335 matches
-
care a interpretat magistral marea scenă a Desdemonei din actul IV al operei Otello de Verdi. Desăvîrșirea tehnică și profunzimea estetică manifestate în cele mai mici detalii ale expresivității stilistice, susținută de puritatea sonoră a unei admirabile limpezimi timbrice, a extaziat publicul al cărui torențial entuziasm a decretat marele succes ca o confirmare a justeței deliberării juriului. Premiul I a dat și el, în felul său, măsura importanței Internaționale a Concursului Darclée. în timp ce în lume lipsesc tenorii, și mai ales cei
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
de proiect. În acest fel vor pune în lumina realizările bune, alături de cele mai puțin bune, în care, cred eu, sunt deja specialiști. există pe vreundeva o contabilizare a faptelor bune din politica? să putem shi noi , vulgul, să ne extaziem?și dacă nu, cum s-ar putea crea un stfel de letopisetz la care să aibă și publicul cel larg , un larg acces? și după ce îi lăudam eu propun să-i gâdilam. Ori mor de râs ori terapia (prin râs
Cum îi creşti, aşa îi ai by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82724_a_84049]
-
titlul romanului, Aventino va trăi o adevărată inițiere în înțelepciunea vieții. Plin de aventuri, pe fundalul unei epoci zbuciumate, Assam are și o textură filosofică și poetică. "Nici nu știi, în fața unei asemenea bogății, ce să admiri mai mult - se extaziază Jacques de Decker în "Magazine littéraire" nr. 412. Privirea asupra istoriei, care respinge ideile primite de-a gata, căci epopeea napoleoneană e percepută ca o năvală barbară? Gustul detaliului care prezidează, de pildă, expozeul despre cultura ceaiului, văzută ca un
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
efect soporific garantat (“De la idee să treacă la diferite studii, la diferite scheme și să meargă tot așa înainte, pînă ajunge la practică. Asta, cred eu, înseamnă cu adevărat automatizare.” (p. 81), mînuitorul “microfonului” și al “benzii de magnetofon” se extaziază instantaneu, dar cu un flegmatism și o lipsă de chef demne de cîinele bleg din desenele animate ale lui Tex Avery: “Formidabil.” (ibid.) Scenei îi lipsește doar replica-șablon a lui Droopy, adresată interlocutorilor barbiturizați: “Are you happy, tax-payers?” Pe laminoristul
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
vitrine se sparg de la sine/ după cum e de ajuns să stingi o singură stea ca pe urmă celelalte stele să se stingă de la sine/ Cer iertare pentru comparația cu steaua,/ poeți,/ e o amintire din vremurile de altădată/ cînd mă extaziam în fața pomilor înfloriți și leșinam la fiecare răsărit de soare" (Tragedii cari vor trebui să se întîmple). Nu ne întoarcem astfel la o concepție a secolului al XIX-lea, la un gherism reînviat? Peste creștetele unor însemnați poeți care au
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
vedere, au fost câteva zile cu o ofertă copleșitoare de filme. Mi-am disputat seara de vineri între Principiul dominoului și Imperiul simțurilor (o să vedeți cine a câștigat), am tras chiulul de la muncă pentru a revedea Amen și m-am extaziat la vizionarea Isadorei cu atât mai mult cu cât știam că urmează să văd, ceva mai târziu, pe același post, Confesiunea unui anonim a fraților Coen. Hm, nu m-am putut abține să îmi spun, se vede pe undeva mâna
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
exista întotdeauna o prăpastie între criticii de film și fani. Primii au recunoscut că ultimul din noua serie, Răzbunarea Sith, e mai bun decât precedentele. Atât și nimic mai mult, remarcând în rest că e totuși prost. Fanii s-au extaziat în schimb. Sigur că din punct de vedere al efectelor speciale filmul ,te prinde". Dar, dacă te uiți la prestația actorilor, ei participă la această peliculă doar nominal. Răzbunarea Sith are la activ și câteva nume mari, dar irosește talentul
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
spusese, dar, probabil, eram încă sub starea narcotică provocată de dezvăluirea senzațională a domnului Gigi Becali făcută la emisiunea "Nașul" în seara zilei de 16 mai când i-a spus lui Radu Moraru: - Domnule, eu sunt psiholog! - Bravo!, m-am extaziat, fiindcă eu îl știam cu licență doar în Filozofie și când acolo... Se pare că, din anumite considerente tactico-fotbalistice, pe la mijlocul returului Diviziei A, domnia sa a absolvit în taină și o Facultate de Psihologie. Felicitări, deși la Clubul Steaua nu e
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
