10,134 matches
-
a marilor poeți din literatura noastră, cunoscuți din manualele școlare. Subscriu ideii menționate de domnul profesor Emil Istocescu în articolul prefațator că „poetul Teodor Barbu face parte din categoria celor care manifestă reținere și modestie. Reținere rezultată dintr-o scrupuloasă exigență estetică și modestie, fiind lipsit de ambiția afirmării fără acoperire valorică” Al.Macedonski spunea că „ ... poezia e ceva ce nu se poate determina , nici analiza în esența ei, fiind un produs al fantaziei, al sufletului; o analiză prea amănunțită ar
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
Deși stau singură la masa de scris, în spatele meu fojgăie o mulțime de alter ego care se iau la harță. Scrisul impune, pe lângă inspirație și un strop de îndrăzneală, efort continuu, chiar și un strop de umilință care să îngăduie exigenței puterea de a anula multe rânduri în favoarea limpezimii și luminii. El îți cere strădania continuă să dezlegi câte ceva din sensurile mai adânci, ori din imperfecțiile rânduielilor omenești, să descoperi mereu unghiuri noi din care să privești lumea, să dezlegi noi
NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_niciodata_nu_e_prea_tar_elena_buica_1343815559.html [Corola-blog/BlogPost/360068_a_361397]
-
vreodată sentimentul că aparțineți unei alte lumi, că nu sunteți înțeleasă de contemporani și că orânduielile omenești sunt pline de inadvertențe și dihotomii? - Și da, și nu. Cred că fiecare dintre noi își construiește o lume proprie, în acord cu exigențele sale, cu nivelul de educație, cu gradul de cultură, cu valorile insuflate de familie, cu atâtea alte elemente care ne definesc si ne formează ca individualități. Si cum societatea este un conglomerat de astfel de individualități care trebuie să interacționeze
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
termine desenul, pe care-l avea ca temă pentru a doua zi la școală. Șterse cu grijă o linie care i se părea mai tremurată, adăugă încă două, trei tușe și în sfârșit îl privi cu mulțumire. Învățătoarea, cu toată exigența pe care o manifesta față de ea, mai ales de când făcuse imprudența de a-și arăta și de a-și apăra propriul punct de vedere, nu ar mai fi avut ce să-i reproșeze. Dar nici Arina nu mai încercase de
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
natura inferioară. Pentru că oamenii superiori sunt responsabili. De exemplu, dacă un om ajunge director al unui teatru național, sau al unei televiziuni naționale, el este responsabil față de națiunea respectivă. Și toată strategia sa managerială trebuie să țină seama de această exigență majoră, a interesului național. “Există două culoare de jogging către cimitir” Ce strategie culturală ar trebui aplicată în România? O politică a certitudinii. Eu nu fac exerciții socratice asupra mamei mele. Pe de altă parte, cum să faci exercițiu de
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
al III - lea în cadrul Uniunii Europene » 12 - 13 Septembrie - am participat la Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, la Simpozionul Național organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei cu referatul intitulat: « Locul și rolul Bisericii Ortodoxe Române în integrarea României în Uniunea Europeană. Exigențe, probleme și perspective » 23 Septembrie - am participat la Sighetu Marmației, județul Maramureș, la Simpozionul Național organizat de către Episcopia Maramureșului și Sătmarului și Protopopiatul Ortodox Român Sighet, cu studiul intitulat: « Despre dimensiunea euharistică a creației în raport cu problemele ecologiei și cu misiunea
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_activitatea_stelian_gombos_1380102790.html [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
senin și demn printre lacrimi, amenințări, șantajuri, ochi bulbucați, spume și pumni în birouri demonstrând celor aproximativ cincizeci de comisii ce-l verificau anual, corectitudinea aprecierilor sale. Ce-i drept, acei dintre elevi ce reușeau să treacă cu bine de exigențele Crocodilului participau cu succes la tot felul de olimpiade naționale, sau internaționale și reușeau fără proble- me la examenele de admitere în facultăți, indiferent de profil. Nu este de mirare deci, că liceul se bucura de o binemeritată faimă în
