502 matches
-
bunul simț al românului, calități preponderente cândva, la curățenia și înnobilarea sufletelor, măcar de acum înainte, după o pauză de aproape, în curând ... un secol. Pentru a evita să arunci gândurile urâte în fața celorlalți, întâi trebuie să realizezi că această exteriorizare este nepotrivită, să simți și să ai puterea de a da dovadă de o tărie de caracter - abținerea. Să nu arunci cu pietre în apele care se vor limpezite! Să vorbești când trebuie și ce trebuie. În rest, tăcere! Tocmai
TĂCEREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1429303774.html [Corola-blog/BlogPost/372420_a_373749]
-
piciorul meu, luptându-se cu sârg să înfrângă forța provocatorului de nebunii. Cu cât se străduia mai tare, cu atât opoziția era și mai îndârjită. Aveam senzația că pătrund până în cele mai ascunse adâncituri, trăind plăceri incomensurabile, nedefinite, după fiecare exteriorizare verbală a partenerei. Îmi era datoare cu un final sincron, așa că am avertizat-o să nu fie același ca în seara petrecută la mine acasă. Încă nu era grabă, doream amândoi să prelungim cât mai mult această deosebită senzație de
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445669394.html [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
despre un Om, chiar și într-un moment de circumstanță, la ceas aniversar; este greu fiindcă, dincolo de Bine, Frumos și Adevăr, stă ființa vie, concretă - un complex fizic, psihic și intelectual armonios sau disproporționat, un ansamblu de afecte, trăiri și exteriorizări nu totdeauna perceptibil în toată profunzimea sa; și este cu atât mai greu, când Omul se numește Viorel Faur, una dintre personalitățile accentuate ale culturii românești actuale. Când, trecând peste prețuirea și devoțiunea ce i le porți, luciditatea și temperanța
VIOREL FAUR de MIRON BLAGA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 by http://confluente.ro/Un_intelectual_bihorean_nepereche_viorel_faur.html [Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969]
-
piciorul meu, luptându-se cu sârg să înfrângă forța provocatorului de nebunii. Cu cât se străduia mai tare, cu atât opoziția era și mai îndârjită. Aveam senzația că pătrund până în cele mai ascunse adâncituri, trăind plăceri incomensurabile, nedefinite, după fiecare exteriorizare verbală a partenerei. Îmi era datoare cu un final sincron, așa că am avertizat-o să nu fie același ca în seara petrecută la mine acasă. Încă nu era grabă, doream amândoi să prelungim cât mai mult această deosebită senzație de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423849293.html [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
Numai dacă deschidem televizorul, radioul, computerul sau răsfoim un banal ziar și ne vom convinge. (sic !) Omul noului mileniu simte o nevoie acută de a-și umple golul sufletesc prin vorbe. Parole... Parole... Primordială este deci exprimarea cu orice preț, exteriorizarea. Și nici nu știu dacă își dă seama că izvorul logoreei sale este tocmai lipsa de comunicare. Pentru că nu are timp și, mai ales, nu are răbdarea de a-i asculta pe ceilalți. Nu are însă complexe că el însuși
GĂLĂGIA... de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1457607060.html [Corola-blog/BlogPost/363399_a_364728]
-
nu puteau trăi decent la nivelul de viață impus de societatea românească, având și rate la apartament, ca și la bunurile din casă. De fiecare dată când unul pleca iar ceilalți rămâneau, plângeau în sufletul lor, fără a avea curajul exteriorizării. Acum vor fi tot timpul împreună și la bine și la greu. Revelionul lui 2011 i-a prins ca noi locuitori ai nordului Norvegiei, pe malul Fiordului de Vest, într-un orășel cochet și liniștit, ascuns între apa fiordului și
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418110191.html [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
într-o secundă a-nviat din praf de stele și ferigi ce stau pe loc. Pământul scoică ce devine artă, sinelui interior secvență, este a noastră sfântă cartă, și ai de o respecți, plenară indulgență. Pământul scoică se distruge prin seacă exteriorizare, oamenii-țeapă pot să-ndruge ce vor, spre defăimare. Pământul scoică-n veci trăiește în universuri paralele, prin curba beznei se trezește iubind, când trece-instantaneu prin ele. AMPRENTE ATIPICE Amprente de picioare puse pe-albe coli, unde ne duc oare, către
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1474450454.html [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
să îl ajute să-și exprime trăirile și emoțiile. Nu este doar o simplă pasiune, caricatura este cea în care investește totul pentru a transmite publicului anumite mesaje, gânduri și chiar sentimente, precum bucuria sau revolta. Este un mod de exteriorizare. „Caricatura înseamnă foarte mult pentru mine. Este modul prin care eu mă prezint, este cartea mea de vizită. Caricaturile mele reprezintă un puzzle care cuprinde convingerile mele, bucuriile, tristețile, încrâncenările. Este modul prin care pot lua atitudine și, totodată, să
