232 matches
-
înțeles politicienii implicați într-o asemenea acțiune perfect democratică, de altfel, deși unii contestă acest lucru cu vehemență neîntemeiată, este faptul că nu ei mai contează ca părți componente relevante în această ecuație a votului popular, ci doar suma de expectații specifice fiecărui cetățean în parte al acestei țări. De aceea, a te autointitula om politic activ în spațiul public românesc și european, deopotrivă, și a călca în picioare cu bună știință spiritul generos al Constituției (cum bine a precizat C.T.
VOTUL POPULAR DIN 29 IULIE = ZVASTICA DE PE FUNDUL PONEIULUI ROZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_votul_popular_din_29_iu_magdalena_albu_1343352435.html [Corola-blog/BlogPost/350175_a_351504]
-
elegantul critic literar Răzvan Voncu, tot generează o situație de lectură insolită. Fiind articole despre practica puterii (despre „mizeriile, hoțiile și vanitățile Puterii”, p. 285), fiind scrise ca luare de atitudine, ca poziționare, ca replică sau ca băgare în seamă, expectația primară suscitată este de a le înțelege într-un registru de lectură repetitivă. În schimb, o așteptare specifică au aceia care au citit de-a lungul anilor volumele de publicistică buzuriene. Cei care ne-am bucurat de „Bloc-notes” (1981) nu
AUGUSTIN BUZURA: În stare de „nici vii, nici morţi” (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-in-stare-de-nici-vii-nici-morti-book-review-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339589_a_340918]
-
pe toți. Și totuși, cum se explică ignorarea de către editorialistul generic hegelian, deci obligatoriu genial grande homme, a acestor trei mari probleme de bază - postromânismul ca provocare, Infrastructura Intelectuală ca cel mai demn răspuns, și Luminarea didactică a Poporului ca expectația cea mai dorită? De ce de pe nivelul editorial suprem, cad ele la munca de jos, ca niște mușcături maidaneze potențiale la un colț de cotitură pe oase căzute de la etaj, adică în sarcina de subcomentator a postacilor noștri? De unde virtualitatea că
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1345628428.html [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
dacă o instituție de credit a sustinut implicit o securitizare. ... (2) Dacă se stabilește că o instituție de credit a sustinut implicit în mai multe rânduri o operațiune de securitizare, Banca Națională a României ia măsurile care se impun, astfel încât să fie reflectată expectația crescută că instituția de credit să susțină și pe viitor operațiunile de securitizare, împiedicând astfel realizarea unui transfer semnificativ al riscului. ... Articolul 18 Pentru scopurile determinării ce trebuie efectuată potrivit prevederilor art. 166 alin. 2 din Ordonanță de urgență a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185999_a_187328]
-
la punctele 14, 15, 18, 20 și 21; (e) ponderarea riscului asociată expunerii anterior aplicării tratamentului prevăzut de anexa VII partea 1 punctul 4 nu influențează încă nici un aspect al protecției creditului; (f) o instituție de credit are dreptul și expectația de a încasa plata de la furnizorul protecției fără a fi nevoie de intentarea unei acțiuni în justiție pentru a obliga contrapartida să efectueze plata. În măsura posibilului, o instituție de credit întreprinde demersuri pentru a se convinge că furnizorul protecției
32006L0048-ro () [Corola-website/Law/295057_a_296386]
-
avea datorită poziției geopolitice. Aariția unui conflict la granița de est a României înseamnă trecerea României într-o zonă de interes mai mic din punct de vedere al investițiilor străine, pentru că există un risc mai mare, există o teamă, o expectație în legătură cu ce se va întâmpla. De aceea, Partidul Ecologist Român, prin candidatul său, domnul William Brânză, cere ca să existe din partea României o poziție bazată pe asigurarea echilibrului și modernizării în continuare a socetății și economiei românești. Cerem ca să existe o
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
