KorAP: Find »[drukola/base=expletiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 >

56 matches

Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488

statut remarcabil. Poziția și morfologia sa sunt cele ale unui complement în dativ al locuțiunii verbale "deprinde obiceiuri", în timp ce această locuțiune exclude prezența acestui tip de complement (*"Paul i-a deprins Luciei unele obiceiuri"). Aceste întrebuințări, numite în mod tradițional "expletive", manifestă un fel de exces de enunțare în domeniul sintacticii. Rezervat limbii vorbite și enunțărilor care narează evenimente spectaculoase sau neașteptate, dativul etic se interpretează ca o operație de "luare drept martor" a co-enunțătorului. Altfel spus, co-enunțătorul se regăsește în

by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644

o propoziție, ca în cazul altor enunțuri-frază: „E necesar să studiezi” ® „E necesar studiul.”, „Cel ce nu muncește nu mănâncă” „Leneșul nu mănâncă.”, „Trebuie să ai curaj pentru asta.” „Trebuie curaj pentru asta.” etc. Conjuncția că (să) are aici caracter expletiv. Această natură a lui că este dovedită de diferitele ei întrebuințări, nespecifice conjuncțiilor subordonatoare: • Conjuncția poate fi eliminată fără consecințe asupra integrității sintactice și asupra planului semantic al enunțului: „Poate că e bolnav.” - „Poate e bolnav.”; această eliminare nu e

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587

cărui percepții, gînduri și sentimente sînt de asemenea preluate în mare parte. Apoi, brusc, expune discrepanța dintre cele două perspective prin intermediul unei verbalizări neobișnuite sau a unei asocieri inedite. Exemplele pentru această tehnică din citatul anterior sînt reprezentate de repetiția expletivului "într-adevăr" (de patru ori) la întîlnirea cu doamna Sheehy, omisiunea simultană a unor părți întregi din dialog, inovația lexicală "cu șase ochi" și deformarea atît a formei, cît și a conținutului formulei "Ce mai faci?". Toate acestea, precum și alte

by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

singular și formă de feminin la plural (Caietul l-am cumpărat ieri; Caietele le-am cumpărat ieri). În schimb, pronumele neutre care nu au un antecendent nominal (neutrul anominal) au formă de feminin la singular. Este vorba de unele pronume expletive (a luat-o la sănătoasa) și anafore rezumative (Asta încercam să îți spun). Apare astfel o diferență de formă între pronumele neutre cu antecedent nominal și cele fără antecedent nominal. În ceea ce privește trăsătura de număr, și controlorul, și ținta au două

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
explică atunci diferența formală dintre aceste două tipuri de pronume? Primele au formă de feminin, celelalte au formă de masculin, la singular. Această diferență o întâlnim și la clitice: (23) a. Am luat-o la sănătoasa. (clitic anominal, cu rol expletiv) b. Stiloul e în sertar. L-am cumpărat ieri. (clitic anaforic) O explicație ar fi să analizăm pronumele cu antecedent nominal ca având un nume vid sau încorporat, așa cum au propus mai mulți autori: Postal (1969), Elbourne (2001), (2005), Panagiotidis

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791

scăzut de anaforicitate tinde și cel mai frecvent pronume relativ, care. Uzul său actual se caracterizează prin: slăbirea mărcilor cazuale (omiterea prepoziției pe la acuzativ; frecvența scăzută a formelor oblice), acordul încrucișat greșit, anacolutul, nelegarea de un antecedent, participarea la structuri expletive, clișeizarea în locuțiuni mai mult sau mai puțin fixate de uz (drept care, după care, la care, în cazul în care, în situația în care) (vezi Gheorghe, în acest volum, p. ). Aceste fenomene apar mai frecvent în vorbirea unor persoane cu

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
49-83). Aceste particularități discursive sunt compensate de existența unor procese (semi)gramaticalizate de focalizare a unor constituenți de la nivel microdiscursiv, din planul propoziției. Existența unor structuri sintactice specifice limbii române (Îmi place salata, Mă doare capul), a enunțurilor fără subiect expletiv (Plouă, A sunat), frecvența enunțurilor cu verb la diateza pasivă, numărul mic de determinări din interiorul grupurilor verbale și nominale sugerează o structură informațională a enunțului cu focalizare implicită a stării/procesului/evenimentului, nu a actantului. În aceste condiții, pentru

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
în procedee de focalizare locală: lexicalizarea categoriei vide pro, dublarea clitică, dublarea pronominală, dativul și acuzativul posesiv obligatoriu, unele sintagme posesive, reflexivul inerent, exprimarea pronumelui reciproc, emfatizarea prin pronume de întărire, determinarea prin demonstrativ, cuantificarea totalizatoare, introducerea unui nume predicativ expletiv. Adesea, procesele de focalizare se întrepătrund cu cele de tematizare 9. Interferența dintre mecanismele discursive ale focalizării/tematizării, pe de o parte, și trăsăturile structurale ale românei, pe de altă parte, indică tendința limbii actuale de gramaticalizare a unor opoziții

