238 matches
-
nu-ți spun nimic (sau nu-ți spun ție, ca român din România.și iată un prim argument și răspuns, la întrebarea: DE CE ACEASTĂ CARTE ERA NECESARĂ ȘI ESTE BINECUVÂNTATĂ: PENTRU CĂ NE FACE CUNOȘTINȚĂ ȘI NE RE-ÎNFRĂȚEȘTE, CU FRAȚI UITAȚI/”ESCAMOTAȚI”?!), decât după ce te duci la pagina conținând textul/textele antologat/antologate și.citești, cu nesaț: Virgil Ciucă (SUA), Carmen Tania Grigore (Anglia), Adalbert Gyuris (Germania), Ioana Geier (Germania), Monalisa Livia Gheorghiu (România) etc. Există și destui scriitori care nu s-
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI, DIN ÎNTREAGA LUME” de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_antologia_scriitorilor_romani_contemporani_din_intreaga_lume_.html [Corola-blog/BlogPost/349061_a_350390]
-
toboganul construit, pesemne, de-un saltimbanc. Inscripționate cu cerneală-tăciune, cuvintele cu resturi de cerbi și-au uscat gâtlejul, ba chiar au trecut Rubiconul, mutând pionii pe tabla de șah a Fortunei. Unda lor de șoc tot n-a reușit să escamoteze ideea pe care ai ghemuit-o în conștiință. Să înțeleg că, precum Augias, nu erai pregătit pentru inventivitate? Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Scrisoarea / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1168, Anul IV, 13 martie 2014. Drepturi de Autor
SCRISOAREA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_oancea_1394711168.html [Corola-blog/BlogPost/353458_a_354787]
-
făcute în copilărie și adolescență. Albert, după ce rămâne cu gura căscată, mimează faptul că îi împărtășește veselia. De parcă chiar și-au dat întâlnire, nu întârzie să apară secretarul de partid care nici măcar nu-i ia în seamă veselia menită să escamoteze supurația unei răni vechi ; cei doi se cunosc de prea multă vreme. Veselia disimulată a celuilalt nu numai că nu mai are forță dar tinde să devină tristețe și mai ales durere. Are nevoie de suport moral. Nu îl găsește
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1488271841.html [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
Englezii văd rezultatele elevilor lor, și le asumă și încearcă să le îmbunătățească prin schimburi de experiență, în timp ce noi interpretăm acțiunile lor tendențios ca să decredibilizăm testarea PISA, să o ducem în derizoriu. Totul asezonat cu frumoșii noștri olimpici; și am escamotat realitatea. În felul acesta rămânem închiși, izolați și nu schimbăm nimic în educație”, a scris pe pagina sa de Facebook profesoara Cristina Tunegaru.
Profesoara care a contrazis-o pe Gabriela Firea și l-a acuzat de minciună pe ministrul Pavel Năstase, dată afară din școală by https://republica.ro/profesoara-care-a-contrazis-o-pe-gabriela-firea-si-l-a-acuzat-de-minciuna-pe-ministrul-pavel-nastase-data [Corola-blog/BlogPost/338951_a_340280]
-
acces. De ce am oare impresia că la sute de ani distanță de Dante, ne regăsim, grație acestui volum, în fața unei selva oscura di simboli, o pădure virgină aproape, luxuriantă de simboluri nedescifrate încă, sau a căror semnificație a fost uitată, escamotată de scurgerea nisipului prin clepsidrele Timpului ... ? Căci trecerile succesive prin diversele stări ale sufletului (corespunzătoare cvasi literal stărilor materiei, întrupată, nu-i așa, din spiritele decăzute, ajunse în pulberea drumului), ne ilustrează iadul trăit și parcurs de poet în căutarea
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Inger_rastignit_poeme_soptite_de_vasil_pompiliu_comsa_1343827820.html [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
gata de decolare. Avionul s-a desprins de pistă, accelerând la o viteză considerabilă. Am avut exact timpul necesar pentru escamotarea trenului de aterizare, înainte să se atingă limita maximă de viteză pentru a face acest lucru. Flaps-urile s-au escamotat înainte să se atingă limita maximă de viteză pentru a face acest lucru. La capătul îndepărtat al pistei, viteza a trecut de 0,9 Mach și Ron a angajat avionul în urcare la 45 de grade. Câteva secunde mai târziu
