426 matches
-
teorie economică, parcurile industriale și taxonomia lor sunt greu definibile în limitele economiei politice tradiționale, „clasice”. Mai curând, taxonomia ‘parcurilor industriale’ aparține economiei politice „neoclasice”. În știință economică, putem constată momentul tranziției de la « clasic » la « neoclasic » prin apariția conceptului de « externalitate », complet neglijat de o somitate precum David Ricardo, « vîrf » atât în lumea finanțelor, cât și în lumea științei, unul dintre creatorii economiei politice clasice, alături de Etienne Condillac și Adam Smith. Economia politică « neoclasica » a fost prima oara schițata în lucrările
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Ricardo, « vîrf » atât în lumea finanțelor, cât și în lumea științei, unul dintre creatorii economiei politice clasice, alături de Etienne Condillac și Adam Smith. Economia politică « neoclasica » a fost prima oara schițata în lucrările lui Alfred Marhall. El sublinia dihotomia “internalitate/externalitate” și necesitatea conectării lor pentru succesul unui sistem economic; de asemenea Alfred Marhall propunea conceptul « economiei de scală ». “Externalitățile” lui Alfred Marhall sunt valori în sens nietzschean, reprezentând toate condițiile de mediu ambiant care asigură creșterea puterii economice; dar a
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Condillac și Adam Smith. Economia politică « neoclasica » a fost prima oara schițata în lucrările lui Alfred Marhall. El sublinia dihotomia “internalitate/externalitate” și necesitatea conectării lor pentru succesul unui sistem economic; de asemenea Alfred Marhall propunea conceptul « economiei de scală ». “Externalitățile” lui Alfred Marhall sunt valori în sens nietzschean, reprezentând toate condițiile de mediu ambiant care asigură creșterea puterii economice; dar a caror valoare economică nu este stabilită de piață economică, spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu « internalitățile » acestei piețe. Apoi, celălalt
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
agricole, de succesul companiei europene Airbus, precum și de simbolul celor patru cercuri înlănțuite ale firmei de automobile Audi. Taxonomia ‘parcurilor industriale’ poate fi înțeleasă prin prisma celor două principii fondatoare ale economiei politice neoclasice astfel : 1.) Un joc teritorial internalități - externalități făcut, prin mijlocirea buclelor de reciclare, cât mai puțin detrimental față de mediul înconjurător. 2.) Conexiuni necondiționate de teritoriu între întreprinderile economice, conexiuni ce favorizează implementarea « economiilor de scală ». Cele două capete extreme ale gamei definite prin principiile taxonomice enunțate sunt
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
din interiorul comunității nu îi afectau pe cei din exterior. Există însă și excepții dacă ne gândim, de exemplu, la fenomenul transhumanței. Se poate însă argumenta că, având în vedere schimburile economice voluntare care făceau parte din acest fenomen, eventualele externalități pozitive sau negative erau conștientizate și asumate. d) Cei care beneficiază de resursele respective nu au influență asupra pieței bunului respectiv. Această condiție este cel mai ușor de susținut în cazul satelor devălmașe românești dacă ne gândim la slaba folosire
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
acțiune ale indivizilor în privința modului de exploatare a resurselor. Problema pătrunderii nebăștinașilor în comunitate este legată de faptul că aceștia dețin drepturi de exploatare a bunurilor comune. Astfel, un act de vânzare-cumpărare are puterea de a produce o serie de externalități negative asupra celorlalți membri ai comunității: „Printr-un act de vânzare-cumpărare de ordin privat sunt înstrăinate drepturi care nu erau de ordin privat, lezându-i pe toți obștenii; aceștia își văd micșorate drepturile lor prin apariția unui nou competitor” (Stahl
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
anticorupție. Aceasta depinde, în conturarea reformelor, de apelul la inițiative ce influențează cei mai importanți actori. Eforturile ar trebui făcute pentru a contura strategii anticorupție win-win, care promovează interesele majorității politicienilor și a oamenilor de afaceri, în paralel cu furnizarea externalităților pozitive precum creșterea economică, întărirea guvernării sau reducerea sărăciei și inegalității<footnote The World Bank (2000), Anticorruption in Transition. A Contribution to the Policy Debate, p. 77. footnote>. Succesiunea. Nu există o formulă simplă pentru o înșiruire adecvată a reformelor
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
bunuri atunci cînd: 1) consumul unui bun este indivizibil (de exemplu, apărarea națională). Nu poate fi exclus un agent ce n-ar putea plăti, de unde necesitatea unei producții publice finanțate prin impozit ; 2) există efecte externe: dacă e vorba de externalități pozitive, producătorul economisește costurile pentru ceilalți agenți, dar acest serviciu nu este remunerat (de exemplu, un far pentru orientarea va-poarelor), de unde necesitatea subvențiilor; dacă e vorba de externalități negative, producătorul diminuează bunăstarea altor agenți fără să suporte costurile suplimentare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
