417 matches
-
10); ,să le ascultăm pe alde Loredana, Sandu, Stanciu și alte țațe" (Cronica română = CR, 21.2.2003) etc. Aceeași semnificație poate apărea și atunci cînd este menționat un singur nume de persoană: situație în care doar contextul și cunoștințele extralingvistice comune interlocutorilor decid dacă atitudinea negativă privește un prototip uman sau mai curînd o persoană anume. În enunțuri generalizante și cînd numele aparține unei persoane publice, asociate stabil cu o anume categorie (profesională, morală etc.), e mai curînd vorba de
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
de o bogăție onomasiologică uimitoare (hrisoave, izvoade, catastife, răvașe, țidule, pravile, arătări, așezăminte, bugete, nizamuri, norme, rezoluții, danii, diete, tocmeli etc.), a condus-o pe cercetătoare deseori la confluența mai multor domenii de cercetare și, implicit, la relevarea unor aspecte extralingvistice deosebit de interesante. Interpretarea nuanțată a faptelor de limbă pare să depindă destul de mult de implicații socio-economice, politico-istorice, juridice sau culturale. Perioada aleasă pentru cercetare (1711-1821) se dovedește a fi suficient de întinsă și de bogată în documente variate pentru a
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]
-
internațională - din franceză (acquis), spaniolă (macho), italiană (paparazzo) etc. Nu acceptarea în DOOM le va spori folosirea (autoarele spun explicit, în nota introductivă: "includerea lor în DOOM-2 nu trebuie interpretată ca o recomandare a tuturor acestora"), după cum, dacă din motive extralingvistice unele vor ieși din uz, nimeni nu va obliga ediții viitoare ale dicționarelor să le păstreze. Mentalitatea culturală românească este încă obsedată de monumental și etern; norma lingvistică e însă convențională și modificabilă în timp. DOOM-ul include dintr-o dată
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
în limbajul colocvial, pentru care selectarea desinenței -e sau -ule depinde de terminația numelui - în consoana sau în -u: Emile, Tudore, Răzvane, Victore - dar Radule. În contextul publicisticii umoristice, singura deviere pe care o aduc aceste vocative este de natură extralingvistica sau cel mult sociolingvistica: ilustrînd adresarea amicală către personalități politice, prezentate de obicei publicului, în discursul oficial, prin numele de familie. Variații ale acestei strategii presupun folosirea unor hipocoristice - fixate de uz pentru persoana în cauză sau nu, în ultimul
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
în iunie"/ "ne-am văzut prin iunie". Construcțiile cu prin înseamnă nu numai "într-un moment neprecizat din intervalul...", ci și "parcă", "cred", "nu sînt sigur". Investigația formelor impreciziei nu e cu totul inocentă: oricît ar fi de riscante speculațiile extralingvistice, tentația lor e mare. Nu putem să nu ne întrebăm în ce măsură multiplicarea formelor vagi e o tendință a limbii sau a uzului, o trăsătură structurală sau una culturală. De la ipotezele pragmatice, sociolingvistice sau cognitive se poate ajunge chiar la clișeele
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
