188 matches
-
ca popor -experiment - mai ales după ultimul război, și, să extragă din cartea-inițiatică a autoarei, iluminare și har - spre a le fi pilduitor. Romanul este de profundă morală creștină, prin sinceritatea mărturiei și prin buna lecție a descrierii fără ținte estetizante, așadar este un roman - neo - testamentar în sensul teologic. Cum autoarea a avut primele încercări literare încă din țară, dinainte de exil, este greu pentru mine să disting cărui public anume îi este adresat - atât celor de „acasă”, cât și diasporei
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
ape . Apa morții imaginată ca matrice leșioasă în care eșuează înțelesul din cuvinte. Bătrâneții îi lipsește măreția tragediei, chiar dacă, furat de valul zicerii înalte, expresive, poetul clamează tragedia neputinței. Din fericire, poetul are și versiunea mai mai puțin eroică și estetizantă. : Bătrânețea, ca baba cu mustăți și gușe/,mă izbește-n pârâul de pe centura nopții/. Îmi șlefuiește piatra de uitare-a vânturilor,/în cartierul ... rezidențial, este furtuna morții( Adolescența despletită). Bătrânețea, ca motiv poetic obsedant , ce străbate parcursului unui întreg volum
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Stihurile_destramarii_croni_al_florin_tene_1385100246.html [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
mamă/ îmi crește mare feciorul./ Până când spun tată/ îmi albește capul./ N-am timp de pierdut,/ mă silesc să le-nvăț/ măcar pe cele mai sfinte./ Încep să fac cântece/ din numai două cuvinte“ (Abecedar). Poezia lui Vieru nu este estetizantă sau experimentală. Ea este în primul rând trăire. Pentru că dorește să ne aducă aminte cum să viețuim, pentru cine și de ce. Din poeziile marelui basarabean poate fi sesizat limbajul obsesiv afectiv. El se traduce prin cuvinte apte să coaguleze sensurile
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
de pătruns: La ora cinci/ oricare gest e proaspăt/ dar și inexplicabil (Alergie la alb). În continuare, accentuate înfrigurări lirice dintr-un asumat bestiar. Iată un poem ce pare desprins dintr-o invocare a lui Ganesha, indicul protector al prosperității estetizante: Trezită în cruda infinita dimineață/ ia un pahar fără sfârșit de rouă/ și spală-ți sânii fragezi/ cu praf de diamant// mișcare grea a lumii/ ne învârtește nouă/ imaginara trompă/ de înger elefant// e-atâta Doamnă frumusețe/ doar pentru mine
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1456081114.html [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
Concursului de Debut Literar UniCredit, a motivat alegerea câștigătorului: Între noi un zid pe lună"este volumul unui poet talentat, cu bune lecturi, înclinat spre voluptăți manieriste, agrementate cu referințe culturale exotice - îndeosebi extrem-orientale - ce vădesc o sensibilitate evazionistă și estetizantă. Având adesea un suport biografic, cotidian, discursul său liric se răsfață în metafore decorative, elaborate, senzuale. Există și un anumit sentimentalism juvenil care, ținut în frâu, contribuie la feeling-ul poemelor, dar care riscă uneori să scape de sub control. Un mai
CARTEA CU PRIETENI XVI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/356943_a_358272]
-
sau BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE prin ÎNTOARCEREA INOROGULUI Pe tot parcursul dezvoltării sale, orice popor își conturează o identitate culturală cu ajutorul miturilor și legendelor, care îl însoțesc. Legende calendaristice, cosmogonice, geografice, istorice, etc., culte sau populare, toate oferă o variantă estetizantă asupra realității. Nevoia de frumos, de suprarealitate, de proiectare în imaginar a dorințelor omului dintotdeauna, a dat naștere legendelor. Când n-a cunoscut esența unor lucruri, sau când și-a propus să dea o formă hiperbolizantă unui obiect, fenomen, etc.