finanțate prin impozit ; 2) există efecte externe: dacă e vorba de externalități pozitive, producătorul economisește costurile pentru ceilalți agenți, dar acest serviciu nu este remunerat (de exemplu, un far pentru orientarea va-poarelor), de unde necesitatea subvențiilor; dacă e vorba de externalități negative, producătorul diminuează bunăstarea altor agenți fără să suporte costurile suplimentare ale acestora, de unde necesitatea instituirii unei taxe penalizatoare; 3) randamentele sunt pentru toți crescătoare, colectivitatea are interesul de a încredința producția bunului respectiv unei singure întreprinderi, de unde necesitatea monopolului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a o concretiza dificultățile nu lipsesc. Ea ține seama de o multitudine de costuri și beneficii, directe sau indirecte, comerciale sau necomerciale. Dintre costuri sunt de reținut cele de producție, cheltuielile financiare, noxe, poluări diverse, scăderea veniturilor și variația prețurilor, externalitățile negative. Dintre beneficii, metoda reține: produsele vîndute, cîștigurile de timp, vieți economisite, reduceri de cheltuieli, creșterea veniturilor și variația prețurilor, externalitățile pozitive. Chestiunea evaluării cîștigurilor temporale este destul de delicată. Ce valoare putem, într-adevăr, atribui unui cîștig de o oră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
necomerciale. Dintre costuri sunt de reținut cele de producție, cheltuielile financiare, noxe, poluări diverse, scăderea veniturilor și variația prețurilor, externalitățile negative. Dintre beneficii, metoda reține: produsele vîndute, cîștigurile de timp, vieți economisite, reduceri de cheltuieli, creșterea veniturilor și variația prețurilor, externalitățile pozitive. Chestiunea evaluării cîștigurilor temporale este destul de delicată. Ce valoare putem, într-adevăr, atribui unui cîștig de o oră pe un tra-seu de tren, de exemplu? Răspunsul este decisiv, deoarece după valoarea aleasă rezultatele unei operațiuni pot să apară ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
măsură, în acțiunile lor în fața guvernului central, a cărui politică o suportă, în limitele constituționale date. În aceste sisteme există o unitate fiscală la nivel național, o uniformitate ce face ca toți cetățenii să contribuie la finanțarea necesităților naționale. Impactul externalităților este foarte important. Cooperarea dintre autorități, la toate nivelurile, și coordonarea politicilor la nivel regional și național, sunt importante de asemenea, avantajele și dezavantajele fiind distribuite pe o bază echitabilă. Nivelul intermediar, organizat pe unul sau două paliere, are pro-pria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
caz, cu ajutorul oportunismului, subliniem faptul că piața însăși poate, în anumite cazuri, eșua în garantarea loialității actorilor. Constrîngerea se prezintă atunci ca o ieșire posibilă. Economia publică nu spune altceva cînd evocă necesara intervenție a Statului în cazurile de indivizibilitate, externalități sau randamente crescătoare. Dar în privința încrederii ne aflăm într-o situație particulară interesantă, în care ipotezele de oportunism permit înțelegerea comportamentelor care nu se lasă înțelese într-o primă analiză. Aici se vede utilitatea "reducționismului metodologic". Mai mult decît "realismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
poate antrena, el însuși, limite ale concurenței (!...). De asemenea, chiar în absența reglementărilor sau instituțiilor care să limiteze concurența, economia reală nu funcționează întotdeauna în condiții care să garanteze tarifarea la nivelul costului marginal. 4.2.1.2. Efectele externe (externalitățile) Deciziile agenților economici individuali au efecte asupra altor agenți. Interdependența dintre aceștia se manifestă în cadrul schimburilor pe diferitele piețe. Dar cînd prețul pieței a fost fixat, deciziile de consum sau de producție ale indivizilor nu afectează satisfacția sau utilitatea altora
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
piețe. Dar cînd prețul pieței a fost fixat, deciziile de consum sau de producție ale indivizilor nu afectează satisfacția sau utilitatea altora. Totuși, în realitate, există interdependențe directe între utilitățile individuale, iar economiștii numesc aceste interdependențe directe efecte externe, sau externalități. Există efecte externe negative și efecte externe pozitive. Un efect extern se produce atunci cînd decizia unui individ modifică în mod direct nivelul de satisfacție al altuia sau altor indivizi, în afara procesului de schimb pe piață. În cazul efectelor externe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
S.U.A., în cursul anilor 1970, în sectorul transporturilor, poștei și telecomunicațiilor, teledifuziunii sau în sectorul financiar. Aceste sectoare erau puternic reglementate, deoarece caracteristicile lor favorizează formarea de monopoluri naturale. Inclusiv sectorul transportului aerian a fost dere-glementat în 1977. b) Gestiunea externalităților Chiar dacă puterile publice se vor non-intervenționiste, ele tre-buie să promoveze cercetarea și formarea generatoare de efecte exter-ne pozitive pentru ansamblul aparatului productiv. Intervenția Statului este aici indispensabilă, în măsura în care aceste activități tind să pro-fite altora decît celor care le finanțează. Astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