abia îi cresc colții" (ib.), "cât de fioros este leul greu?" (România liberă ). Jocul omonimiei produce oricum efecte comice: "tăierea zerourilor din coada leului " (Adevărul ). Ca de obicei, ne abținem de la previziuni, mai ales într-un domeniu în care condiționările extralingvistice sînt majore. Deocamdată, formula leu greu are succes; nu putem însă ști ce se va întîmpla cu ea după introducerea noii monede. Putem doar bănui că va dispărea cu totul odată cu leul însuși, dacă lucrurile merg în direcția deja stabilită
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
specific substantivelor nearticulate - director firmă) cu o anume individualizare nedefinită: abrevierea din exemplul "Dan Zmeu, reprezentant firmă de construcții" (TVR 2, 10.XII.2007) ar putea fi "tradusă" ca: "director al unei firme de construcții". Construcția nefirească are o cauză extralingvistică, fiind provocată de regulile care cer ca anumite firme să nu fie pomenite, pentru a nu li se face o ipotetică publicitate mascată. La asemenea reguli se referă, de pildă, pe un blog, profesioniștii care ironizează o etichetă de prezentare
Stilul telegrafic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8188_a_9513]
-
de unii specialiști pentru a nota un r lung, uvular, retroflex). DOOM înregistrează ambele variante, dar o preferă - corect, cred eu - pe prima; rrom e o formă neobișnuită în ortografia românească și pare să fie aleasă de unii din motive extralingvistice, tocmai pentru a marca mai clar distincția fața de familia lexicală a lui român. Rom este termenul oficial, politic, preferat de majoritatea membrilor etniei, impus în documentele oficiale, în defavoarea unor denumiri atribuite din afara comunităților de romi. E, cum se știe
Rom by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7525_a_8850]
-
și spațiale. Putem folosi, trunchiat, o listă de termeni alcătuită de psihologi pentru a defini tipurile de cunoaștere în cele două emisfere - stîngă, respectiv dreaptă: intelect-intuiție, convergent-divergent, deductiv-imaginativ, activ-receptiv, distinct-continuu, realist-impulsiv, transformațional-asociativ, linear-nonlinear, istoric-anistoric, explicit-tacit, obiectiv-subiectiv. Emisfera dreaptă detectează informațiile extralingvistice, identificînd adevăratul sens al unui mesaj altfel disimulat în propoziții "inocente", descifrează conotația dincolo de denotație, înțelege metaforele, poezia, și, în general, tot ce depășește sensul strict lexical furnizat de emisfera stîngă, care e foarte literală. Ea e capabilă să organizeze
Despre dilemele semnificației by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7351_a_8676]
-
Rodica Zafiu Unele dintre antonomazele constând în transformarea unei denumiri comerciale în termen comun (desemnare generică pentru un anumit produs) se dovedesc rezistente, altele sunt efemere. Unele sunt răspândite internațional, altele sunt specifice unei limbi, pentru că depind de factori extralingvistici: evoluția pieței, a importurilor, circulația mărfurilor, dominația și eventualul monopol al unor producători. În română nu s-au impus scotex, kleenex sau bic, dar sunt puternice scotch (a lipi cu scotch) xerox (a face xeroxuri, a xeroxa), adidas (cu pluralul
Denumire comercială by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5934_a_7259]
-
așa rezumate și trunchiate cum apar ele în revistă - se poate lesne bănui, după stenogramele ședințelor de acest fel deja publicate, că aceste „discuții” aveau o amploare mult mai mare și că erau importante, ca în orice discurs oral, semnalele extralingvistice de tonalitate, gestică etc. - dau o altă dimensiune problemelor.