speranțe ale literaturii ruse, Evtușenko și Voznesenski au fost, în doar cîțiva ani, perfect asimilați, trecînd cu arme și bagaje de partea autorității. Poezia lor, vizibil domesticită, a ajuns bună doar pentru reuniuni internaționale, la care stînga europeană să se extazieze în fața libertății sovietice. Vulturii de la sfîrșitul anilor ^50 s-au transformat, la finele anilor ‘60, în papagali de colivie. Cu un mimetism indestructibil, regimul de la București a aplicat conștiincios (și la acest capitol) modelul sovietic. Cîțiva novatori afirmați după încetarea
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
Cristian Teodorescu Chiar dacă se știa că așa se va întîmpla, nu e de minimalizat momentul în care România a devenit membru al NATO cu drepturi depline. Dar nici de exagerat. E un eveniment fast, totuși să nu ne extaziem în contemplarea lui, ca și cum în comparație cu acest succes toate problemele nerezolvate ale țării ar fi mai puțin presante. Să nu uităm că România a fost primită în Alianța Nord Atlantică sub promisiunea că va continua reformele, nu ca o recunoaștere că
Semnalele viitorului anterior by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12993_a_14318]
-
specie indigen-orientală și probabil pentru occidentali extensia terminologică respectivă nu-i relevantă. Pentru noi cei de acasă, din vadul autohton în care supraviețuim, este. Manelizarea incumbă dominația derizoriului, a îndoielnicului, a zegrasului artistic, în fața cărora unii contemplatori se înclină, se extaziază. Nu fac trimitere aplicată la manelizarea domeniului sonor, pe care o depistăm zilnic, ci la manelizarea integrală petrecută la nivel intelectual, politic, social, la nivelul interrelaționării uzuale dintre persoane. Asistăm la căderea în insignifiant, în grotesc, în vulgar, în hilar
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
1970), Julien Ospitalierul (1974), Cântece naive (1976), Adio, Robinson Crusoe (1978), Dulapul îndrăgostit (1989), Ruina unui samovar (1983) sau Dintr-o scorbură de morcov (1998) ne pun în fața unui bon viveur care degustă cu voluptate arome, suprafețe, moliciuni și se extaziază în fața formelor, culorilor și reliefului unor obiecte ori făpturi umile, de o anvergură cu totul redusă. Atitudinea fundamentală a eului liric este aceea de empatie, de identificare cu lumea, într-un elan perceptiv care caută să capteze întregul edificiu al
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
tinere fete, care slujește pe nobila Yocrapo. Yocrapo vrea să iasă la plimbare, i se pare vremea prea bună pentru o manta mai grea și o lasă în odaia ei. Tânăra Otake, vanitoasă, încearcă mantaua, dansează veselă și se privește extaziată în oglindă. Amorezul nobilei Yocrapo apare însă fără veste, crede că e stăpâna Otakei în costumul cunoscut, dar Otake - speriată se ascunde din fața lui. Aceasta i-a fost pierzarea. Amorezul pleacă gândindu-se la răzbunare. Servitorul nobilei Yocrapo e îndrăgit
O trupă de teatru japonez by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13283_a_14608]
-
ciocul cu degetele. Acum, după ce am scris proza asta, îmi dau seama că nu-i întîmplătoare. Bogza dădea, din cînd în cînd, ora exactă. Cred că același sentiment îl încerc și-n fața permanentului extaz al lui Alexandru. Se mai extaziază omul, nu zic nu, dar nici chiar așa! Am impresia că la el micțiunea și extazul îl trece, pur și simplu. Numai că omul cu bun simț nu se pișă-n public! Cu stimă și mii de pamflate, Emil Brumaru
Prune și căpșuni by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14350_a_15675]
-
curentele pe cale de-a fi recunoscute sau deja oficializate, el se vroia - precum un Mussorgski, Ives, Janacek sau Varčse - un artist al singurătății. Nu am pretenția că aș vorbi cu totală obiectivitate despre tatăl meu. Nu am intenția să mă extaziez public în fața muzicii lui. E sarcina posterității să-i considere meritele și locul ce i se cuvine în muzica secolului XX și poate în cea a secolului XXI, să-i studieze principiile estetice, conceptele și tehnicile de compoziție, destul de cuprinzătoare
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
aurită a timpului, sau o pictură din renaștere, nici o exagerare. Acele patru zile de sărbătorire la Tall Stacks m-au vindecat de orice dor, mau umplut cu bucuria unei noi descoperiri, ca și cum vizitasem câteva muzee mari ale lumii. Am fost extaziată și fericită ca un copil! Imaginea orașului Cincinnati nu poate fi completă fără vegetația bogată, spectrele de verde care încântă oriunde privești, arborii uriași înșirați pe toate colinele, mai ales în parcurile care mi-au dat liniștea și oxigenul primăverilor
Orașe cu salcâmi. In: Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/95_a_376]
-