arată totuși numeroase inconveniente în cazul concurenței dintre monede, ce conduc, în general, la o concentrare a puterilor și la utilizarea unei monede unice într-un spațiu dat. O monedă unică este într-adevăr un bun colectiv pur, producător de externalități pozitive pentru utilizatori: pe de o parte, datorită faptului că în absența monedei, schimburile și deci producția ar fi mult mai slabe; pe de altă parte, deoarece prezența mai multor monede ar antrena costuri de tranzacție legate de manipulările necesare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Această noțiune a fost definită ca fiind rezultatul neintenționat al unor decizii individuale raționale. L-am constatat în cazul reglării indirecte, care constituie, într-o anumită măsură, un efect pervers pozitiv. Dar există și efecte negative. Odată cu chestiunea indivizibilităților și externalităților, am întîlnit deja situații în care producția anumitor bunuri, calificate drept colective, nu putea fi asigurată prin inițiativa privată și reglarea indirectă a concurenței. Odată cu noțiunea de efecte perverse, principiul însuși al raționalității actorilor întîmpină un obstacol major: contrar a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
social, sau societal. O ilustrare semnificativă a acestei ambiții găsim în lucrarea lui André Vianes, La Raison économique d'Etat. Utilizînd în mod abil noțiunea de efecte adverse, acest autor a dezvoltat ideea că Statul ar fi un "producător de externalități publice de reglare. Ținînd cond de eșecurile sale locale și globale, de bunurile colective, de crize, piața apelează la o intervenție exterioară, fără de care n-ar putea subzista. Dar atunci, nu este vorba doar de a menține în viață o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în spatele argumentelor de egalitate și de continuitate pentru menținerea statu quo-ului reglementar. Considerațiuni legate de adaptare, transparență și de concertare sunt de asemenea luate în calcul. Cele trei exigențe nu pot fi considerate doar din punctul de vedere al firmei. Externalitățile legate de industriile în rețea semnalează prezența unor atingeri a intereselor colective care deschid calea unor intervenții statale. Or, ținînd cont de ceea ce ne învață școala Public Choice, nu putem fi atît de naivi încît să ne lăsăm în seama
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la homo contractor sau de la utilitate la reducționism metodologic 163 4.2. Economia bunăstării și alegerilor colective 166 4.2.1. Deficiențele pieței 167 4.2.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă 167 4.2.1.2. Efectele externe (externalitățile) 168 4.2.1.3. Bunurile colective 170 4.2.1.4. Teoria optimului de rang secund 172 4.2.2. Imposibila definire a unui optim social 173 4.2.2.1 Problema repartiției bunăstării 173 4.2.2.2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
al comunităților locale. Obiectivul utilizării biomasei forestiere pentru producerea energiei, la nivelul gospodăriilor, dar și în instalații industriale ce produc energie electrică, încălzire sau răcire, este menținerea cantităților utilizate la un nivel sustenabil și atenuarea, în mod adecvat, a potențialelor externalități negative. La nivelul consumului de lemn de foc al gospodăriilor individuale, sunt necesare măsuri specifice care să nu afecteze disponibilitatea fizică a resursei pentru comunitățile afectate de sărăcia energetică. În ceea ce privește utilizarea biomasei în instalații industriale ce produc
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
un prim pas pentru aceste comunități ar putea fi acceptarea realității și adoptarea unei viziuni realiste cu privire la viitorul lor municipiu sau oraș, care ar putea fi mai mic ca dimensiune, dar mai prosper. Probleme privind furnizarea serviciilor și externalități negative generate de creșterea neplanificată Deși furnizarea de servicii reprezintă, în general, o problemă în mediul rural, creșterea anumitor zone urbane a creat dificultăți semnificative în capacitatea de a furniza servicii. Serviciile de termoficare se află sub o presiune imensă
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
În ceea ce privește locuințele, în puținele orașe aflate în creștere, sectorul privat a răspuns în mare parte la cererea mare de locuințe*9. Multe dintre aceste rezultate au fost generate într-o manieră neglijentă și neplanificată, ceea ce a generat externalități negative semnificative (congestionare, poluarea aerului etc.). Studiile recente arată că prețurile ridicate ale locuințelor din orașele mari reprezintă principalul motiv pentru limitarea mobilității interne. Gestionarea deșeurilor solide reprezintă un alt sector în care orașele din România au avut performanțe slabe
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
pentru a asigura eficiența energetică. Transportul în masă cu neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon și mobilitatea durabilă pot genera adevărate schimbări, deoarece contribuie la o mai bună conectivitate în interiorul orașului și înspre oraș, reducând în același timp externalitățile negative asupra mediului care sunt legate de mobilitate. Conectivitate și eficiența sunt elemente care constituie un oraș mai incluziv și deopotrivă mai atractiv, atât pentru afaceri cât și pentru cetățeni. În plus, transformarea orașului într-un oraș verde necesită, de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]