a - Personalități ale comunei Țigănești, inclusiv prezentarea antecesorilor familiei autoarei
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_elena_buica_intoa_elena_buica_1341283470.html [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
totuși atât de nefericit, de tragic, de umilit în istorie. Pentru că dl profesor Ștefan Dumitrescu (intuiție, clarviziune, inspirație divină ?) pune, ca să spunem așa, după două mii de ani diagnosticul psiho-moral cel mai corect al poporului român. Iluminează, din punct de vedere epistemologic, dinspre interior către nivelul conștient, dinspre trecut către prezent destinul impresionant de uman și de tragic al unuia dintre cele mai vechi popoare ale lumii. Pornind de la o cercetare cazuistică foarte bogată, de la evenimentele istoriei (fericite și nefericite), de la notele
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/maria_cantuniari_1436600259.html [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
de la noi, și de pe mapamond, cuprinși de un sumbru entuziasm, au adoptat ca titlu teoretic comun desfințarea structurală a omului, detronarea iluziei care a făcut din acesta centrul vital al artelor și au propus, în schimb, instalarea artei pe soclul epistemologic al structurii. Neutralizarea omului ca agent al istoriei, pe care o concept unii comentatori culturali cu un straniu zel al negației, graba lor de a sugera spectacolul căderii de pe înălțimi a zeului denumit ARTIST, denotă o criză de structură, în
ARTA-OGLINDĂ CONVEXĂ A REALITĂȚII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1491919257.html [Corola-blog/BlogPost/380046_a_381375]
-
Mă întreb eu, George Terziu, editorul publicației Cervantes, România, daca cea mai mare păcăleală posibilă nu este chiar viața: ne-am născut ca să murim!? Cu anexele ei: iubirea, cuvinte că și: copiii Editorul mai semnează un eseu interesant despre tristete-considerente epistemologice. mei, casa mea, averea mea...!!? Și astea spuse de oameni care nu mai sunt. Da, viața e păcăleală păcălelilor !!! Editorialul este semnat de Liliana Ghiță Boian proaspătă redactor șef a revistei.Articolul MELANCOLIA,CA SURSĂ CULTURALĂ DE INSPIRAȚIE(MITUL CREAȚIEI
A APARUT NUMARUL 8 AL REVISTEI CULTURALE CERVANTES ! de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/A_aparut_numarul_8_al_revistei_george_terziu_1366120593.html [Corola-blog/BlogPost/345898_a_347227]
-
scindării limbii originare. Conștient de complexitatea raporturilor dintre semne și cei ce le utilizează, Augustin ajunge la concluzia că trebuie disociată dialectica de retorică, cele două ramuri conexe ale unei metadiscipline concepută și perfect articulată ca doctrină a semnelor. Apropierea epistemologică dintre dialectică și retorică nu este nouă, deoarece ea se constată atât la stoici cât și în Retorica lui Aristotel. Pe urmele stoicilor (etimologia acestora este subordonată științei definițiilor), Augustin la rândul lui include etimologia în dialectica sa, fapt care
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493622353.html [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
în comparație cu Aristotel, filosoful care a acordat o importanță minoră semnelor în raport cu lucrurile desemnate (în Retorica, Stagiritul consideră că „numele sunt imitații, iar vocea cea mai imitativă dintre toate facultățile noastre”), Augustin conferă semnelor demnitate, „singura în măsură să explice succesele epistemologice, precizia terminologică, exactitatea și profunzimea stratificărilor taxonomice, rafinamentul conceptual din speculația scolastică de mai târziu” (E. Munteanu). Punctul de vedere al lui Ludwig Wittgenstein este că Augustin „descrie un sistem de comunicare; numai că nu tot ceea ce numim limbaj este
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493622353.html [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
Adevărul ca praxis, ca trăire, ucenicul său - Sfântul Ignatie Teoforul îmbină cunoașterea și viața într-o abordare antologică a Adevărului, deoarece viața înseamnă ființă veșnică, adică ființa care nu moare. Domnul Iisus Hristos este Adevărul, nu pentru că este un principiu epistemologic care explică universul, ci pentru că El este viața și mulțimea ființelor, care își găsesc semnificația nestricăcioasă întru Iisus Hristos, care recapitulează în întregime creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. De
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466751140.html [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
Adevărul ca praxis, ca trăire, ucenicul său - Sfântul Ignatie Teoforul îmbină cunoașterea și viața într-o abordare antologică a Adevărului, deoarece viața înseamnă ființă veșnică, adică ființa care nu moare. Domnul Iisus Hristos este Adevărul, nu pentru că este un principiu epistemologic care explică universul, ci pentru că El este viața și mulțimea ființelor, care își găsesc semnificația nestricăcioasă întru Iisus Hristos, care recapitulează în întregime creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. De
PARINTELE GHEORGHE ISPAS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_gheorghe_ispas_.html [Corola-blog/BlogPost/367334_a_368663]
-
continua lucrarea destinată mie: elevarea în tinerii studioși a sentimentului de prețuire a valorilor reale, autohtone și străine. Astfel, au putut vedea lumina literei tipărite: Odiseea conștiinței filosofice moderne și contemporane (de la Kant la postmodernism), Chivotul syncategorematelor și infinitul, Rătăcirile epistemologice ale empirismului, Filosofia criteriului și timpul funciar, În peștera lui Platon nu se naște Christ, Ce mult te-am iubit Eli... (eseu despre Mircea Eliade), O stafie umblă iar prin Europa (eseu despre Marx și Lenin), Lacrimile marelui orb (eseu
