65 matches
-
drumul mai lung, ori mai scurt, dar cu țintă. E mai drept drumul acesta, ori mai serpentinat, mai lin, ori pieptiș? O spun nemijlocit, faptele. Am făcut înregistrări la Institutul de Etnografie și Folclor, Constantin Brăiloiu, sub directa îndrumare a etnomuzicologului Steluța Popa. Din 1985 am luat Atestatul de Artist liber Profesionist categoria A (prin concurs, deloc ușor ). Am colaborat cu cei mai mari dirijori, pe cele mai mari scene ale țării. Menționez pe regretatul Paraschiv Oprea, de la Oradea, Liviu Buțiu
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
1934 sub pseudonimul de „Mary Atanasiu”, cu prima romanța numită „Mansarda”. Primele înregistrări În vara anului 1936 imprimă celebrele cântece populare „Cine iubește și lasă” și „M-am jurat de mii de ori” la casa de discuri „Columbia” sub îndrumarea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner. După aceste înregistrări, frumoasa cântăreața străbate țară în lung și în lat și pleacă în străinătate pentru o serie de turnee în Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Franța și chiar America, unde a încântat politicieni, ambasadori și
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenarmaria_tanase_una_di_mihai_marin_1380030674.html [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
și ospătați-vă! Veți înțelege mai bine ce este arhetipul, etosul, veți înțelege-o pe doamna Florica Bradu!”, a îndemnat P. S. Virgil Bercea, deschizător al seriei vorbitorilor, la lansare. Fără măsură de competente în domeniu, merită a fi citate cuvintele etnomuzicologului Elise Stan, din prefața volumului: „Rar am mai întâlnit în literatura de specialitate o scriitură atât de limpede, o radiografie atât de fină a poeziei populare, un veritabil act de cultură și originalitate. Vă invit să vă opriți asupra acestor
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
așa cum a pornit în lume. A poposit în casele bătrânești așteptând, căutând nu numai cântece vechi, dar și alese piese de port uitate de mult în lăzile de zestre.”. Iat-o pe Mariana Anghel oglindită în memoriale însemnări care aparțin etnomuzicologului Marioara Murărescu. Cu atât mai mult, Mariana Anghel atrage atenția și dobândește o adorație meritată a celor care, întâlnind-o și ascultând-o cuceresc de la timp uitarea de timp! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@ahoo.com) Referință Bibliografică: Mariana Anghel
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395418549.html [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
armonizarea făută de Tudor Jarda, cele 15 strofe sunt prezentate sub 10 aspecte diferite de ansamblu, varietatea bucății fiind îmbogățită și de trișcă. Aceasta interludează cele trei părți, cântecul ilustrând perfect obiceiul local la nunțile țărănești. Efecte remarcabile le obține etnomuzicologul și la cântecul satiric ,, S-ar ținea mândra de lume''. În acest cântec, fiecare vers este cântat de solist și reluat de cor, deoarece linia melodică se păstrează în formă de canon la cvintă. În cadrul celor patru voci, acest canon
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
Șaguna, Timotei Cipariu, George Bariț, misiunea acesteia fiind: “dorința fierbinte să fim o singură națiune!” O altă personalitate evocată este Miron Neagu, vestit interpret al cântecului popular, cu predilecție al doinelor ardelenești și culegător de folclor. Alți muzicieni evocați sunt: Etnomuzicologul Ilarion Cocisiu, profesorul, dirijorul și compozitorul Ilie Micu, Remus Grama, un muzician plurivalent, cum îl numește Mariana Cristescu. Ca un veritabil cronicar muzical, autoarea este interesată, nu numai de datele biografice ale personalităților, dar și de opera lor, de concertele
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dumnezeu_si_arta_de_cezarina_adamescu_al_florin_tene_1349724356.html [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