comunitate, prin utilizarea unor instrumente specifice. Programele de prevenire secundară sunt importante și din perspectiva creșterii rezilienței copilului. Reziliența este un concept care descrie adaptarea reușită după expunerea la factori de risc psihosociali sau la evenimente stresante și care implică expectația unei ușoare susceptibilități la viitori factori de stres. Reziliența este o caracteristică individuală în care intervin factorii de protecție (vezi cap. III). VI.1.3. Prevenirea terțiară Prevenirea terțiară are ca scop reducerea posibilităților de repetare a situației de violență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229896_a_231225]
-
dacă o instituție de credit a sustinut implicit o securitizare. ... (2) Dacă se stabilește că o instituție de credit a sustinut implicit în mai multe rânduri o operațiune de securitizare, Banca Națională a României ia măsurile care se impun, astfel încât să fie reflectată expectația crescută că instituția de credit să susțină și pe viitor operațiunile de securitizare, împiedicând astfel realizarea unui transfer semnificativ al riscului. ... Articolul 18 Pentru scopurile determinării ce trebuie efectuată potrivit prevederilor art. 166 alin. 2 din Ordonanță de urgență a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185967_a_187296]
-
dacă o instituție de credit a sustinut implicit o securitizare. ... (2) Dacă se stabilește că o instituție de credit a sustinut implicit în mai multe rânduri o operațiune de securitizare, Banca Națională a României ia măsurile care se impun, astfel încât să fie reflectată expectația crescută că instituția de credit să susțină și pe viitor operațiunile de securitizare, împiedicând astfel realizarea unui transfer semnificativ al riscului. ... Articolul 18 Pentru scopurile determinării ce trebuie efectuată potrivit prevederilor art. 166 alin. 2 din Ordonanță de urgență a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183857_a_185186]
-
dacă o instituție de credit a sustinut implicit o securitizare. ... (2) Dacă se stabilește că o instituție de credit a sustinut implicit în mai multe rânduri o operațiune de securitizare, Banca Națională a României ia măsurile care se impun, astfel încât să fie reflectată expectația crescută că instituția de credit să susțină și pe viitor operațiunile de securitizare, împiedicând astfel realizarea unui transfer semnificativ al riscului. ... Articolul 18 Pentru scopurile determinării ce trebuie efectuată potrivit prevederilor art. 166 alin. 2 din Ordonanță de urgență a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183893_a_185222]
-
comunitate, prin utilizarea unor instrumente specifice. Programele de prevenire secundară sunt importante și din perspectiva creșterii rezilienței copilului. Reziliența este un concept care descrie adaptarea reușită după expunerea la factori de risc psihosociali sau la evenimente stresante și care implică expectația unei ușoare susceptibilități la viitori factori de stres. Reziliența este o caracteristică individuală în care intervin factorii de protecție (vezi cap. III). VI.1.3. Prevenirea terțiară Prevenirea terțiară are ca scop reducerea posibilităților de repetare a situației de violență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229897_a_231226]
-
de înțelegere a culturii este prin definirea acesteia în funcție de părțile ei componente: Valori (idei), Norme (comportamente), și Artefacte (lucruri, sau părți ale culturii materiale). Valorile sunt idei despre ceea ce poate fi important în viață. Ele ghidează restul culturii. Normele sunt expectații ale comportamentului diferit al oamenilor în diferite situații. Fiecare cultură are metode diferite (sancțiuni) pentru a-și impune normele. Sancțiunile variază și ele în funcție de importanța normei. Normele cele mai importante formalizate de sancțiuni se numesc legi. Artefactele derivă din valorile
Cultură () [Corola-website/Science/297522_a_298851]
-