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
cunoașterii științifice a specificului fiecărei perioade de vârstă și a rolului educatorului în fiecare din aceste perioade. În majoritatea cazurilor, părinții nu știu când sfârșește și când începe o nouă perioadă în creșterea și dezvoltarea copilului, iar valorile, caracteristicile și exigențele fiecărei vârste sunt rigid înțelese, fapt care duce la conflict în cadrul familiei. Climatul conflictual din familie împiedică procesul normal al formării personalității. În clipa în care tânărul revendică dreptul de a răspunde de propriul său viitor, familia nu trebuie să
ROLUL FAMILIEI ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1432626292.html [Corola-blog/BlogPost/344099_a_345428]
-
primirea Sfintele Taine, iar pe de alta, prin însăși această primire, care se face în noi izvor de și mai multă curăție, de și mai multă osteneală pentru o viață tot mai sfântă. Dar, dacă la Liturghie participăm oricum, fără exigența pregătirii pe care o reclamă primirea Sfintele Taine, este de înțeles că Liturghia devine o slujbă oarecare printre altele, iar viața noastră duhovnicească va lâncezi. În altă ordine de idei, trebuie subliniat și reținut adevărul de nezdruncinat "Că cel ce
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
Maramureșul literar mult mai târziu. E prea special momentul încât să intrăm în murdării. I-am întina memoria unui rătăcitor prin stele de câteva zile. E timpul să spun în calitate de coleg al lui de ceva ani, singurul care am rezistat exigențelor Domniei sale (pardon și Nicu Scheianu de la Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale) la NECENZURAT tipărit și electronic și STIRILE MM dar și falșilor prieteni, un fel de curriculum vitae sau o fișă de scriitor ca să vedeți cine este aniversatul
Ioan Romeo Roşiianu la 47 de ani îşi strânge prietenii la Biblioteca Judeţeană by http://uzp.org.ro/ioan-romeo-rosiianu-la-47-de-ani-isi-strange-prietenii-la-biblioteca-judeteana/ [Corola-blog/BlogPost/92608_a_93900]
-
a face un succint clasament metric al sonetului, îi amintesc cititorului că nu toate limbile au acest tip de elasticitate a expresiei, cum o are limba româna. Sonetul francez, de exemplu, a adoptat versificația alexandrină, tocmai pentru că nu poate răspunde exigențelor inițiale ale genului. Poate că această banală frază îl face pe cititor să-și explice de ce sonetul românesc este endecasilabic, așa cum a fost el conceput de creatorul genului. Într-adevăr, îngemănarea profundă a limbii române cu italiana, a condus la
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
Cantacuzino. Cu toate acestea, acuzațiile cronicarului Radu Popescu în legătură cu aspectele respective și mai ales cu dublarea obligațiilor bănești către Poartă, nu țin seama de evoluția demografică, economică și monetară și de realitățile politico-militare europene ale perioadei. În acest context de exigență administrativ fiscală din partea Domniei, boierimea din Oltenia a răspuns prin lărgirea și diversificarea resurselor economice pe care le avea la îndemână și prin care făcea față sarcinilor domnești , dar și celor de întărire a autonomiei economice și sociale a familiei
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
fie echivalent) astfel că marii boieri olteni-(cei de treapta I sau clasul 1) evitau să se încuscrească cu cei de de rangul II și exclus cu cei de rangul III. Pentru a ieși din acest cerc îngust , de strictă exigență socială aceștia realizau uniuni petrimoniale cu mari familii din Muntenia. În acest context se acordă o atenție deosebită numărului descendenților, a raportului pe sexe și a calității urmașilor, pentru a se evita situații de criză în care unele familii se
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