Sad este titlul de lucru al cărții, pentru că la început în aceasta am intenționat să-i includ doar pe soliștii vocali și instrumentiști. Însă, dacă analizăm faptele mai atent, înregistrarea unui cântec implică mai mulți protagoniști: culegătorul, aranjorul, compozitorul, dirijorul, etnomuzicologul, folcloristul, producătorul muzical, redactorul muzical, maestrul de sunet etc., astfel că având aceste elemente în vedere, cărții îi corespundea mai mult titlul Lexiconul creatorilor muzicii populare românești la Radio Novi Sad Publicația oferă cititorilor informații prețioase despre creatorii muzicii de pe
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte by http://uzp.org.ro/talente-avem-tineri-muzicieni-romani-instruiti-cu-academii-avem-dar-ceva-ne-lipseste/ [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
ținea seama de limitele niciunei legi.”), pe care s-a sprijinit, de altfel, întregul dosar al fostului ministru de Justiție Lucrețiu Pătrășcanu. La rejudecarea din 1968 a acestui caz, publicista avea să obțină, desigur, verdictul de nevinovăție (împreună cu soțul ei, etnomuzicologul Harry Baruner). Noua sentință reparatorie a instanței însă nu avea să-i șteargă niciodată din suflet Lenei Constante capacitatea distructivă a unui trecut dominat de crime la ordin. Fizice, morale, nu contează. Toate erau crime ale Ființei umane îndreptate împotriva
MALADIA FRICII ŞI ZEUL ÎMPĂIAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1409057274.html [Corola-blog/BlogPost/340361_a_341690]
-
și lanțul unei producții de televiziune. Deasupra tuturor, în ramura folclorică au fost Marioara Murărescu și Elise Stan, iar lipsa amândurora tulbură și nemulțumește deopotrivă. Nici o plecare nu a urmat unei hotărâri personale, iar dacă în ce o privește pe etnomuzicologul regretat nemărginit și neîncetat, Marioara Murărescu, drumul nu-i putea fi închis sau apărat de nicio putere, în cazul producătoarei Elise Stan se exemplifică întâmplarea că ceea ce nu poate da sau nu poate lua unul, pervertește altul din netrebnicia legilor
ELISE STAN. PANDANTIVII STÂLPILOR FOLCLORULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1394724205.html [Corola-blog/BlogPost/353446_a_354775]
-
cărțile: „Folclor muzical din Moldova”, „Folclor muzical din Transilvania”, „Folclor muzical din Oltenia”, urmând să apară „Folclor muzical din Banat” și „Folclor muzical din Dobrogea.” Între copertele volumului „Folclor muzical din Muntenia” sunt cuprinse „Prefața” scrisă de dr. Constantin Secară, etnomuzicolog, „Cuvântul autorului”, aprecieri aparținând unor specialiști în domeniu: prof.dr. Al.I. Bădiulescu - „Constantin Arvinte - O viață dedicată marei și adevăratei muzici”, Ștefan Cărăpănceanu, etnomuzicolog - „Constantin Arvinte. Compozitor, dirijor și folclorist. Cuceritorul ultimei redute spirituale românești - Muntenia”, Anișoara Ștefănucă, manager - Centrul
ZIUA CULTURII NAŢIONALE, PLOIEŞTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1484844250.html [Corola-blog/BlogPost/381026_a_382355]
-
Într-unul din articolele cu caracter critic a profesorului și dirijorului; etnomuzicologului și compozitorului Timotei Popovici, la adresa unui preot care susținea că Maramureșul a fost „Țara colindelor“ românești 1, maestrul i-a replicat: „M-a uimit această vorba fiindcă eu știam că Țara Colindelor este întreaga țară a noastră. De la un capat
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
pământul românesc gâlgâie de colinde, unele mai frumoase decât altele. Doar că, avem o iubire mai mare pentru cântecele din aretul nostru, chiar dacă nu ar fi așa frumoase ca unele din alte părți“.2 Zestrea care ne-a lăsat-o etnomuzicologul Cornel Bogariu confirmă pe deplin ideea promovată de muzicianul bănățean care dintr-o dedicație a lui Gheorghe Breazul reiese că, a fost „Ctitorul reînvierii cultului colindelor românești“.3 Am desprins din versurile colindelor și cântecelor de stea, culese de C.