amuzante și crude priviri despre aberațiile colonialismului. Nu mai gătesc mâncare chinezească de când eram studentă la chineză. Singura mâncare pe care încă o fac cu plăcere și ceva talent este cea românească. Cu vârsta, papilele mele gustative refuza să se extazieze în fata exotismului. Sunt totdeauna receptivă la o chiftea, la o musaca și la o baclava. După cum vezi, identitatea cuiva rămâne totdeauna informă și greu de definit pentru că, deși mănânc ca un turc, nu m-am considerat niciodată a fi
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
făurit el. Sînt versuri de mare poet. Niciun alt poet român, de oricînd, n-ar fi putut să le scrie. Probabil că sînt de Eminescu.”5 Opinia lui Perpessicius este diametral opusă, ilustrul editor eminescian considerînd „stihul de care se extazia Ibrăileanu ș...ț un nevinovat loc comun”6. Nevinovat și nu prea, am spune, cîtă vreme sintagma „vecinică minune” se vădește, în context, dublu repetitivă: în prima strofă a replicii Demiurgului apare formula biblică „semne și minuni”, iar în a
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
Beam fără să-mi fie sete/ Iubeam fără să doresc/ Ochiul meu plîngea fără lacrimă/ Rîsul meu rîdea fără inimă// Mă plimbam/ printre dulăii dezlănțuiți/ ai misterelor/ SINGURĂ/ ca un clopot" (Am visat). Pactul cu existența e rupt, printr-o extazie mîntuitoare, printr-o comunicare cosmică în cadrul căreia individul se livrează, fără de regret, universalului: "M-am așezat lîngă tine, viață/ Dar tu nu voiai/ Decît să plîngi cu ochii mei/ Să ucizi cu gura mea/ Să mori cu inima mea...// M-
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
doar ideea unora că acest tip de critică rămâne neconstructiv. Nu are cum să fie așa de vreme ce, favorizând distanța obligatorie față de texte și autori, "construiește" obiectivitatea mult visată de toți comentatorii. Regman admiră cu măsură, detectează talentul, dar nu se extaziază în fața lui, poate vorbi despre limite în aceeași măsură în care o face referindu-se la merite. Așa cum mărturisește într-un interviu publicat, în volum, nu se recunoaște drept un "dur", se delimitează însă de critica numită de Paul Zarifopol
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
ținuturi exotice), sau a unui motan și a existenței lui pisicești (Feline domestice). Prin urmare o carte plăcută, despre lucruri dragi, în general, fără anvergură, care ne arată "bucuriile mărunte": "poate că e nevoie de imaginație mai multă ca să te extaziezi în fața unui lucru mărunt". Mariana Șora, Filigrane, Scrisori din Paris și alte proze din cinci decenii, Editura Elion, colecția Eseuri Elion, București, 2000, 120 f.p.
Pledoarie pentru bucurii mărunte by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16430_a_17755]
-
a fost sărbătorit alte dăți. De pe urma cărora a primit onoruri. Pentru care e considerat unul dintre cei mai importanți, ba chiar cel mai important și așa mai departe. Doamne și domnișoare care nu s-au eliberat de complexe freudiene se extaziază mistic atunci când pohetul mai spune câte ceva.[...] Dar cum tot ce zice și scrie pohetul face să curgă râuri și lacrimi înduioșat-evlavioase, sau să scapere priviri transportate în lumea ficțiunei ideale, natural că i s-au găsit justificări metafizice, metatextuale, metapsihologice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
îi satisface 90% din desfășurarea lui, dar pe care finalul îi va consterna și le va crea frustrări, șocul schimbării de cod literar blocându-i iremediabil. Cei obișnuiți cu texte rafinate, în sensul neconvențional al ingeniozității construcției efectelor, se vor extazia. Construcția eteroclită care spulberă dintr-o singură mișcare de condei întreaga coerență narativă va fi pentru ei un joint prelung. În ceea ce mă privește, îi reproșez prozatorului insistența pe lumea literară și tonul similisatirei societății postdecembriste care afecteză atmosfera cald-melancolică
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
nu-mi strice surpriza: ceva cu totul special. La restaurant, îi șușotește ceva chelnerului, apoi mă lasă în suspans. În sfârșit sosește nemaimâncata mâncare: icre de crap taramà (mai prost preparate decât le fac eu acasă). Bineînțeles că m-am extaziat și am asigurat-o că n-am mai mâncat așa ceva. Trăiască minciunile convenționale! Și acum, o întâmplare nu foarte hazoasă, mai curând tristă, dar grăitoare pentru paradoxurile firii omenești (și porcine). În programul vizitei mele în Statele Unite, era prevăzută și
Alte întâmplări haioase de peste mări și țări by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/2721_a_4046]
-
Opinii Prima dată a fost „Paris je t’aime” și toată lumea s-a extaziat. De altfel, seria de scurtmetraje dedicate unui oraș nu putea începe decât cu Orașul luminilor. Apoi a urmat un alt mare oraș folosit și răsfolosit în filme- New York. „New York I Love You” însă a fost mai puțin lăudat și revizitat
Bucureşti, te iubesc [Corola-blog/BlogPost/98336_a_99628]