le-au luat și aspoi să-l aduc , însă să-l bagi în fiară . Așadar, nici boierii olteni, indiferent de rang sau dregătorie nu scăpau de supravegherea și tragerea la răspundere pentru faptele lor. De aceea pentru a face față exigențelor impuse de un domnitor luminat înconjurat de dregători competenți, cei mai mulți din boierii olteni acordă o atenție mai mare învățăturii de carte, deprinderii de limbi străine și de abilități pentru realizarea unor lucrări de agrimensură(hotărnicii) cu care erau însărcinați tot
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
perceptibile, poeta și-a încercat talentul și în pictură. De altfel, pictează icoane pe sticlă, făcând parte din anul 2003 și din Asociația Artiștilor Plastici Mureș, participând la numeroase expoziții de grup, festivaluri, cu icoane pictate pe sticlă. Scrierea răspunde exigențelor estetice, elanul creator găsind mijlocul de a depăși anumite tipare. Imaginarul poetei Maria Ileana Belean se caracterizează printr-o adevărată fascinație a ancestralului, prin năzuința și speranța de a regăsi “oazele” originale ale vieții spirituale. Reîntoarcerea spre sursele originale este
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
înainte. 2012 ne promite un program cultural reunit sub eticheta Baroc. Ce se întrevede până acum sub această umbrelă a proiectului „Sibiu Baroc Update”? - Agenda culturală a anului 2012 va fi alcătuită din evenimente culturale selectate cu și mai mare exigență, în primul rând datorită temei umbrelă pe care am ales-o pentru acest an, și anume barocul. Au fost depuse destul de multe proiecte, și foarte bune calitativ, acestea aflându-se în evaluare acum. Fondurile pe care le solicităm ca finanțare
5 ani de când Sibiul devenea Capitala Culturală Europeană by http://www.zilesinopti.ro/articole/1456/5-ani-de-cand-sibiul-devenea-capitala-culturala-europeana [Corola-blog/BlogPost/97026_a_98318]
-
logici bazată exclusiv pe cifre și statistici. Inclusiv atunci când sunt dezvoltate programe de asistență socială care vizează angrenarea unor structuri sociale, acestea nu ar trebui să facă abstracție de valoarea unică și irepetabilă a persoanei. O acțiune socială fidelă cu exigențele Evangheliei se va revendica mereu din Adevărul Persoanei dumnezeiești și a celei umane. Obiectivizarea valorilor morale în plan social nu înseamnă autonomizarea și impersonalizarea lor. Riscul existent în misiunea socială a Bisericii și a Statului constă în abdicarea de la principiul
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI SOCIALA A BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_gandirea_teologica_si_sociala_a_bisericii_.html [Corola-blog/BlogPost/364714_a_366043]
-
este vorba de o împărăție care este pregustată încă de aici în viața Bisericii. Parteneriatul dintre Biserică și Stat în planul asistenței sociale trebuie să țină cont că doctrina socială creștină este orientată de conștiința eshatologică și de teandria Bisericii. Exigențele eshatologice ale doctrinei sociale creștine nu o reduc pe aceasta la o utopie nearticulată la nevoile lumii. „Doctrina socială creștină nu este deloc o utopie, fiindcă ea emite judecăți morale care urmăresc să orienteze comportamentul, practica umană îndreptată spre o
DESPRE GANDIREA TEOLOGICA SI SOCIALA A BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_gandirea_teologica_si_sociala_a_bisericii_.html [Corola-blog/BlogPost/364714_a_366043]
-
de prietenia căruia mă bucur, îmi mărturisește că intenționează să viziteze Israelul într-una din lunile din vara acestui an. Cred că va fi foarte interesant și pentru cititorii noștri să aflăm părerea și impresiile acestui excelent observator, filtrate prin exigența sa umoristică, spiritul de observație și claritatea rostirii plastice. ---------------------- Dr. Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 3 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - COSTEL PĂTRĂȘCAN - SAREA ȘI PIPERUL DESENELOR / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2195, Anul VII, 03
SAREA ŞI PIPERUL DESENELOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_schor_1483414472.html [Corola-blog/BlogPost/362841_a_364170]
-