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
râde - a se râde, a dori - a-și dori; să scap de ele - să mă scap de ele) și a formelor de imperativ ale unor verbe (scoală! - scoală-te!, prinde bara! - prinde-te de bară!), precum și prin introducerea unui reflexiv expletiv înrudit cu dativul etic (făcea copii - își făcea copii; o iei - ți-o iei; ai meritat-o - ți-ai meritat-o). Printr-un mecanism paralel s-au constituit și opoziții lexico-gramaticale de aceeași natură: uite! - uită-te!. Deși prescrierile normative

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
suprimabil, focalizează prin redundanță nominalul determinat: n-am nicio pretenție (105)/n-am pretenții; n-aveți nicio graniță (106)/n-aveți graniță; nu se pune problema de nicio succesiune (212)/nu se pune problema de succesiune. 3.11. Introducerea unui expletiv O construcție "recentă", cu "caracter livresc" (Avram 1986: 191), este astăzi în extindere și pare să se impună în stilul formal, sub influența limbii engleze: Rezultatul a fost unul pozitiv; Politica este una a esteticului, 258; Eșecul a fost unul

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
astăzi în extindere și pare să se impună în stilul formal, sub influența limbii engleze: Rezultatul a fost unul pozitiv; Politica este una a esteticului, 258; Eșecul a fost unul de proporții; Rezultatul este unul de invidiat. Comparând construcțiile cu expletiv cu structurile corespondente fără expletiv (Rezultatul a fost pozitiv; Politica este a esteticului, 258; Eșecul a fost de proporții; Rezultatul este de invidiat) se observă o diferență de focalizare a elementului rematic (pozitiv, a esteticului, de proporții, de invidiat). 4

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
să se impună în stilul formal, sub influența limbii engleze: Rezultatul a fost unul pozitiv; Politica este una a esteticului, 258; Eșecul a fost unul de proporții; Rezultatul este unul de invidiat. Comparând construcțiile cu expletiv cu structurile corespondente fără expletiv (Rezultatul a fost pozitiv; Politica este a esteticului, 258; Eșecul a fost de proporții; Rezultatul este de invidiat) se observă o diferență de focalizare a elementului rematic (pozitiv, a esteticului, de proporții, de invidiat). 4. CONSOLIDAREA OPOZIȚIEI FORMAL/INFORMAL În

[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792

prin minimalizare, schimbă polaritatea, accentuând importanța elementului focalizat (Nu vreau decât câteva zile de vacanță.) 11 Parantezele drepte marchează suportul sintactic al semiadverbului. 12 În DLR se precizează că în contextul verbelor la imperativ, numai în zona Transilvaniei, numai este expletiv (Îngropă numai mortul tău!) și are poziția elementului maghiar chak. --------------- 1

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507

aripă lângă aripă, la baze aeriene de prin sud. Deși Harry Truman și-a exprimat și el exasperarea pe când era în funcție, la încheierea mandatului, acesta a spus că președinților ar trebui să li se interzică folosirea birocrației ca scuză: ,,[expletiv șters] Dacă președintele știe ce vrea, niciun birocrat nu îl poate opri"4. Afirmația lui Truman se apropie cel mai mult de adevăr în cazurile în care voința președintelui este lipsită de ambiguitate, dorințele sale sunt larg comunicate, iar oficialii

by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802

rang diferit, nu are valoare noncircumstanțială sau circumstanțială și nici nu este conector subordonator "determinat sintactic"12, expresie a regimului unui centru de grup13. Cu alte cuvinte, în astfel de construcții că nu are valoare conjuncțională, ci este o particulă expletivă. Rolul formantului că din structura discutată este acela "emfatizare" suplimentară a semnificației de complementaritate și de ierarhizare a informației transmise, "favorizând" primul component. Nu numai că funcționează în același fel ca modificatorii emfatizanți asociați celui de-al doilea component (vezi

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
ritmul ei real în planul omenescului". A doua situație este aceea în care structura corelativă relaționează două predicate enunțiative. Dislocarea primului component se produce în același fel: verbul se plasează între negație și adverbul restrictiv. Repoziționarea provoacă apariția lui că expletiv într-o construcție de tipul nu numai că..., ci, dar cu ambele predicate afirmative (compară cu situația descrisă supra, 2.1.2.1). Pentru a deveni născătoare de poezie, iubirea suie, ca prin vămi purificatoare, treptele frumosului intuite de Platon