de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Zborul_este_viata_mea_jurna_stefan_popa_1390557242.html [Corola-blog/BlogPost/347357_a_348686]
-
nr. 11 și în „PREPOEM”, ambele din mai 1940 EPILOG Lăsați licuriciul să vie la pasărea din colivie să i-aducă lumină sacră în colivia acră. Pasăre sunt și eu în colivia lui Dumnezeu dar sărăcia și migrenele mi-au escamotat penele. C-o schiloadă mînă stau rezemat de țărînă. C-o slabă cutremurare holbez ochii a mirare. Licuriciul meu e mort. Nu-mi mai aduce steluțe în cort, nu mai rîde, nu mai luminează ceasul ca o amiază. Poate Maica
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_pena_1487583813.html [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Regia: Mircea Daneliuc de Liviu Florian Jianu Privesc filmul “Glissando” și dincolo de povestea vieții lui Teodorescu, mă gândesc că lumea este un ospiciu. Fie că societatea se numește moșiereasca, burgheza, fascista, comunistă, capitalista sau alt nume sub care își va escamota delirul. Cazinoul, cu mese de ruletă sau cărți, la parter, si nebuni care asistă la etaj, este mecanismul ei central: locul unde se fac jocurile și se distribuie banii. Profesorii de școală sunt nebuni. Martelează elevii cu întrebări terifiante, la
“GLISSANDO” : CRONICĂ DE FILM by http://revistaderecenzii.ro/glissando-cronica-de-film/ [Corola-blog/BlogPost/339348_a_340677]
-
ai zis numai rrom. Nu intrăm în analiza condițiilor socio-istorice, nu dăm vina pe sărăcie, pe regimurile politice, că atunci nu o mai scoatem niciodată la cap. Haideți să descompunem un-doi-ul acesta al scărpinatului de-a-ndoaselea, să vedem unde și cine escamotează realitatea, încercând să ascundă gunoiul sub preș. De ce produce iritare și revoltă denumirea de țigan? Haideți să fim sinceri și să nu ne mai ascundem după deget că toți cunoașteam răspunsul. Denumirea a devenit sinonimă cu ce e mai rău
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/I_am_looking_for_a_job.html [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
presă care s-au pretat la filibusterismul formalismelor lansate ca diversiune, lipsit fiind de altă menire decât să ducă electoratul cu vorba. Să-i lase impresia că situația tot mai gravă pentru el se discută când, de fapt ea se escamota îngropându-se definitiv sub gigamiliardele de vorbe inutile, despre proceduri inutile sau, uneori, chiar inexistente, inventate ad-hoc. Adică proceduri lipsite de procedură care ne-au ocupat două luni viața într-o discuție despre neant, cu unicul scop de a ne
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_ziua_nationala_a_limbii_corneliu_leu_1346238072.html [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
prin muncă proprie (s.n.). Acesta e, din contra, totdeauna la dispoziția muncitorului, căci dacă n-ar fi ar rămâne improductiv. Dacă socialiștii români ar face bine să cerceteze sub câte forme bugetare, fie ale comunei, ale județului, ale statului, se escamotează și cel din urmă ban câștigat de omul din popor prin muncă, pentru a hrăni cu el clasa de postulanți și de ambițioși de rând cari trăiesc din fondul mizeriei comune, fără nici o compensație pentru aproapele lor, atunci s-ar
Neamul românesc nu doarme! by http://balabanesti.net/2012/08/18/neamul-romanesc-nu-doarme/ [Corola-blog/BlogPost/340013_a_341342]
-
acestuia o prezentare incompletă și parțială a actelor de urmărire penală aflate în dosarul cauzei". Se încalcă în acest mod dreptul la un proces echitabil, câtă vreme procurorul "păstrează pentru sine atuuri injuste, concretizate în elemente probatorii pe care le escamotează față de învinuit", precum și dreptul la apărare, prin aceea că inculpatului nu îi este asigurată posibilitatea cunoașterii ansamblului probelor administrate în faza de urmărire penală, pentru a formula apărări pertinente în cauză. Judecătoria Timișoara apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140981_a_142310]
-