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
LEGENDE” sau BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE prin ÎNTOARCEREA INOROGULUIPe tot parcursul dezvoltării sale, orice popor își conturează o identitate culturală cu ajutorul miturilor și legendelor, care îl însoțesc.Legende calendaristice, cosmogonice, geografice, istorice, etc., culte sau populare, toate oferă o variantă estetizantă asupra realității. Nevoia de frumos, de suprarealitate, de proiectare în imaginar a dorințelor omului dintotdeauna, a dat naștere legendelor.Când n-a cunoscut esența unor lucruri, sau când și-a propus să dea o formă hiperbolizantă unui obiect, fenomen, etc.
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
picturi din perioada renașterii, cum ar fi Rubens, Rembrandt, Velazquez, Nicolas Poussin, mai târziu Goya, Picasso, și până în zilele noastre, pictura, ca artă, nu a putut fi înlocuită de fotografie. Arta fotografică este un mister. Fotografia a devenit o imagine estetizantă, aceasta a venit de dincoace sau de dincolo de estetic, prin care esența ei tehnică a devenit o revoluție considerabilă în modul de reprezentare. Dacă în pictură ochiul și mâna artistului crează opera de artă, în fotografie, arta imagini este rezultatul
COMEDIA ARTEI SAU ASEMĂNĂRILE ŞI DEOSEBIRILE DINTRE PICTURĂ ŞI FOTOGRAFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401032844.html [Corola-blog/BlogPost/350556_a_351885]
-
lirismului, înlocuindu-o cu un card ce deschide centre comerciale, magazine de lux, centre de fitness, tot atâtea realități virtuale, simulacre, poeta noastră trăiește poezia ca pe un fel de spontaneous combustion, autoimolare, iar nu ca pe o rece răsfrângere estetizantă, mimetică: „Cine?.../ Focul rupe din mine,/cu mânie și-n-verșunare rupe... Și tu?.../ Tu, plângi că te doare imaginea flăcării?. (Cine mai are timp). În același timp o trăiește ca pe o terapie în contra a ceea poeta numește „sfâșietoare oboseală de
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1457192104.html [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
întoarcere la modele tradiționale precum cel balzacian pe care George Călinescu îl folosește în Enigma Otiliei. El considera necesitatea dezvoltării romanului românesc pe linia studiului caracterului. Romanul interbelic cunoaște și alte orientări cum este lirica în opera lui Ionel Teodoreanu, estetizanta și simbolistica la Mateiu Caragiale, memorialistica la Constantin Stere și fantastica la Mircea Eliade. În perioada aceea s-au format marile personalități precum Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu și Constantin Brâncuși. Proza interbelică se dezvoltă prin nuvelistica lui Gib
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_prima_zi.html [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
căutării la nivelul esențelor, acolo unde sunt intuite fațetele inexpugnabile caracteristice apelor adânci ale spiritului. E așteptată marea întâlnire cu ultradezirabilul fundamentării interioare. În același timp, putem sesiza și o inevitabilă conștiință a inadecvării la datele realului, doar ascendența iubirii estetizante acompaniind salutar jocul existențial. Maria Calleya scrie o poezie cu vădite nuanțe incantatorii, muzica reprezentând piatra angulară dintr-un special eșafodaj al vibrațiilor întru introspectarea sinelui. Foarte încet, foarte dulce, trăirea existenței în clipă are statut privilegiat printre atât de
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1458320312.html [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
direct acest lucru, este o decorporalizare, prin extaz, astfel încât cel care contemplă frumusețea desăvârșită a lumii (nipone) să fie doar sufletul ridicat la rang artistic suprem. Este adevărat că este vorba despre un suflet senzorial (și acesta este ineditul perspectivei estetizante a autoarei), un suflet cu trup (sau un trup al sufletului, după formulă de mai târziu a misticilor spanioli!), mai exact cu trei simțuri supradezvoltate (văzul, mirosul, auzul), doar astfel explicându-se nuanță sinestezica a extazului mărturisit de Șei Shōnagon
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
Dincolo de zonă aristocratica, în mediul plebeu, nonestetizant și nonestetic adică, paradisul nu mai este paradis, ci decade. Alchimia plantelor Un spațiu descriptiv aparte le este dedicat arborilor și florilor: este vorba despre o fiesta cromatică, legată de perfecțiunea estetică și estetizanta a vieții. Sărbătoarea cromatică este vădita printr-o „alchimie a plantelor”, ale căror combinații cromatice conțin, de fapt, energii vizuale. Ritualurile nipone imperiale oficiale care omagiază flori precum nalba, irișii, crizantemele, sunt descrise amănunțit, tocmai întrucât paradisul trebuie livrat migălos
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
perceapă ca pe o păpușă perfectă (vizual vorbind) sau ca pe un echivalent nipon al Fecioarei Maria Încununată că Regina a Cerurilor. Acest lucru nu este o speculație oarecare, procedeul autoarei Însemnărilor de căpătai fiind, de fapt, unul de beatificare estetizanta la adresa împărătesei. O apoteoza.
