245 matches
-
romanul lui Bogdan Mirică își ratează miza de a fi o demonstrație derizorie, în cheie minimalistă, a unei semnificații dramatice. Rămîne o carte-ghiveci populată de niște personaje-fantoșe, nu în sensul absurdului mecanomorf ci al inconsistenței, puse cu forța să facă eschive pe hîrtia care, sărăcuța, poate suporta orice. Acest anything goes (cu reversul and nothing last) este motivat, probabil, foarte comod cu principiul scriptural al anti-mimesis-ului. Această carte, la o adică, se poate scrie (avem dovada), dar nu se poate citi
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
Dar tocmai în lipsa mijloacelor pare a fi fost atins scopul: cuvintele se înșiră, se deșiră, se repetă ca frînturi de ecou necontrolat, după regulile unei bizare și frînte geometrii, numită cu o vorbă inspirată a lui E. Negrici "stilistică a eschivei". Lucrul care mai întîi irită pentru ca apoi să fascineze sînt amuțirile capricioase. Grandilocvența tăcerii umilește nu o dată cuvîntul, "alburile" capătă valoare și e interesant că tocmai gîtuirile, derobările și abdicarea de la ideea poetică fac obiectul mai tuturor judecăților critice, de la
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]
-
important pentru o bună situare în modernitate - Renașterea. Consecințele sunt considerabile. Și nu numai prin faptul în sine - mari culturi nu o cunosc și asta nu le-a oprit să se exprime în deplină splendoare - ci mai ales pentru că această eschivă a creat un complex adânc de "vinovăție", mereu activat, mereu altfel denumit, dar ușor de recunoscut la originile sale. Al. Duțu, pe bună dreptate, reproșa "pașoptismului" apariția acestei nefericite "piedici" mentale. În efortul lor disperat de a ne scoate din
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
pînă la tine" (Seneca) În marea majoritate a cazurilor scriitorii noștri care au întreținut un comerț cu comunismul au adoptat o atitudine decepționantă. Dacă n-au așternut tăcerea deplină asupra compromisului, s-au străduit a monta fel de fel de eschive, de explicații oblice, de sofisme care n-au exclus nici intrepida tentativă a etalării unei "opoziții" evident mult exagerate, dacă nu inventate de-a binelea. De la "amintirile deghizate" la o greu credibilă religiozitate retrospectivă, ne-au oferit spectacolul unei pitorești
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
trafic" cu bunuri simbolice între cele două state și comunități scriitoricești, a întocmi un bilanț, oricât de sumar, al eficienței acestui "comerț" cultural are valoarea developării unei stări de fapt, obligând realitatea să iasă din vagul comod, din amânările și eschivele în care se complac mulți intelectuali și diverși factori de decizie, din păienjenișul frazelor care îi de-responsabilizează. Înaintea impresiilor pe marginea anchetei din Contrafort și în legătură cu ce cred eu însumi pe această temă, ar trebui să formulez câteva observații
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
și living, la un loc:/ Mircea Ciobanu ( alias Sandu),/ domnos, ba chiar dominator;/ mezinul Gabrea ( mult mai tandru);/ era și domnul Mărculescu,/ cel cu «tăcerea milostivă»/ strînsă-«ntre pajiște și turlă»;/ și, personaj de mare burlă,/ cînd ofensiv, cînd în eschivă,/ Vintilă Ivăceanu; Turcea/ ( o cvasi-rimă pentru Tulcea,/ tot astfel cum se-ngînă Giurgiu/ cu, din păcate, numai giulgiu),/ pe care-l cunoscusem, însă,/ prin Mircea, Mircea Brăilița,/ prietenul de totdeauna,/ cu-o zi în urmă, la «Albina»/ ( nu singur, ci-nsoțt de
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
o totală verticalitate pe care și l-a construit sclipitor într-o carieră politică începută de la identificarea deloc politică "fata aia frumoasă de la PAC", a obligat-o să nu-și ofere portița de scăpare pentru cei slabi. Sau recunoașterea fără eschive a greșelii, de care nu sînt în stare decît cei extraordinar de puternici. Mona Muscă e o persoană puternică, dar nu personalitatea "providențială" în pielea căreia se străduia să intre, cu o grație, să recunoaștem, remarcabilă. Marile ei atuuri de
Dana a ucis-o pe Mona by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10361_a_11686]
-
mecanismului îți mistuie chipul. Antenî Cum brațul unui copil părăsit se înalță antena ce-ar mai putea capta la un capăt steaua surdo-mută la celălalt graiul tău fără ființă. Fără explicații fără iertări fără jurăminte fără detalii fără vise fără eschive fără sensuri fără-ndoieli fără pauze fără viscere fără drumuri fără subiecte fără armuri fără priviri fără rigori fără spaime fără contururi fără tăceri fără cedări fără contracții fără uimiri fără trasee doar cu mistere străvezii și-ncordată cum ochiul
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