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491325896.html [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
observăm că intrarea în secolul al XX - lea a fost dominată de un scepticism generalizat în ceea ce privea atât rolul cât și viitorul religiei în societatea modernă. A fost perioada în care gândirea occidental - europeană ducea la extrem consecințele pozitivismului epistemologic, „profeții suspiciunii” anunțând cu multă emfază caracterul retrograd, inutilitatea și iminenta dispariție a religiei. Puternic influențat de teologia antropologică a lui L. Feuerbach (1841), Marx a fost primul teoretician social care a văzut în religie unul din factorii principali ce
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_importanta_conlucrarii_religiilor_.html [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
precum Școala de la Palo Alto, și noile invenții pe linia retoricii europene, în cadrul Școlii de la Bruxelles și a Grupului μ. Abordând problematica discursului contemporan, autoarea constată că totul este discurs și discursivitate, începând de la viața publică firească, obișnuită, până la expunerile epistemologice savante: „știința a devenit un discurs riguros și sistematic; arta - un discurs figurat și patetic; filosofia - o analiză a discursului”. Iar la „nivelul simțului comun, marea majoritate a oamenilor nu dau atenție decât la ceea spun (sau aud) și neglijează
Între discurs și discursivitate by http://balabanesti.net/2014/02/03/intre-discurs-si-discursivitate/ [Corola-blog/BlogPost/339987_a_341316]
-
stat, iar în 30-50 de ani vom dispărea ca popor, în fața acestui eveniment tragic singura soluție, pe care el o preconizează, fiind aceea a "încordării maxime și totale" a întregului neam, în vederea salvării sale. Acestea ar fi numai câteva repere epistemologice, care-i pot permite lectorului sau spectatorului, să descifreze nivelurile piesei, sensurile ei adânci, care sunt mai multe și cumplite. În realitate, piesa de față (Caragiale se pupă cu Stalin) este o tragedie înspăimântătoare despre destinul unui popor, purtând masca
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Teofil_mireanu_stefan_dumitrescu_teofil_mireanu_1335362680.html [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
ne fărâmițează viața în clipe de aur, are culoare albastră. Pe treptele lui devenim îngeri, suntem contopire și despărțire a spiritului de trup, înaintând și deschizând zarea cunoașterii. Iar Ochii eului poetic transcend realitatea pentru a surprinde mirificele ei nivele epistemologice și estetice ascunse: „Sunt triunghiul cu vârful în Cerc/ Străpung până la tine infinitul/ Spre Timpul Magic. Mai încerc/ Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul./ Ești mereu Triunghiul Sublim/ Mă arcuiesc în juru-ți și-ți cer/ O Deltă de Lumină, un imn
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1424410587.html [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
Adevărul ca praxis, ca trăire, ucenicul său - Sfântul Ignatie Teoforul îmbină cunoașterea și viața într-o abordare antologică a Adevărului, deoarece viața înseamnă ființă veșnică, adică ființa care nu moare. Domnul Iisus Hristos este Adevărul, nu pentru că este un principiu epistemologic care explică universul, ci pentru că El este viața și mulțimea ființelor, care își găsesc semnificația nestricăcioasă întru Iisus Hristos, care recapitulează în întregime creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. De
DESPRE FRMUSETEA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frmusetea_sfintei_euharistii_.html [Corola-blog/BlogPost/366928_a_368257]
-
precum Școala de la Palo Alto, și noile invenții pe linia retoricii europene, în cadrul Școlii de la Bruxelles și a Grupului μ. Abordând problematica discursului contemporan, autoarea constată că totul este discurs și discursivitate, începând de la viața publică firească, obișnuită, până la expunerile epistemologice savante: „știința a devenit un discurs riguros și sistematic; arta - un discurs figurat și patetic; filosofia - o analiză a discursului”. Iar la „nivelul simțului comun, marea majoritate a oamenilor nu dau atenție decât la ceea spun (sau aud) și neglijează
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugeniu_nistor_intre_discur_eugeniu_nistor_1391685926.html [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
și nevăzute. Oamenii sunt parte din realitate, sunt icoane create după o matrice asemănare Arhetipului, oglinzi în care se reflectă o parte infimă din cele văzute și nevăzute. („Oglinzi și icoane”) • Realitatea este în ultimă instanță un concept, o convenție epistemologică, ontologică. Realitatea nu este numai ceea ce este material, tangibil, ceea ce poate fi confirmat de instrumente, produs și reprodus de mașini proiectate de inteligența omenească. Chiar și sentimentul de iubire, o simplă idee, fantezie aparent ilogică, un gând răzleț, sunt de
DESPRE REALITATE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1493260044.html [Corola-blog/BlogPost/340908_a_342237]
-
categorii filosofice, în idei filosofice. La baza alegerii temei stau următoarele argumente: pe tema comunicării și mesajului filosofic nu există vreun studiu anterior, nici vreun articol și nici atât vreo lucrare de amploare; teza se înscrie în lucidul și amplul demers epistemologic al postmodernității și hipermodernității, de clarificare conceptuală ori reconceptualizare a instrumentelor de lucru specifice fiecărei științe, ca și de delimitare de către Filosofie a unui aparat teoretic de lucru propriu, specific. Din Filosofie s-au desprins pe rând diferite științe care
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]