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
sau BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE prin ÎNTOARCEREA INOROGULUI Pe tot parcursul dezvoltării sale, orice popor își conturează o identitate culturală cu ajutorul miturilor și legendelor, care îl însoțesc. Legende calendaristice, cosmogonice, geografice, istorice, etc., culte sau populare, toate oferă o variantă estetizantă asupra realității. Nevoia de frumos, de suprarealitate, de proiectare în imaginar a dorințelor omului dintotdeauna, a dat naștere legendelor. Când n-a cunoscut esența unor lucruri, sau când și-a propus să dea o formă hiperbolizantă unui obiect, fenomen, etc.
FLOAREA CĂRBUNE-” LEGENDE” SAU BALSAMUL IUBIRII LUI DRAGOBETE PRIN ÎNTOARCEREA INOROGULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1424723573.html [Corola-blog/BlogPost/374597_a_375926]
-
șine, ci pe pasărea cu aripi de Mureș, cu plisc de Transilvanie, cu pene ce-l învesmântează că iia! E cântecul de pe Valea Gurghiului, niciodată și nicidecum imitativ, căruia glasul Marioarei Mân Gheorghe îi cerne o măruntă ninsoare de melancolie estetizanta, dezagregata din propriul suflet al interpretei, fără a fi prea dulce, ci prea sensibil și împodobit că floarea, cu soare, parfum și catifea. Toate cântecele Marioarei Mân Gheorghe sunt o narațiune admirabila contra tendențiozității artei actuale către obiectul vânzării și
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436801113.html [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
picturi din perioada renașterii, cum ar fi Rubens, Rembrandt, Velazquez, Nicolas Poussin, mai târziu Goya, Picasso, și până în zilele noastre, pictura, ca artă, nu a putut fi înlocuită de fotografie. Arta fotografică este un mister. Fotografia a devenit o imagine estetizantă, aceasta a venit de dincoace sau de dincolo de estetic, prin care esența ei tehnică a devenit o revoluție considerabilă în modul de reprezentare. Dacă în pictură ochiul și mâna artistului crează opera de artă, în fotografie, arta imagini este rezultatul
COMEDIA ARTEI SAU ASEMĂNĂRILE ŞI DEOSEBIRILE DINTRE PICTURĂ ŞI FOTOGRAFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1401157697.html [Corola-blog/BlogPost/350577_a_351906]
-
daci asupra romanilor în defileu, jertfirea tânărului Cotiso, sărbătorirea sacrificiului de către daci sau decimarea de către generalul Fuscus a legiunii înfrânte. Ioan Lazăr a considerat că Nicolaescu a dorit să pună accentul pe partea epică a poveștii în dauna unei tratări estetizante a faptelor istorice. Desfășurarea mare de forțe în războiul între romani și daci are un caracter „megalomaniac”. Planurile sunt grandioase, mișcarea amplă pe frontul de luptă fiind îmbinată cu confruntarea psihologiilor personajelor principale. Unele scene violente precum cea în care
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
atitudini, legături sufletești, emoții, contacte, cooperări și conflicte umane. În cultură identificăm o cunoaștere concretă, definibilă, asamblabilă și comunicabilă gestual și lingvistic, precum acea cunoaștere 'abstractă' care construiește principii și metode de creație muzicală, picturală, regizorală sau literară, sau principii estetizante. Fiecare domeniu al cunoașterii are obiecte proprii, reguli generative proprii și strategii evaluante și utilizante proprii, unele accesibile majorității altele extrem de tehnice formal, sau subtil realizante estetic, inaccesibile omului mediu. Este cunoscut ca aparatul matematic utilizat în construcția modelelor teoretice
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
un spontan, profund și atent simt critic-estetic, nu se poate realiza o operă de mare calitate, operă prețuită de numeroase generații timp de decenii, secole sau milenii, operă fundamentală care formează personalitatea umană, îi dăruie valori, imbolduri creative și criterii estetizante.