calitate, de tolerarea încălcărilor eticii profesionale. Am invitat-o la un dialog pe Brîndușa Armanca, jurnalist și profesor de jurnalism, să facă o radiografie a situației. Pentru a ajuta și publicul să înțeleagă ce se întâmplă. „Practica românească de a escamota bârfe, supoziții, colportări sub acoperirea «pe surse» nu face decât să discrediteze profesia” Doamnă Armanca, mediul virtual, cu preponderență, e invadat de articole de presă de proastă calitate, și ca fond, și ca formă, de articole care, în mod normal
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” by http://uzp.org.ro/brindusa-armanca-social-vorbind-jurnalistii-sunt-zero-in-fata-societatii-neavand-niciun-fel-de-protectie-sociala/ [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
este să obișnuiești publicul cu subiecte ușoare, cu lucruri care se fac din mers, cu poze senzaționale, fete goale, de care abundă Internetul. În consecință, scuza presei că asta vrea publicul nu stă în picioare. Iar practica românească de a escamota bârfe, supoziții, colportări sub acoperirea „pe surse”, deci fără verificări rezonabile, nu face decât să discrediteze profesia. Am ajuns în situația că oricine care produce și distribuie conținut media să se autointituleze sau să fie considerat jurnalist. Ziariștilor profesioniști, celor
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” by http://uzp.org.ro/brindusa-armanca-social-vorbind-jurnalistii-sunt-zero-in-fata-societatii-neavand-niciun-fel-de-protectie-sociala/ [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
din care cititorul nu înțelege nimic. Ea vorbește despre lucruri omenești, despre durere, lacrimă, iubire, furtună, nori, calm, liniște, frumusețea naturii, omenie, daruri spirituale de neprețuit. Modul de adresabilitate de la suflet la suflet, poate că displace unora, deprinși a-și escamota sentimentele și chiar a le perverti. Vera Crăciun are o calitate care o singularizează printre poeți: este deosebit de sinceră, candidă, de o sinceritate dezarmantă, uluitoare. Ea se despodobește și se prezintă așa, cu sufletul despuiat, în fața lumii. Există în carte
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_poezia_dorului_si_dorul_poez_cezarina_adamescu_1333985348.html [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
este să obișnuiești publicul cu subiecte ușoare, cu lucruri care se fac din mers, cu poze senzaționale, fete goale, de care abundă Internetul. În consecință, scuza presei că asta vrea publicul nu stă în picioare. Iar practica românească de a escamota bârfe, supoziții, colportări sub acoperirea „pe surse”, deci fără verificări rezonabile, nu face decât să discrediteze profesia. Am ajuns în situația ca oricine care produce și distribuie conținut media să se autointituleze sau să fie considerat jurnalist. Ziariștilor profesioniști, celor
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca by http://uzp.org.ro/practica-romaneasca-de-a-escamota-barfe-sub-acoperirea-pe-surse-nu-face-decat-sa-discrediteze-profesia-interviu-cu-jurnalistul-si-profesorul-brindusa-armanca/ [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
a se putea detecta orice acces neautorizat. 3. Procedura de control pentru accesul la aeronavele care nu sunt în serviciu este următoarea: (a) se închid ușile cabinei; (b) pasarelele telescopice și/sau scările ventrale se asigură, se retrag sau se escamotează, după caz; sau (c) pe ușile aeronavei se aplică martori de integritate. 4. În plus, atunci când nu toți membrii personalului sunt supuși unei verificări/unui filtru înainte de intrarea în zonele de securitate cu acces restricționat, fiecare aeronavă este vizitată cel
jrc5878as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91050_a_91837]
-
în detrimentul celor care tind să ia în considerare mai degrabă diferențele dintre grupuri umane mai mici sau mai mari, dintre popoare și culturi atunci când abordează problematica omului. Poziția aceasta nu se confundă însă cu un idealism obnubilant, diferențele nu sunt escamotate în numele vreunei ideologii uniformizatoare. Este vorba de o pledoarie, cu date ale realității, pentru o mai bună apropiere și cunoaștere între culturi pe baza afinităților, a respectului și a înțelegerii. Poezia lui Radu Voinescu din volumele „Hierofantul“ și „Poezii“, deschide