COSTEL PĂTRĂŞCAN, ÎNTRE PAMFLET ŞI CARICATURĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420014840.html [Corola-blog/BlogPost/374363_a_375692]
-
scurt, în toată puterea cuvântului, reveria poetizează visătorul”. Poetica implicită a volumului aduce la acreditare ideea de stare. În „Tendință”, visul este văzut ca „Imagine cu linii fabuloase/a ceva odată vizualizat/o stare după care să te iei”. În „Exteriorizare” se vorbește despre „starea casnică”, iar în „În salon” se reține: „Am stare de avocat”. Visarea se configurează atât ca o stare fundamentală a spiritului, cât și ca o formă a sensibilității. Modul în care apare ea în text este
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul?!” Visul ca trăire internă nu poate fi
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul?!” Visul ca trăire internă nu poate fi transcris; despre el
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
putea ține de o bară! Așezați ca sardelele, toți tăceau impasibili, pradă, parcă, asteniei de toamnă încă nesosite, precum și stress-ului diurn. Parcă-s în transă, gândi Mira. Să fi pulverizat prin orificii neștiute ăștia de la METROREX substanțe halucinogene ca să diminueze exteriorizări nedorite ale potențialilor nemulțumiți de condițiile oferite?! Doamne, își zise, nu am minte! Cum să...? Dar imaginația frânse elanul rațional. Nu atenuaseră, ci chiar anulaseră orice reacție! Așa se întâmplase, probabil, cu liceanul tolănit pe bancheta din fața ei și dinspre
CAPITOLUL 1 (PARTEA A DOUA) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1446965826.html [Corola-blog/BlogPost/374935_a_376264]
-
numai astfel ea poate fi înțeleasă de fiecare după puteri și apoi pusă în practică după împrejurări: „Munca susținută și neîncetată tâmpește, trivializează și impersonalizează”; „Munca adevărată, care ar fi o activitate de continuă transfigurare, a devenit o activitate de exteriorizare, de ieșire din centrul ființei”; „Munca în exces dezumanizează, de aceea e imperativ să vedem munca cel mult ca pe un rău necesar, ce trebuie evitat sau scurtat ori de câte ori avem ocazia, dacă vrem să ne păstrăm integritatea fizică și sănătatea
TRUDA CA UN SCOP ÎN SINE, NIMĂNUI NU FACE BINE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1484383365.html [Corola-blog/BlogPost/381042_a_382371]
-
oamenilor, dar nimeni nu-i dăduse atenție. De altfel, cînd cheful era în toi și, mai ales, după ce fiecare golise cîteva păhărele de tărie, nimeni nu mai era atent la nimeni, fiecare își spunea păsul cu voce tare, importantă era exteriorizarea, nu comunicarea, de aceea nici Thomas nu reușise să le atragă atenția. Tare frumos ai mai cîntat, i-am zis. Mulțumesc, Thomas ... N-am mai auzit cîntecul ăsta pînă azi. Nici eu! a zis el și i-a făcut cu
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
asemeni unui film sau unei cărți, oare cum aș putea să arăt cu atâtea imagini pe care niciodată nu aș putea să le mai scot din minte singura mea sansă este arta mea daca vreau sa trăiesc forma sublimă de exteriorizare.” “Imaginea ferestrei” În “Imaginea ferestrei”, lucrurile sunt reașezate în ordinea firească și bunul simț are câștig de cauză, prin artă, în fața iraționalului și agresivității societății. Doar astfel poate fi explorată lumea, iar mediul malefic, irațional, pervertitor al imaginilor „care ne
„ILINCA”, PROZĂ SCURTĂ DE VICTORIŢIA DUŢU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_formele_cerului_si_imaginea_constiintei_ilinca_proza_scurta_de_victoritia_dutu_.html [Corola-blog/BlogPost/352538_a_353867]
-
recidivare a tentației îmbrățișării chemării muzelor poezicești Euterpe și Erato, întrucât, la aceeași editură, cu doar câteva luni înainte, profesorul-poet a publicat volumul Philemon și Baucis. Dacă acesta părea să fie un accident în biografia operei sale pe ansamblu, o exteriorizare cathartică a unui sentiment de disperare și neputință în fața destinului, un trist cântec de lebădă născut din biograficul marcat dureros spre insuportabil de pierderea celeilalte jumătăți a ființei sale, volumul de față vorbește deja despre un poet autentic în curs
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_burlui_un_poet_remarcabil.html [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
docților simplului „colaj” (rece) de preluări-copie din diverse lucrări. Determinarea sentimentală a secretului științific și comunicarea lui entuziastă, permanent sub auto-severitatea interogației imediat lămurite într-un codex însemnat de trăirea interioară a autorului fac actul de comunicare (egal cu o exteriorizare) „extatic”. Răpit de activitatea meditativă a examinării, identificării și recunoașterii științifice, Cantemir ajunge (prin prezidiul interpretării originale, prin ineditul corelațiilor interdisciplinare sau radicalitatea rezolvării) deasupra altor învățați. Fiorul limbii de acum peste 300 de ani ajunge la noi generos, captivant