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
1953 pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu). Compozitorii sunt chemați să scrie lucrări angajate, partinice și revoluționare. În raportul ședinței de constituire, Matei Socor subliniază că "„sarcinile Uniunii Compozitorilor sunt clare în privința reeducării unor creatori obșnuiți cu criteriile estetizante burgheze”" și cere "„impunerea spiritului de partid în muzică”". Genul preferat îl constituie compozițiile vocal-simfonice, ca oratoriul "Tudor Vladimirescu" de Gheorghe Dumitrescu sau cantata pentru cor și orchestră "Se construiește lumea nouă" de George Draga, precum și imnurile revoluționare de tipul
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
În anii Primului Război Mondial și ai intrării țării sub regimul fascist, a protestat, în poezii de mare răsunet, împotriva ororilor războiului și a ocupației străine. Ulterior a desconsiderat funcția socială a artei, s-a izolat de viața publică, devenind adeptul concepțiilor estetizante ale literaturii. În romanele sale a zugrăvit destrămarea micii nobilimi. A realizat traduceri din literatura universală (Dante, Shakespeare, Sofocle).
Mihály Babits () [Corola-website/Science/300027_a_301356]
-
informală constituie binomul fundamental de la care pornește parcursul său creativ. Va începe în 1960, cu expoziția personală la galeria "La Tartaruga". Spre diferență de maeștrii săi, Kounellis arată imdeiat o urgență comunicativă puternică, care îl conduce la refuzarea prospectivelor individualiste, estetizante și decadente și la exaltarea valorii publice, colective a limbajului artistic. În primele sale opere pictează semne tipografice pe fond deschis, făcând aluzie la inventarea unui nou ordin pentru un limbal sfărâmat, pulverizat. În 1967 primele expoziții apropiate, din punct
Jannis Kounellis () [Corola-website/Science/307853_a_309182]
-
scenă de spectacole și activități vivante, cu ateliere de creație „in vivo”, susținute de către creatorii și purtătorii autentici ai culturii populare tradiționale contemporane, neprelucrate prin „regizări academice" și nemalformate de interpretări desuete, de tip „Cântarea României” sau de altă natură „estetizantă” sau spectaculară. La fiecare ediție a Festivalului participă reprezentanții câte unui județ din Transilvania (inclusiv Banatul, Crișana și Maramureșul), Muntenia (inclusiv Oltenia și Dobrogea), Moldova (inclusiv Bucovina și Basarabia) și din Republica Moldova. Cei 350 de participanți-actanți asigură acoperirea celor șapte
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
închiși și li s-au luat toate bunurile. Spectacolul Mireasa desculță a avut premiera la un an de la revoltele țăranilor și de la reprimarea lor. Motivul opririi spectacolului nu a fost niciodată clar enunțat, argumentele estetice - faptul că montarea era prea estetizantă, formalistă și poetică, și că nu respecta redarea realistă a acțiunilor, folosind „artificiile teatralității” - fiind cele care au predominat. În 2012, regizorul Alexandru Berceanu și regizoarea Ioana Păun au conceput o instalație pornind de la istoria cenzurării spectacolului Mireasa desculță. În
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]