424 matches
-
ureche, îl determină pe „distinsul nostru pedagog” să își adapteze exprimarea în funcție de condiția socială a elevilor. De remarcat că pe acesta nu-l deranjează exprimarea batjocoritoare a profesorului, ci faptul că îi amenință cu bătaia. Subiectivismul profesorului determinat de cauze extralingvistice, îl face să împartă clasa în două, pe de o parte elevul Popescu declarat „un școler emininke” și pe de altă parte „porcii eilanți.” Un elev pocnește plesnitori de peretele din spate, ceea ce-l aduce pe Marius Chicoș Rostogan, într-
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
nou, părinții elevilor care asistă la examen și care sunt de condiție socială diferită: două mahalagioaice și o doamnă din înalta societate. Condiția socială a interlocutorului devine acum singurul selector al exprimării profesorului. Comunicarea prin limbaj este susținută de elemente extralingvistice, precum: gesturile, înălțimea vocii, starea psihică a personajului. În relație cu odraslele mahalagioacelor, limbajul profesorului este eminamente depreciativ și îndeplinește funcția de admonestare: „No, prostule”, „Meri la loc, boule!”, „Nu-i vorba ghe mare, mă prostovane!, „No, apoi? Dacă se
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
semantică a comunicării. Structura verbală a operei literare este o construcție semantică în care este implicată o reprezentare trăită, autentică și emoțională a lumii. Acest fenomen este posibil dacă acordăm semnului lingvistic, pe lângă funcția sa în sistem, și o funcție extralingvistică, prelungind-o până la obiectul, cum ar fi fenomenul, sau starea de conștiință, pe care el îl numește, căci în virtutea acestuia și numai în virtutea lui cuvântul poate funcționa ca semn. Ca și în limba comună, vorbită în mod curent, și cu
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411714743.html [Corola-blog/BlogPost/368399_a_369728]
-
semantică a comunicării. Structura verbală a operei literare este o construcție semantică în care este implicată o reprezentare trăită, autentică și emoțională a lumii. Acest fenomen este posibil dacă acordăm semnului lingvistic, pe lângă funcția sa în sistem, și o funcție extralingvistică, prelungind-o până la obiectul, cum ar fi fenomenul, sau starea de conștiință, pe care el îl numește, căci în virtutea acestuia și numai în virtutea lui cuvântul poate funcționa ca semn. Ca și în limba comună, vorbită în mod curent, și cu
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1411128665.html [Corola-blog/BlogPost/366164_a_367493]
-
repede de produse inovatoare. În poziția sa de la prima lectură, adoptată la 18 mai 2010, Parlamentul a aprobat cu o majoritate foarte largă 63 de amendamente, inclusiv normele privind etichetarea originii, indicarea materialelor care provin de la animale, utilizarea de simboluri extralingvistice și o clauză de revizuire, dar Consiliul nu le-a acceptat pe toate. Este important ca acesta să accepte câteva propuneri, în special cele referitoare la etichetarea originii. Prin urmare, sprijinim majoritatea pozițiilor adoptate aici. Simulări de situații de criză în sectorul
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
Comisiei să analizeze dacă produsele importate afectează sănătatea umană ca urmare a compoziției lor, pentru a îmbunătăți protecția consumatorilor. Totodată, însă, raportul propune respingerea sarcinilor administrative inutile pentru producătorii de bunuri. De exemplu, el propune înlocuirea marcajelor de pe etichete cu simboluri extralingvistice, pentru a se evita traducerea denumirilor de fibre textile în mai multe limbi ale UE. Totodată, se propune scutirea croitorilor independenți de aceste viitoare obligații. Am votat în favoarea acestei rezoluții, care are meritul de a simplifica sistemul actual de etichetare a
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
textile, precum și în adaptarea legislației la dezvoltările tehnologice din industria textilă. Amendamentele reintroduse de raportor se referă la: identificarea originii produsului textil, părțile netextile de origine animală, o clauză de revizuire, solicitarea unui studiu privind substanțele periculoase, simboluri sau coduri extralingvistice pentru fibre, cerințele privind dosarul tehnic anexat la cererea de autorizare a denumirii unei fibre textile noi, produsele textile alcătuite din mai multe fibre, croitorii independenți, laboratoarele de analiză a amestecurilor textile și indicarea obligatorie a compoziției fibroase a produselor