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5460_a_6785]
-
Rodica Zafiu Pe tiparul cunoscut și foarte productiv al construcțiilor cu verbul „a da” din jargonul informatic (a da click, a da eject), a apărut și s-a răspândit în ultima vreme - din rațiuni extralingvistice - locuțiunea a da like. Multe site-uri cu articole online, cu filme sau fotografii, dar mai ales răspândita rețea Facebook propun utilizatorilor să-și manifeste preferințele; formula aprecierii apare des în engleză. Multe exemple ilustrează situațiile cele mai obișnuite: „Ce
„A da like “ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4587_a_5912]
-
de Constantin Fântâneru, și mai puțin o proză ficțională ce împrumută stilul confesiunii, ca în romanele lui Camil Petrescu. Faptele și întâmplările sunt recreate dintr-o perspectivă predominant comportamentistă, așa cum s-au produs în circumstanțe referențiale. între ficțiune și realitatea extralingvistică se interpune filtrul unei instanțe narative ce-și asumă rolul de narator și de personaj principal în narațiune. Naratorul știe tot atât cât știu personajele imaginate și nu poate da nici o explicație evenimentelor înainte ca ele să fie elucidate chiar
Un roman de Grigore Băjenaru by Ion Bălu () [Corola-journal/Journalistic/10989_a_12314]
-
semantică a comunicării. Structura verbală a operei literare este o construcție semantică în care este implicată o reprezentare trăită, autentică și emoțională a lumii. Acest fenomen este posibil dacă acordăm semnului lingvistic, pe lângă funcția sa în sistem, și o funcție extralingvistică, prelungind-o până la obiectul, cum ar fi fenomenul, sau starea de conștiință, pe care el îl numește, căci în virtutea acestuia și numai în virtutea lui cuvântul poate funcționa ca semn. Ca și în limba comună, vorbită în mod curent, și cu
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368399_a_369728]
-
semantică a comunicării. Structura verbală a operei literare este o construcție semantică în care este implicată o reprezentare trăită, autentică și emoțională a lumii. Acest fenomen este posibil dacă acordăm semnului lingvistic, pe lângă funcția sa în sistem, și o funcție extralingvistică, prelungind-o până la obiectul, cum ar fi fenomenul, sau starea de conștiință, pe care el îl numește, căci în virtutea acestuia și numai în virtutea lui cuvântul poate funcționa ca semn. Ca și în limba comună, vorbită în mod curent, și cu
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]
-
ureche, îl determină pe „distinsul nostru pedagog” să își adapteze exprimarea în funcție de condiția socială a elevilor. De remarcat că pe acesta nu-l deranjează exprimarea batjocoritoare a profesorului, ci faptul că îi amenință cu bătaia. Subiectivismul profesorului determinat de cauze extralingvistice, îl face să împartă clasa în două, pe de o parte elevul Popescu declarat „un școler emininke” și pe de altă parte „porcii eilanți.” Un elev pocnește plesnitori de peretele din spate, ceea ce-l aduce pe Marius Chicoș Rostogan, într-
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
nou, părinții elevilor care asistă la examen și care sunt de condiție socială diferită: două mahalagioaice și o doamnă din înalta societate. Condiția socială a interlocutorului devine acum singurul selector al exprimării profesorului. Comunicarea prin limbaj este susținută de elemente extralingvistice, precum: gesturile, înălțimea vocii, starea psihică a personajului. În relație cu odraslele mahalagioacelor, limbajul profesorului este eminamente depreciativ și îndeplinește funcția de admonestare: „No, prostule”, „Meri la loc, boule!”, „Nu-i vorba ghe mare, mă prostovane!, „No, apoi? Dacă se
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
un anumit registru (vezi și contextul idiomatic, cel relațional, cotextul și contextul socio-cultural17): prin sintagmele adresative folosite, prin termenii actualizați (vocabularul fundamental, masa vocabularului), prin anumite structuri sintactice (construcții eliptice sau, dimpotrivă, elaborate minuțios), prin valorificarea particulară a raportului lingvistic extralingvistic (de exemplu, anumite gesturi sunt mai semnificative decât cuvintele în registrul familiarității), prin precizarea canalului de comunicare, în anumite situații (de exemplu, ,,Acum doar ascultăm, fără să privim...") etc.; contextualizare din perspectiva interlocutorului asocierea mesajului cu anumite elemente anterioare/ulterioare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