influențat percepția asupra fenomenului „placebo” dar se loveau de lipsă identificării mecanismelor prin care se putea „comunica” cu corpul. Descoperirea endorfinelor , progresele obținute de Robert Ader și colegii în condiționarea sistemului imunitar la șoareci, dezvoltarea domeniului Psihoneuroimunologiei, teoriile privind rolul expectațiilor (Irving Kirsch) sau a contextului socio-cultural (Arthur Kleinman, Robert Hahn, Daniel Moerman), studiile efectuate de F. Benedetti (placebo analgesia) sau Fuente-Fernandez (efectul placebo și boală Parkinson) au menținut în cercurile academice interesul pentru subiectul placebo. Dincolo de asimilarea cu o „artă
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
efectul fiziologic și psihologic ce determină îmbunătățirea stării de santatate a unui pacient în urmă adminstrarii unui placebo. După cum sublinia antropologul medical Daniel Moerman (Universitatea din Michigan, Dearborn) „efectul placebo” nu este cauzat de „placebo” ci mai degrabă de convingerea, expectațiile sau eventualele condiționări anterioare față de placebo, adică de semnificația pe care pacientul o dă substanței sau procedurii ce îi este administrată. „Semnificația răspunsului”reprezintă, după cum spunea el, „efectele fiziologice sau psihologice ale semnificației în tratamentul afecțiunii”. În acest context, rezultatele
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
vinovăție, etc.). Întâlnirea terapeutică între medic și pacient este însă permanent marcată de simboluri culturale. Convingerea că medicii înțeleg problemă de sănătate cu care se confruntă și că ei dețin soluția vindecării sau a alinării suferinței, poate conduce la o expectație crescută din partea pacienților. Această expectație, daca este dublată de încrederea în terapeutul respectiv, în reputația să clădita pe succese anterioare, în empatia și entuziasmul pe care acesta le emană mai ales non-verbal, contribuie uneori la vindecare prin declanșarea mecanismelor biochimice
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
medic și pacient este însă permanent marcată de simboluri culturale. Convingerea că medicii înțeleg problemă de sănătate cu care se confruntă și că ei dețin soluția vindecării sau a alinării suferinței, poate conduce la o expectație crescută din partea pacienților. Această expectație, daca este dublată de încrederea în terapeutul respectiv, în reputația să clădita pe succese anterioare, în empatia și entuziasmul pe care acesta le emană mai ales non-verbal, contribuie uneori la vindecare prin declanșarea mecanismelor biochimice implicate în efectul placebo. Medicul
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
accepta să respecte cu strictețe instrucțiunile medicale și va sprijini astfel procesul de vindecare. A limita explicațiile către pacient la afirmații seci gen „placebo funcționează numai dacă tu crezi în el”, desi reflectă o realitate complexă (marcată de condiționări și expectații inconștiente), poate declanșa conflicte interioare puternice la un pacient ce se simte deja vulnerabil în fața bolii; pacientul dorește să transfere pe cât posibil în exterior responsabilitatea vindecării iar o astfel de veste fără explicații suplimentare pune o presiune prea mare pe
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
efectul fiziologic și psihologic ce determină îmbunătățirea stării de santatate a unui pacient în urmă adminstrarii unui placebo. După cum sublinia antropologul medical Daniel Moerman (Universitatea din Michigan, Dearborn) „efectul placebo” nu este cauzat de „placebo” ci mai degrabă de convingerea, expectațiile sau eventualele condiționări anterioare față de placebo, adică de semnificația pe care pacientul o dă substanței sau procedurii ce îi este administrată. Vezi FENOMENUL PLACEBO ÎN CONTEXT TERAPEUTIC (link placebo). În dicționarul medical, acest fenomen este atributul acordat oricărui medicament prescris
Placebo () [Corola-website/Science/301489_a_302818]
-
Băieșu. Scenetele sunt plasate în noua geografie economică și socială (CAP-uri, întreprinderi de stat, ferme agricole, birouri, stații de autobuz, stațiuni de odihnă muncitorești, magazine, școli etc.). În mod obișnuit, aici comicul mizează pe efectul poantei și al contrarierii expectației și nu depășește, ca anvergură, nivelul agreabilului și al divertismentului. Proza scurtă instituie un univers caleidoscopic de care nu sunt străine nici scrierile teatrologului Silvestru. Majoritatea cărților sale sunt alcătuiri fragmentariste care au la bază activitatea prodigioasă a cronicarului dramatic