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
produselor textile și al vestimentației, permițându-le în același timp consumatorilor să beneficieze mai rapid de produse inovatoare. În prima lectură, în 2010, Parlamentul European a aprobat amendamente referitoare la normele de marcare a originii, indicarea materialelor de origine animală, utilizarea simbolurilor extralingvistice și o clauză de revizuire, însă Consiliul nu le-a acceptat integral. Este esențial ca, acum, Consiliul să accepte diferitele propuneri, mai ales cele care se referă la marcarea originii. Din aceste motive, am votat pentru majoritatea pozițiilor adoptate în prezentul document
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
referitor la denumirile fibrelor textile și etichetarea corespunzătoare a produselor textile. O parte dintre aceste amendamente erau de ordin tehnic, iar altele erau amendamente de fond, inclusiv în ceea ce privește normele de marcare a originii, indicarea materialelor de origine animală, utilizarea simbolurilor extralingvistice și o clauză de revizuire. Consiliul a acceptat în mare măsură amendamentele tehnice, însă a respins toate modificările de fond propuse de Parlament. Majoritatea acestor amendamente au fost reintroduse, deoarece este important ca utilitatea lor să fie recunoscută de către Consiliu, care
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
alinierea textului la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la noul cadru legislativ pentru comercializarea bunurilor. Parlamentul a adoptat și o serie de modificări de fond, inclusiv în ceea ce privește normele de marcare a originii, indicarea materialelor de origine animală, utilizarea simbolurilor extralingvistice și o clauză de revizuire. Am susținut raportul deoarece acesta reprezintă un pas în direcția unei protecții superioare a consumatorilor și subliniază calitatea produselor textile. Totuși, este păcat că nu au fost aprobate solicitările privind indicarea țării de origine, deoarece
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
care conțin părți netextile de origine animală, precum blana sau pielea, ar trebui să aibă menționat clar acest lucru pe etichetă, în viitor. Totodată, au fost aprobate solicitările explicite ale Parlamentului privind efectuarea unor studii suplimentare referitoare la utilizarea simbolurilor extralingvistice pe etichetele produselor textile și la o posibilă legătură între reacțiile alergice și substanțele chimice folosite în produsele textile. Angajamentul pe care Parlamentul l-a solicitat și l-a obținut de la Comisie, în sensul că, unde va fi cazul și după efectuarea
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
colectiv, sub coordonarea lui Marius Sala (Editura Stiințifică și Enciclopedică, București, 1989), în care s. v. "moldovean" putem citi: „sub[dialect] rom[ânesc] (d[aco-român]) considerat de unii lingviști sovietici (M. S. Serghievski, V. F. Sișmarev, N. G. Corlăteanu), după criterii extralingvistice, l[imba] autonomă din gr[upul] l[imbilor] romanice orientale”. Sunt înșirate apoi teritoriile din interiorul granițelor României unde se vorbește acest grai, precum și cele din „URSS (RSS Moldovenească integral și RSS Ucraineană parțial, enclave, și în RSFS Rusă, RSS
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
din "Enciclopedia limbii române", realizată de un colectiv sub coordonarea lui Marius Sala și sub auspiciile Institutului de Lingvistică „Iorgu Iodan” (Editura Univers enciclopedic, București, 2001, p. 348-351) „limba moldovenească” este descrisă astfel: „Argumentarea” existenței acestei limbi apelează la factorul extralingvistic, la evoluția separată a populațiilor de pe cele două maluri ale Prutului cauzată de expansiunea Imperiului Țarist în această parte de lume. Ca argument lingvistic se aduce influența lexicală neoslav-ă (rusă și ucraineană), uitându-se că esențială rămâne structura morfosintactică a
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