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
litră de vin / Și v’o două de rachiu, - / Fie zece-toate-or trece - / Vai, da bine-ar fi!“.5 Cu mulți ani în urmă, împreună cu folcloristul clujean Virgil Medan am descins in localitatea Păucinești, din bazinul Țarii Hațegului, mergând pe urmele etnomuzicologului de renume mondial, Béla Bartók, care în anul 1912 a cules, un mănunchi de colinde de la țăranii de aici. Spre marea noastră uimire, prin comparație, producțiile muzicale de acest fel înregistrate cu mai bine de un secol în urmă și
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI by http://uzp.org.ro/repere-etnografice-in-versurile-colindelor-culese-de-corneliu-bogariu-din-zona-etno-folclorica-a-orastiei/ [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
până azi în mintea mea aceste mângâieri, ca atingerea mâinilor mamei, reaud glasul ei, ca ecoul vorbelor mamei. În ce a constat și cum ai fructificat știința ce ți s-a dăruit nemijlocit, cuprinzând în ea experiența, ardoarea și harul etnomuzicologului Emilia Comișel? În vara anului 1970 Emilia Comișel făcea cercetări în Dobrogea, continuându-le pe cele ale unui alt mare colos al folcloristicii românești, Constantin Brăiloiu, care îi fusese profesor și căruia doamna Emilia Comișel i-a rămas un credincios
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
din repertoriul propriu, în special din zona Olteniei, de unde era originar tatăl său. În vara anului 1936 imprimă celebrele cântece populare „Cine iubește și lasă" și „M-am jurat de mii de ori" la casa de discuri „Columbia" sub îndrumarea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner. După aceste înregistrări, frumoasa cântăreață străbate țara în lung și în lat și pleacă în străinătate pentru o serie de turnee în Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Franța și chiar America. Nicolae Iorga a invitat-o să
Maria Tănase, marea dragoste a lui Constantin Brâncuși-102 ani de la naștere by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101805_a_103097]
-
din repertoriul propriu, în special din zona Olteniei, de unde era originar tatăl său. În vara anului 1936 imprimă celebrele cântece populare „Cine iubește și lasă" și „M-am jurat de mii de ori" la casa de discuri „Columbia" sub îndrumarea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner. După aceste înregistrări, frumoasa cântăreața străbate țară în lung și în lat și pleacă în străinătate pentru o serie de turnee în Bulgaria, Iugoslavia, Turcia, Franța și chiar America. Maria Tănase, acuzată de spionaj Din
Maria Tănase și Ileana Sărăroiu, destine tragice ale culturii românești-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104668_a_105960]
-
române”, „epocă străveche de unitate primitivă a neamului, anterioară separării dialectelor principale ale limbii, deci la sfârșitul mileniului I”. Ultimul exponent al exegeților "versiunii-baladă" (din această cronologie), care situează geneza Mioriței într-o perioadă precreștină, este Constantin Brăiloiu(1946). Teoria etnomuzicologului pornește de la "motivul tânărului nelumit" (nunta funerară, alegoria morții), motiv regăsit exclusiv în variantele extra-carpatice. Iar geneza corespunde acestei perioade, deoarece obiceiul nunții postume „era practicat, probabil, chiar înainte de pătrunderea creștinismului pe teritoriul țării noastre”. O altă motivație este, în
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
un protector miraculos al omului „în fața necunoscutului, în fața forțelor înfricoșătoare ale naturii” (George Nițu, 1988), care trebuiau îmbunate. „În fruntea horelor maramureșene se cere așezată, fără nici un dubiu, horea lungă - horea frunzei” (Mihai Pop, 1980). Ea a fost semnalată de etnomuzicologul de talie mondială, Bela Bartok (1923), în Maramureșul istoric, dar ea persistă în prezent doar în Țara Lăpușului. Melodia nu are o formă fixă conturată, iar durata este limitată doar de context, de starea sufletească a interpretului. Melodiile cântecului propriu-zis
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