simplitate și claritate discursului poetic, el rămîne la fel de baroc, sofisticat și abscons, dar ceea ce era gest teatral, artificial pînă acum, devine aici trăire mai sinceră, semnalare mai exactă a tragicului existențial. încep să cadă prea multele măști, acea "stilistică a eschivei", cum o numea Eugen Negrici, pălește în fața unei stilistici a asumării. Dacă practicarea unei poezii axate pe virtuțile limbajului presupune (cel puțin, conform evoluției genului) o criză a sentimentelor, a metaforei, a metafizicii înseși, în cazul lui Mazilescu această poezie
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
primului război. Plecat din Ardeal în urmă cu zece ani, e suspectat la București, în timpul ocupației germane, de lipsă de loialitate față de statul austro-ungar; refugiat la Iași, din teama de a nu fi arestat și probabil condamnat la moarte pentru eschivă de la recrutare, e bănuit de confrați ca spion al regimului de ocupație. Suspiciunea generalizată îl copleșește, îl împinge la sinucidere, după cum se explică resorturile acestei drame în avertismentul autorului: "Un om și-a curmat viața în clipa în care a
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
uite, vorbește, cu macaraua. "Jocul" lui Florin Gabrea seamănă mai degrabă cu a doua variantă. Se comentează mult, ce-i drept, în piesa în patru acte și un prolog. Însă, dacă-i lăsăm deoparte pe Mazilescu, cam fitiligiu, abil în eschive și, firește, pe Caragiale, distribuția e făcută, dincolo de numele de "români" care sînt fie curajoși, fie harnici, grăbiți, visători ș.a.m.d., din Ionescu, Popescu, toți, adică din umplutura scenelor electorale d-anțărț. Chiar să vrei să chemi la rampă
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
lipsei de onestitate, de corectitudine? Ar fi fost mult mai util poziției autorului referirea concretă la cîteva nume, la cîteva texte critice, urmată de o contraargumentație. Altminteri, avem a face cu o execuție in absentia, care lasă gustul dezagreabil al eschivei. Nu se produce astfel o dovadă în răspăr, tocmai în favoarea “atenuării” spiritului critic pe care o deploră, printr-o solemnă poză a generalității suspendate, dl Guțan? În loc de-a lua taurul de coarne, d-sa se trage la o parte
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
la gioale, pân-ai venit să-l bubui. - Ai încasat-o de fraier. Fii atent ce-ți zic, bagă la minte. Tu ești înalt și ai alonjă mare, bună să-i ții la distanță. Trebuia să te folosești de-o eschivă, să izbească alături. Acum hai până la grădină, la Moise cârciumarul, să-ți dea Titi o bucățică de carne crudă, s-o pui pe ochi, până n-apucă să se învinețească. Eram pe strada lui Ionel, întâmplător botezată Sfântu' Ioan Moși
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
ar fi chiar apartenența sau, mai bine zis, definirea, identitatea mea, așa cum s-au impus, treptat, prin presiunea mediului în care am trăit (România, adică, și chiar și exilul românesc) și cum le-am conștientizat greu, cu încăpățânate, amânări și eschive și pe care, în cele din urmă, a trebuit să mi le asum. ...Mă refer, evident, la evreitatea mea pe care niciodată n-am negat-o, dar ale cărei consecințe nu am fost dispus să le scrutez. Poate și pentru că
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
clasificărilor comune și s-ar putea ca în ineditul acestor pagini să rezide explicația unui anume recul al "criticii de întîmpinare". Cronicarii cei mai activi ai vremii tac. Vl. Streinu, Perpessicius, G. Călinescu ori {. Cioculescu fac imaginarul gest de elegantă eschivă. În compensație, cele două scrieri ale tînărului Blecher intră imediat în atenția lui P. Constantinescu, Eugen Ionescu și Mihail Sebastian. Fiecare în parte și toți la unison își exprimă entuziasmul față de acest "debut valoros", ba chiar "uluitor", vorbesc pertinent despre
MAI by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13877_a_15202]
-
Dragoș Bucurenci Cosmin Alexandru scrie despre punctul de fugă pe care se sprijină privirile noastre atunci cand evităm să ne uităm în ochii interlocutorului. Și propune o arheologie foarte interesanta a acestei eschive: Țin cursuri de vorbire în public și aproape în fiecare grupă de cursanți, oricât de ridicat ar fi nivelul ierarhic pe care îl ocupă în companiile lor, cel puțin jumătate au dificultăți majore de a privi în ochii oamenilor cu
Privitul în ochi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82623_a_83948]
-
a exclamat criticul la un moment dat, pentru ca, în clipa următoare, să adauge explicativ și complice: ,...e întinsă ca o orgă", dînd semnalul rîsetelor prin propriul său hohot, ce-i scutura îndelung rotunjimea bonomă a pîntecului. Jocul etimologic fusese o eschivă abilă, smulgînd epitetul riscat din sfera imundă a ,orgiei" și dăruindu-i ad hoc o ascendență elevată. Sintagma ,expresivitate orgiastică" mi-a revenit de curînd în memorie, în împrejurări despre care voi relata îndată. }in în mînă un volum fastuos