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
Singurul lucru pe care i-l poți reproșa lui Florin Țurcanu este că, scriindu-și teza de doctorat în limba franceză, s-a raportat mereu la orizontul de așteptare al publicului francez. Iar atunci cînd te pliezi pe fundalul de expectație al corectitudinii politice nu se poate ca, mai devreme sau mai tîrziu, să nu ajungi să spui ceea ce francezii se așteaptă să audă. Din acest motiv, Florin Țurcanu face o discretă reverență în fața umorilor de stînga ale intelectualilor francezi, ajungînd
A fost Eliade fascist? by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10867_a_12192]
-
jargonul profesional, terminologia și semnele; 2. Structura: patternurile, ordinea, sintaxa, succesiunea cuvintelor și frazelor și regulile implicite/explicite de folosire a discursului; 3. Funcția: scopurile utilizării limbajului și legăturile dintre funcțiile discursului și funcțiile organizației; 4. Utilizatorul limbajului: reprezentările cunoștințelor, expectațiile, documentele, cadrul și cunoștințele utilizatorului; 5. Înțelesul: interpretarea, înțelegerea și citirea unui text; 6. Textul: seturile patternurilor structurate ale discursului înregistrate în organizații; 7. Contextul: evenimentele organizaționale, istoria și parametrii care dau formă interpretării textelor; 8. Intertextualitatea: interfața dintre discurs
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este de presupus că ele au tendința de a-și modifica schemele. Multe teorii privind asimilarea organizațională poziționează această problemă de-a lungul primelor zile petrecute în noul post, moment în care cei nou-veniți sunt mai implicați în „luarea” (învățarea expectațiilor celorlalți în ceea ce-i privește) decât în negocierea propriilor roluri. Rețelele de comunicare sunt definite de legăturile dintre mai mulți interactanți. D.G. Brass ne oferă două matrice extrem de utile pentru a evidenția trăsăturile principale ale rețelelor de comunicare: prima se
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
absolute prin care propria comunicare cu sine „sunt frumoasă” să fie suficientă. Laurie Mullins (1993), sintetizând direcțiile de cercetare din aria comunicării intrapersonale, alcătuiește o listă cu factorii de natură psihologică ce afectează acest fenomen: personalitatea, motivația, experiența anterioară, scopuri, expectații, interese, pregătire, abilități, inteligență, învățare. Acești factori, grupați în ceea ce vom numi mai departe setul perceptiv al persoanei, sunt cei care oferă forma comunicării intrapersonale. Un al doilea exemplu asupra modului complex și decisiv în care comunicarea intrapersonală influențează toate
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
similar cu colegii lor, pe care diferit și să explice de ce. Vom remarca totuși că polaritatea concluziilor există și în cazul stereotipiilor; în această ordine de idei, vom vorbi despre ceea ce literatura de specialitate denumește „profeția autoîmplinită”, definită drept tendința expectațiilor noastre de a evoca un comportament care confirmă expectațiile. William Crano și Phyllis Mellon (apud Myers, 1990, pp. 124-125) au efectuat un studiu pe 4.300 de școlari britanici, care a arătat că așteptările cadrelor didactice sunt cauze ale performanțelor
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
explice de ce. Vom remarca totuși că polaritatea concluziilor există și în cazul stereotipiilor; în această ordine de idei, vom vorbi despre ceea ce literatura de specialitate denumește „profeția autoîmplinită”, definită drept tendința expectațiilor noastre de a evoca un comportament care confirmă expectațiile. William Crano și Phyllis Mellon (apud Myers, 1990, pp. 124-125) au efectuat un studiu pe 4.300 de școlari britanici, care a arătat că așteptările cadrelor didactice sunt cauze ale performanțelor elevilor; astfel, evaluările înalte sunt urmate într-o proporție
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]