ALTUL CANTEMIR de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Altul_cantemir.html [Corola-blog/BlogPost/367127_a_368456]
-
se profila vreo demență, Doamne ferește?! -Ce spui tu? se-arătă vag preocupat de astă dată Gabi. -Băi Anghele, te-ai cam... interveni și Sandu. Ar fi zis că s-a tâmpit, dar o lașitate ocrotitoare, plină de precauție îi cenzurase exteriorizarea. C-ești copil? Ei, nu, zău?! Spoveditul ieși din starea nefirească în care se băgase din proprie inițiativă și făcu haz de necaz, schimonosindu-se către fiecare ca un veritabil Charlot. Semăna cu acela grozav! Știa și el. Și-și
LA O BĂUTĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1462688980.html [Corola-blog/BlogPost/382622_a_383951]
-
scurt, în toată puterea cuvântului, reveria poetizează visătorul”. Poetica implicită a volumului aduce la acreditare ideea de stare. În „Tendință”, visul este văzut ca „Imagine cu linii fabuloase/a ceva odată vizualizat/o stare după care să te iei”. În „Exteriorizare” se vorbește despre „starea casnică”, iar în „În salon” se reține: „Am stare de avocat”. Visarea se configurează atât ca o stare fundamentală a spiritului, cât și ca o formă a sensibilității. Modul în care apare ea în text este
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
după cum reținea R. Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul?!” Visul ca trăire internă nu poate fi
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
Steiner („După Babel”, Univers, 1983), „limbajul uman mai mult ascunde decât revelă” (p. 278), „imprecizia fundamentală a limbii naturale este crucială pentru funcțiile creatoare de limbaj interiorizat și exteriorizat” (p. 274). Punerea visului în limbaj este o exteriorizare (vezi poezia „Exteriorizare”). Forța visului constă în a se impune ca vis limbajului deghizator și imprecis. Acest inconvenient al limbii ca obstacol îl sesiza și Eminescu: „Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul?!” Visul ca trăire internă nu poate fi transcris; despre el
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
floarea intelectualității vâlcene, venită să onoreze cu prezența pe autoarea, a cărei valoare era cunoscută din cele paisprezece volume publicate până acum, prin nenumăratele articole și editoriale, prin interviuri, cronici literare și de artă, prin eseuri și alte moduri de exteriorizare a harului Domniei Sale. Conținutul celor două „opere” literare prezentate, alocuțiunile rostite, reacțiile emoțional-estetice declanșate în sală ne îndreptățesc să spunem că am participat la o seară de neuitat. Prețuirea de care se bucură autoarea, distinsa doamnă Maria Diana Popescu este
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Seara_de_legenda.html [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
elev pocnește plesnitori de peretele din spate, ceea ce-l aduce pe Marius Chicoș Rostogan, într-o stare de enervare ce crește pe măsură ce gestul elevului obraznic se repetă, iar elevii spun că acesta este Popescu. Vocabularul dascălului devine principala formă de exteriorizare a încordării nervoase la care este supus. El le adresează întrebarea „ Cine a fost porcul și măgarul” pe care o reia de două ori cu ușoare modificări: „Cine-i porcul și măgarul?” și „Care e iar măgarul și porcul care
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
titlul celebrului tablou al lui Paul Gauguin), care sunt întrebările oricărui individ în fața destinului său și care se află la baza oricărei biografii, consider că opera de artă și opera literară (cei hărăziți pot spune astfel) nu sunt altceva decât exteriorizarea însăși a artistului/scriitorului. Sunt formele lăuntrice care se înfăptuiesc mai întâi în interior și care apoi izbucnesc cu toată forța în afară...Scrisul nu este o meserie ca oricare alta, scrisul înseamnă artă, înseamnă o formă de libertate în
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Doina_dragut_nelinisti_prin_timp_sau_un_univers_incarcat_de_sensurile_precise_si_sensibilitatea_artei_scrisului.html [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
de Dumnezeu pentru supravieț uire. La fel nu mi am pus întrebarea de ce scriu când la vârsta de 14 ani, am aș ternut primele gânduri în catrene, care recitindu le îmi produceau fiori, inefabile sentimente necunoscute până atunci. Acea intimă exteriorizare a trăirilor, consemnate într un carneț el, nu a fost cunoscută mulți ani de către pă-rinți, colegi și prieteni. La fel ca respirația, scrisul îl consideram, încă de pe atunci, ceva venind din interiorul biologicului, o necesitate de supraviețuire, o concentrată ascultare
ORCE CĂLIMARĂ POATE SĂ DEVINĂ UN VEZUVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/_orce_calimara_poate_sa_dev_al_florin_tene_1391754628.html [Corola-blog/BlogPost/364838_a_366167]