1942, reluat în Adevărul, nr. 17.175, 1948, apud I. Diaconu, "Ținutul Vrancei", IV, Editura Minerva, București, 1989, p. 349). Așa cum s-a întâmplat cu toate aprecierile contraproductive, articolul lui V. Eftimiu a fost ignorat în mod unanim. În 1946, etnomuzicologul Constantin Brăiloiu publică, la Geneva, exegeza "Sur une ballade roumaine: La Mioritza", pe care o redactează pornind de la mai multe coordonate: anchetele de teren, studiul lui I. Mușlea (1925) și interpretarea metafizică, datorată îndeosebi lui L. Blaga (1936). Mircea Eliade
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
(n. 15 iunie 1903, Piatra Neamț - d. 12 martie 1966, Paris) a fost un pictor și poet suprarealist evreu, originar din România. a fost fiu al unui fabricant de cherestea din Piatra Neamț și frate al etnomuzicologului Harry Brauner și al fotografului Théodore (Teddy) Brauner, respectiv cumnat (târziu) al folcloristei și artistei plastice Lena Constante. Victor Brauner urmează școala primară la Viena, unde familia se stabilește pentru câțiva ani. După revenirea familiei sale în țară, în 1914
Victor Brauner () [Corola-website/Science/297585_a_298914]
-
de sat cu recitativele caracteristice cântecului bătrânesc nefiindu-i străine stilul băsmit, strigătura, trecerea vocii din registrul de piept în falset. Dar într-un cântec de dragoste ca pe Vlașca, preluat aproape aidoma dintr-o culegere din Clejani, Giurgiu a etnomuzicologului Gh. Ciobanu care-i fusese coleg la Conservatorul bucureștean, Dan Moisescu abandonează tehnicile vocale lăutărești în favoarea unui patos mai romantic, cu intonație caldă cu vibrato cult, menite să scoată în evidență mai mult frumusețea cu totul deosebită a creației muzicale
Dan Moisescu () [Corola-website/Science/323812_a_325141]
-
tirania boierilor „caimacami” (Ioan Manu, Emanoil Băleanu și Ioan Al. Filipide). Textul piesei este unul de „jurnal oral” (specie care a evoluat din baladă, cu textul comprimat), însă din punct de vedere muzical având trăsături de cântec liric, culegătorul piesei (etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu) a numit-o „doină”. Doinele de înstrăinare, a căror tematică poate fi urmărită pe documente începând din secolul al XVIII-lea, își au originea în sentimentul singurătății, care poate pune stăpânire pe om în diferite situații. Fiind un
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
astfel și interpretări și viziuni diferite asupra lor. După unii specialiști aceste cântece sunt creații de sine stătătoare, înrudite cu toate genurile (cântecul propriu-zis, doina și cântarea epică), însă majoritatea consideră „dragostea” ca fiind o specie particulară de doină. Conform etnomuzicologului Tiberiu Alexandru, „dragostea” este un tip aparte de doină, de obârșie lăutărească. Din punctul său de vedere, acest tip local s-a dezvoltat din formule tipice de doină, împletite cu numeroase elemente muzicale orientale. O opinie asemănătoare are și etnomuzicologul
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
etnomuzicologului Tiberiu Alexandru, „dragostea” este un tip aparte de doină, de obârșie lăutărească. Din punctul său de vedere, acest tip local s-a dezvoltat din formule tipice de doină, împletite cu numeroase elemente muzicale orientale. O opinie asemănătoare are și etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu (care a efectuat cercetări mai ales în localitatea Clejani), considerând aceste cântece ca o subspecie a doinei. Pe cealaltă parte, etnomuzicologul Speranța Rădulescu consideră „dragostea” ca fiind un gen liric care se situează între cântecul propriu-zis, doină și
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
dezvoltat din formule tipice de doină, împletite cu numeroase elemente muzicale orientale. O opinie asemănătoare are și etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu (care a efectuat cercetări mai ales în localitatea Clejani), considerând aceste cântece ca o subspecie a doinei. Pe cealaltă parte, etnomuzicologul Speranța Rădulescu consideră „dragostea” ca fiind un gen liric care se situează între cântecul propriu-zis, doină și cântarea epică, fiind însă mai dinamic decât toate trei, cu un profil melodic distinct întâlnit numai în Muntenia și Oltenia. Din punct de
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]