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
-i spun chiar ,curent", ce poate rezolva impasul în care a intrat proza românească, după căderea, prin lovitură de grație, a grasului subiect comunist, ce era atacat prin infinitezimale și mult prea gustate, iar acum decăzute ,aluzii" (prilej de inteligente eschive, fandări, șmecherii de stil pentru a tăinui și ascunde frazele directe de atac la societate, la sistemul politic). Nu mai este trebuincios nici romanul extrem de filozofic, stufos, greoi, nu mai contează nici fanteziile importate din Sud-America, nici alinierile SF. în
Romanul acumulativ by Valentin Tașcu () [Corola-journal/Imaginative/11536_a_12861]
-
posibil să-i datoreze acesteia un spirit neconvențional, o deprindere de-a scormoni lucrurile mai în adânc, dincolo de suspectele aparențe. O înclinație spre "exercițiile de luciditate", favorizată de absența unor relații, inclusiv la treapta contactelor umane prea strânse, generatoare de eschive, pudibonderii, ipocrizii. Pretind unii că trăim într-un "haos", într-un "mediu invadat de mediocritate și impostură"? Că "autoritatea critică" a dispărut după decembrie? Că, implicit, "era mai bine înainte"? Mircea A. Diaconu constată, pentru uzul nostalgicilor "poziția autoritară a
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
altceva iese în față. Aș pune-o, totuși, alături, din tot ce s-a scris la noi, de Întîlnire la Paris. Aceeași privire metalică, tăind precis, în care s-a înșurubat un cristal foarte tare, făcut din lacrimi reținute. Atîtea eschive și ratări, pentru răsplata unei uncii de hîrtie scrisă. Cărțile vechi se cumpără, ca și experiențele, la kilogram. Drumurile lor, pe unde-și pierd coperțile și-și amestecă identitățile, o spumă de idei din care-ți amintești, din cînd în
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
degrabă de-o determinare interioară. Să ne mutăm, puțin, în altă parte. Dacă ați avea, astăzi, poziția din '90, în Ministerul Educației, ce-ați schimba? Mă tem că întrebarea deschide o cutie a Pandorei. Pentru a vă răspunde corect, fără eschive și generalități moarte, ar fi nevoie să vorbim mult și pe îndelete, nu să alocăm temei un punct printre altele într-un interviu, prin forța lucrurilor, de dimensiuni modice. De aceea, mă voi rezuma la o schiță a unei schițe
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
să apuce pasărea, s-o strângă și s-o sufoce. Cocorul s-a ferit și el, s-a retras și a atacat din nou. Șarpele s-a mișcat vioi și s-a transformat într-un cerc. După alte câteva atacuri, eschive, contraatacuri, șarpele a reușit să învingă. Zhang s-a frecat la ochi de mirare, când a deschis ochii, animalele dispăruseră. Atunci a priceput că i s-a arătat cum lupta forța cu slăbiciunea, concentrarea cu disiparea energiei, duritatea cu flexibilitatea
Agenda2005-02-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283262_a_284591]
-
pe scena politică" ("Buftea politică", R.l., nr. 23 crt.). Nu era decît o poantă finală, într-o radiografiere de panopticum satiric a mediilor politice actuale: "un limbaj contemporan cu sămănătorismul și păsunismul", "praf în ochii naivilor" din partea unor "maeștri ai eschivei" - "lupi în blană de oaie" ș.a.m.d. Curios e însă că, în timp ce în pagina hebdomadarului literar falimentul cinematografiei buftene apare că un adevăr axiomatic, demn să treacă în proverb, mai nimic din asemenea evidente nu aflăm la rubricile de
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
din avionul arogant al puterii. Sunt sigur că cei doi politicieni nu se înțeleseseră dinainte. Nici nu aveau cum - doar se numără printre ațâțătorii vrajbei dintre partidele lor respective! Cu toate acestea, respingeau la unison, cu ușurință unor maeștri ai eschivei, toate afirmațiile - bine argumentate și documentate - ale moderatorului. Ei negau, amuzat-indignati, orice idee neconvenabila partidelor din care proveneau și, firește, lor însile. De-a dreptul impresionantă era tehnică de a nu răspunde niciodată direct la întrebare. Iar cand răspundeau, mai
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
așadar, într-un chip previzibil, impasul pierderii de ceilalți și de sine. Dar Nabokov scrie, spre deosebire de Pynchon și probabil pentru că o face la o vîrstă mai naivă și mai încrezătoare a literaturii, cu gravitate și sinceritate, fără volute ironice, fără eschivă parodică. Eroii lui au o șansă, poate infinitezimală și de aceea neglijabilă, dar e o șansă autentică. "Primăvara la Fialta" e, poate, cea mai memorabilă dintre nuvelele din acest generos volum, printr-o suavă insinuare a tragicului epic în cadența
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]