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
modalizator. Dintre acestea 24 sunt structuri de tipul nu numai..., ci și 37, structuri de tipul nu numai..., dar. De remarcat și faptul că 26 dintre construcțiile cu al doilea component realizat ca dar au în primul component pe că expletiv, așadar sunt variante de felul: nu numai că..., dar. Pretutindeni în primele volume ale tinerilor autori se vădesc nu numai influențe sporadice și reminiscențe, ci structuri estetice esențiale aparținând modernismului expresionist blagian și modernismului ermetic barbian (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
Cărtărescu, Orbitor) In termeni de imagine, filmul e de-a dreptul luxos: "realitatea" și "basmul" au nu doar culori, ci lumini diferite ("Cotidianul"). Varianta nu doar..., dar este mai slab reprezentată: 6 ocurențe, dintre care 3 apar în structuri cu expletivul că (vezi 2.2.2.1). Imoralitatea nu e doar consecința unui caracter slab, dar, adesea, și aceea a unei minți leneșe sau șubrede (A. Pleșu, Minima moralia) Cu adevărat interesanți din punctul de vedere al acestui studiu sunt prozatorii

[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

acestea, slab atașate propoziției (v. Baker 2001 pentru o discuție recentă). Principalele caracteristici ale limbilor nonconfiguraționale sunt: topică liberă, determinată pragmatic, nu sintactic; construcții discontinue; anaforă nulă; sistem cazual bogat care codează relațiile tematice; sistem de acord bogat; absența elementelor expletive; absența unui constituent VP organizat sintactic și a asimetriilor subiect-obiect (v. Hale 1983; Donohue 2002; Legate 2001; Ledgeway 2012: 71). Cercetările ulterioare (ale lui Hale, ale elevilor săi, dar și ale altor cercetători) au respins ipoteza structurii sintactice plate, fapt

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
faptul că poziția subiectului [Spec,TSP] este în mod obligatoriu lexicalizată în engleză (fapt care a și condus la formularea Principiului Proiecției Extinse în Chomsky 1982, de unde și conceptul de trăsătură EPP); lexicalizarea acestei poziții însă se poate realiza prin expletivul locativ there care nu reia informația exprimată de subiect (cu care centrul TS se acordă în număr) (45) sau prin expletivul it, în configurații în care se observă că folosirea expletivului nu are legătură cu satisfacerea criteriului tematic (e.g. în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Proiecției Extinse în Chomsky 1982, de unde și conceptul de trăsătură EPP); lexicalizarea acestei poziții însă se poate realiza prin expletivul locativ there care nu reia informația exprimată de subiect (cu care centrul TS se acordă în număr) (45) sau prin expletivul it, în configurații în care se observă că folosirea expletivului nu are legătură cu satisfacerea criteriului tematic (e.g. în propoziții cu verbe monovalente (46a) sau în configurații în care verbul de ridicare seem ('părea') selectează un complement CP finit (46b

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
EPP); lexicalizarea acestei poziții însă se poate realiza prin expletivul locativ there care nu reia informația exprimată de subiect (cu care centrul TS se acordă în număr) (45) sau prin expletivul it, în configurații în care se observă că folosirea expletivului nu are legătură cu satisfacerea criteriului tematic (e.g. în propoziții cu verbe monovalente (46a) sau în configurații în care verbul de ridicare seem ('părea') selectează un complement CP finit (46b)) (Lasnik 2003). (45) a. there appearsSG a manSG 'apare un

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Cel: categorie semilexicală", în: Zafiu, Croitor și Mihail (eds) 2009: 265-287. Vasiliu, E., Ionescu-Ruxăndoiu, L. 1986. Limba română în secolele al XII-lea - al XV-lea. Fonetică - Fonologie - Gramatică. București: Tipografia Universității din București. Vikner, S. 1995. Verb Movement and Expletive Subjects in the Germanic Languages. New York / Oxford: Oxford University Press. Vincent, N. 1997. "The Emergence of a D-system in Romance", în: van Kemenade, Vincent (eds) 1997: 149-169. Wackernagel, J., 1892, "Über ein Gesetz der indogermanischen Wortstellung", Indogermanische Forschungen 1, 333-435

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198

fără pronume - "și-i dă, și-i dă...., o ține una și bună"; "tot dă, dă, dă, tot dă, dă, dă, pînă ce au ajuns într-o vreme de noapte acasă". Totuși, formula cea mai cunoscută este cea cu pronume expletiv sau neutru (fără referent identificabil, transformat în simplă particulă a participării intensive) și cu un verb coordonat. Modelul e cu siguranță menținut în conștiința vorbitorilor de o celebră sursă literară: replica lui Agamiță Dandanache, care rezumă meritele politice ale familiei

"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu (2001) [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061

și argotice (a o păți, a o lua la goană etc.), un sens "neutru", neprecizat; uneori, o pare să trimită la o entitate anume (ca în a o lua pe cocoașă, unde o este "lovitura"), alteori e o simplă formă expletivă (lipsită de sens propriu-zis, ca în a o tuli sau a o mierli). Mai complicată și mai ambiguă este interpretarea formei reflexive: poate fi vorba de un reflexiv al interesului, al participării (ca în și-o cumpără = "o cumpără pentru

La furat by Rodica Zafiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]