profil real, fie de uman, subiectele trebuie concepute de așa natură, încât ele să ofere posibilitatea de promovare tuturor elevilor, indiferent că vin din colegii naționale sau din grupuri școlare, dacă ei acordă seriozitate pregătirii. Asta nu înseamnă să scădem exigențele până la a pulveriza cantitatea de informație cerută de la copii sau până la a anula învățatul. Dar ar fi corect ca formularea subiectului să nu implice deja recursul la o anumită informație, restrictivă, din materie. Cerința trebuie să fie formulată la modul
cu aceste subiecte, căutăm să prindem elevul pe picior greșit sau să îl evaluăm? by https://republica.ro/simulare-la-bacalaureat-2016-cu-aceste-subiecte-cautam-sa-prindem-elevul-pe-picior-gresit-sau-sa-il-evaluam [Corola-blog/BlogPost/338453_a_339782]
-
logici bazată exclusiv pe cifre și statistici. Inclusiv atunci când sunt dezvoltate programe de asistență socială care vizează angrenarea unor structuri sociale, acestea nu ar trebui să facă abstracție de valoarea unică și irepetabilă a persoanei. O acțiune socială fidelă cu exigențele Evangheliei se va revendica mereu din Adevărul Persoanei dumnezeiești și a celei umane. Obiectivizarea valorilor morale în plan social nu înseamnă autonomizarea și impersonalizarea lor. Riscul existent în misiunea socială a Bisericii și a Statului constă în abdicarea de la principiul
DESPRE PARTENERIATUL STAT BISERICA IN DOMENIUL FILANTROPIEI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_parteneriatul_stat_biserica_in_domeniul_filantropiei.html [Corola-blog/BlogPost/364700_a_366029]
-
o împărăție care este pregustată încă de aici în viața Bisericii. Parteneriatul, raportul și dialogul dintre Biserică și Stat în planul asistenței sociale trebuie să țină cont că doctrina socială creștină este orientată de conștiința eshatologică și de teandria Bisericii. Exigențele eshatologice ale doctrinei sociale creștine nu o reduc pe aceasta la o utopie nearticulată la nevoile lumii. „Doctrina socială creștină nu este deloc o utopie, fiindcă ea emite judecăți morale care urmăresc să orienteze comportamentul, practica umană îndreptată spre o
DESPRE PARTENERIATUL STAT BISERICA IN DOMENIUL FILANTROPIEI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_parteneriatul_stat_biserica_in_domeniul_filantropiei.html [Corola-blog/BlogPost/364700_a_366029]
-
vorbească două sau mai multe limbi în paralel. Și accentuez că eu nu mă refer la o "salată lingvistică" cu cuvinte din două limbi,ci la un limbaj corect fără amestecuri. S-ar putea ca să fi insistat mai puțin în exigențele mele față de Nadir. Îmi amintesc că Idan a spus de la inceput cuvinte de 2 și 3 silabe Desigur,nu le pronunța corect,dar era o performanță,fiindcă nu le scurtă la o silaba, așa cum obișnuiesc copiii care încep să vorbească
DIN AMINTIRILE ALMEI(2) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1449524263.html [Corola-blog/BlogPost/342618_a_343947]
-
O lucrare, așadar, închegată, structurată, după toate aparențele, potrivit normelor curente ale acestui tip de cercetare. În subtitlu, autorul adaugă, prudent, așa cum ziceam, precizarea “eseu monografic”, atrăgându-ne atenția că nu avem a face cu o întreprindere ce urmează rigid exigențele unui studiu academic și că, de multe ori, tentația prozei artistice, simpatia față de autorul investigat, poziția în care comentatorul se situează față de scriitura cercetată, anume aceea de empatie, de curiozitate binevoitoare, îl abat, cu voia și încântarea sa, de la tiparul
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/olimpia_berca_1394869810.html [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
dreptul disperată) în care până și „Statul depune eforturi pentru o oarecare „umanizare” a societății, adică pentru instaurarea în societate a unei armonii care să permită conviețuirea pașnică între indivizi. S-a coborât astfel foarte mult ștacheta, s-au coborât exigențele. Dacă societatea Evului mediu avea drept ideal social sfințirea oamenilor, lumea de azi se mulțumește cu „umanizarea” lor. Trăim într-o lume descreștinată, care a abandonat treptat, treptat, valorile creștine. S-au mai bine zis, trăim într-o generație de
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465290090.html [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]