actualizate propoziții/fraze scurte și este valorificată coordonarea simplă copulativă (prin și), cu rara utilizare a subordonării (în fraze scurte) forme de manifestare a ,,succesiunii prin fragmente"73, a viziunii fragmentare pe care o au preșcolarii, în general; în plan extralingvistic: * pe lângă mimica expresivă, se remarcă valorificarea gesturilor substitutive (prin care copilul descrie ceea ce nu numește: de exemplu, o acțiune, o stare etc.: ,,vântul [+ gest: mișcarea crengilor]"), afective (exteriorizare a unor trăiri, stări de spirit de exemplu, îmbrățișarea mamei, a unei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
verbal și extraverbal fizic, empiric, natural, practic/ocazional, istoric, cultural (Coșeriu 1962: 282-323); ,,situativer Kontext", ,,Wissenskontext", ,,sprachlichkommunikativer Kontext" și ,,andere kommu-nikative Kontexte (parasprachlichkommunikativer Kontext/nichtsprachlichkommunikativer Kontext)" (Koch-Oesterreicher 1990: 11); contextul explicit și cel implicit Slama-Cazacu 1999: 121-122; contextul asociat planului extralingvistic (așa-numitul context situațional) și contextul asociat planului lingvistic (cotext) Gramatica II 2005: 781 etc. 13 Reflectări ale contextului relațional concretizat în elemente ca: kinships, friendships, work, social contracts, acquaintanceships apar și în Fisher 1987: 60-64. 14 Vion 1992: 105-106
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
asemenea surprinzător că pînă acum naratologia abia dacă a sesizat acest fenomen; la urma urmei, acest obicei este o trăsătură a narațiunii ficționale, de neconceput într-un text non-ficțional (sau cel puțin de neconceput fără ajutorul unui tip de indiciu extralingvistic care ar furniza pronumelor antecedentul necesar). Naratologia poate aborda acest fenomen prin intermediul unei distincții între un personaj-narator și un personaj-reflector și prin diferența între modul de transmitere pe care această opoziție îl reprezintă. În cazul unei narațiuni care începe cu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
începuturile narative pronominale precum cele studiate în secțiunea anterioară. Acești termeni au fost utilizați prima dată de către Kenneth L. Pike388 în analogie cu termenii "fonetic" și "fonemic". Potrivit lui Harweg, "începuturile etice" sînt cele "care de abia dacă sînt determinate "extern", extralingvistic, și nu structural. Pe de altă parte, "începuturile emice" sînt acelea care sînt determinate intern și structural"389. Harweg citează începutul operei Das Gesetz de Thomas Mann ca exemplu de început narativ etic: "Nașterea lui a fost dezordonată". Potrivit lui Harweg
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
celor doi versanți. Pentru început, ea își va îndrepta atenția spre celălalt sens vorbind despre editură în loc de textualitate, despre tipografie în loc de semantică și despre mijloace de transport în loc de metafore. Știință a semnificării, în general, semiologia se ocupă și de semnele extralingvistice. Saussure: "Putem concepe o știință care studiază viața semnelor în interiorul vieții sociale. Ea formează o parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale". Aplicațiile au acționat în sens contrar. Ele au purtat viața socială spre interiorul semnelor, transformînd
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în cadrul general al abordării generativ semantice, un declarat caracter eclectic. Claude Germain observa că majoritatea studiilor ce abordează câmpurile semantice fie își delimitează obiectul în mod subiectiv și arbitrar, potrivit intuiției cercetătorului, fie fac apel la criterii obiective de natură extralingvistica 14. Și aici, pentru stabilirea corpusului de investigat s-a recurs la criterii extralingvistice, ținând în principal de tradiția exegetica a celor trei mari religii monoteiste. În cadrul exegezei islamice, așa-zisele „nume divine” ocupă un loc central. Lucrarea substanțială a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
majoritatea studiilor ce abordează câmpurile semantice fie își delimitează obiectul în mod subiectiv și arbitrar, potrivit intuiției cercetătorului, fie fac apel la criterii obiective de natură extralingvistica 14. Și aici, pentru stabilirea corpusului de investigat s-a recurs la criterii extralingvistice, ținând în principal de tradiția exegetica a celor trei mari religii monoteiste. În cadrul exegezei islamice, așa-zisele „nume divine” ocupă un loc central. Lucrarea substanțială a lui Daniel Gimaret pe această temă15 sintetizează rodul principalelor lucrări de exegeza și prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]