Radu Voinescu () [Corola-website/Science/300139_a_301468]
-
cât mai puțin cu cât mai multe cuvinte”... deoarece „... Puterea trebuia să dea impresia că ea comunică cu supușii, dar scopul real era să nu le transmită nimic clar”. Utilizarea limbii de lemn este cel mai perfid mod de a escamota adevărul, de a abate atenția, de a arunca praf în ochii cititorului, sau a auditorului în cazul discursului politic, în scopul inducerii în mintal a unei viziuni idealiste, a unei dogme ideologice, sau de a anihila un adevăr. Scopul ascuns
Limbă de lemn () [Corola-website/Science/309678_a_311007]
-
compus din derivă si direcție, iar cel orizontal este tip pendular, ambele având configurația săgeată. Trenul de aterizare este triciclu, cu roata de bot orientabilă. Atât jamba de bot (cu roată simplă), cât și trenul principal (cu roți duble) se escamotează înspre înainte, în fuselaj. Cabina pilotului este situată în fuselajul anterior, între cele două prize și este prevazută cu scaun catapultabil de tip „zero-zero”, cu ejectare prin cupolă. De asemenea, cabina este prevazuta cu aparate de navigație, control, comunicație etc.
IAR 93 () [Corola-website/Science/303456_a_304785]
-
noastră. Acum venim la opul pe care "Romînul" îl numește Teoria generală a statului și al cărui titlu adevărat e Allgemeines Staatsrecht. Vom reproduce întreg pasagiul din capitolul XXIV (pag. 223), ca să se vază înc-o dată în ce fel "Romînul" escamotează toate părțile câte nu-i convin, citând numai bucățele cari, izolate, nu reprezintă spiritul textului. Iata-l: În fine înstrăinarea teritoriului statului sau a unor părți a lui în formele și după noțiunile dreptului privat, precum au obicinuit a o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Vestitul Pseudo-Ureche, reprezentantul-prototip al furtișagului literar și coleg cu d. Petrescu, Pseudo-Ureche, care își ia operile dramatice din Lope de Vega, știința filologică de la un băiat de 15 ani (Ascoli) și care n-are nimic al lui, de la nume începînd, escamotat de la un cronicar vechi, până la zecile de volume ce promite a le publica, acest prototip, zicem, n-a putut rămâne fără imitatori mai mult ori mai puțin îndrăzneți. În prefața Aritmeticei sale d. Petrescu zice că, profitând de experiența făcută
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rândul ei, nu poate fi apucată și trasă înaintea judecății de nimenea. Acesta e sistemul cel mai nou, inventat anume de d. C. A. Rosetti, întîi pentru a scăpa de orice responsabilitate pe confrații din ministeriu, al doilea pentru a escamota coroanei dreptul ei de control legiuit asupra actelor guveniului, al treilea pentru a face iluzoriu dreptul pe care îl are nația de a-și exercita controlul în afacerile publice. Pe această cale de nelegiuită suveranitate d. C. A. Rosetti a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ne despart în realitate. Din toate discursurile n-am văzut decât două idei ce par a stabili o divergență de opiniuni. Minoritatea se miră cum guvernul nu ia inițiativa în cestiunea izraelită, făcîndu-i din aceasta o acuzațiune că voiește să escamoteze cestiunea și ascunzîndu-se în adăpostul maiorităților să scape de răspunderea ce incumbă. Al doilea se supără pentru lauda legalității, care ar fi fost asemenea o cauză a liniștei. N-aveți drept să cereți fin proiect de lege. Ele sunt sesizate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Deși tuturor ne este evident că el nu este nici măcar Micul Paris, exact în aceeași măsură în care Parisul nu este Marele București. Și atunci de unde impresia de inadecvare? Pur și simplu din observația de bun simț că bovarismul identitar escamotează sau deformează termenii analizei exprimând pur și simplu frustrările și insatisfacțiile noastre. Nu spun că nu există și în această carte numeroase considerații pe cât de tranșante și admirabil exprimate, pe atât de judicios descriptive. Dar frustrarea și insatisfacția, oricât de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]