există un instrument normativ universal pentru lexic și semantică. Determinarea caracterului peiorativ a termenilor dintr-o limbă este un proces dinamic și presupune acceptarea evoluției semantice a cuvintelor. Modificarea sensului inițial al cuvintelor sub influența factorilor de natură lingvistică sau extralingvistică poartă denumirea de evoluție semantică. Evoluția semantică are loc atunci când o intenție diferită pentru un cuvânt este împărtășită de comunitatea de vorbire și devine stabilit în utilizare. Un rol important în evoluția semantică unui cuvânt îi revine contextului în care
Peiorativ () [Corola-website/Science/314704_a_316033]
-
care unii termeni au fost adoptați și utilizați, să se recunoasă modificarea unor termeni, din norme în abateri problematice. Există factori lingvistici (procesele care au loc ca urmare a modificării relațiilor semantice stabilite între cuvinte în cadrul unui câmp lexico-semantic) și extralingvistici (schimbările din realitatea extralingvistică: dispariția, transformarea, apariția unor obiecte, modificarea relațiilor social-istorice) care cauzează schimbări de semantică într-o limbă. Procesul deprecierii semantice a unor cuvinte indică uneori o acumulare de rupturi și tensiuni culturale ale unei societăți'. De exemplu
Peiorativ () [Corola-website/Science/314704_a_316033]
-
fost adoptați și utilizați, să se recunoasă modificarea unor termeni, din norme în abateri problematice. Există factori lingvistici (procesele care au loc ca urmare a modificării relațiilor semantice stabilite între cuvinte în cadrul unui câmp lexico-semantic) și extralingvistici (schimbările din realitatea extralingvistică: dispariția, transformarea, apariția unor obiecte, modificarea relațiilor social-istorice) care cauzează schimbări de semantică într-o limbă. Procesul deprecierii semantice a unor cuvinte indică uneori o acumulare de rupturi și tensiuni culturale ale unei societăți'. De exemplu, expresia "negro", folosită odată
Peiorativ () [Corola-website/Science/314704_a_316033]
-
limba bască. De multe ori însă elaborarea unei varietăți standard este instrumentul creării unei limbi numite "ausbau" „limbă prin elaborare”, pe baza unui dialect dintr-un continuum dialectal. Prin aceasta idiomul respectiv primește statutul de limbă, considerată astfel din motive extralingvistice. Exemplul clasic pentru aceasta este cel al limbilor germană și olandeză care fac parte din punctul de vedere al lingvisticii comparative din continuumul germanic de vest, și pentru care s-au elaborat varietăți standard în urma despărțirii în state aparte. Cazurile
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
care le înglobează. Totodată are rezerve serioase față de valoarea înțelegerii reciproce în clasificarea idiomurilor, dat fiind că nu există instrumente fiabile pentru măsurarea gradului de înțelegere. După părerea lui Goebl (1989), distanța dintre limbi nu este numai intralingvistică, ci și extralingvistică, anume sociolingvistică, adică sociopsihologică, metalingvistică etc. Din acest punct de vedere ar trebui observat și pe cât posibil măsurat sentimentul de distanțare pe care îl au vorbitorii unui idiom față de altul, și atitudinile lor metalingvistice față de limba lor maternă sau față de
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
de carașovenii din Banatul românesc (județul Caraș-Severin). Alți autori includ această variantă regională în dialectul štokavian. Graiurile "torlački" și graiurile bulgare de vest, care se aseamănă cu ele, au făcut, până la o epocă relativ recentă, obiectul unor dispute de fapt extralingvistice între lingviști sârbi și bulgari, primii considerând toate aceste graiuri pur sârbești, iar ceilalți afirmând despre ele că sunt pur bulgărești. În realitate este vorba de un continuum dialectal, aceste graiuri fiind de tranziție între cele două limbi. 2. Există
Diasistemul slav de centru-sud () [Corola-website/Science/306100_a_307429]
-
Indiei și cel foarte extins pe care îl formează limbile turcice, de la limba turcă în Turcia până la limba uigură în China. Că în cazul acestora se vorbește de mai multe limbi și nu de una singură, se datorește unor factori extralingvistici care au dus la elaborarea unor standarde aparte pentru multe dintre ele. Cele prezentate până aici sunt continuumuri dialectale geografice. În Africa se poate da exemplul unui idiom numit în engleză "fula" sau "fulani", iar în franceză "peul", răspândit în
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
unor limbi care nu sunt nici măcar suficient studiate. Termenul „idiom” se mai folosește și ca gen proxim pentru definirea termenilor ce denumesc feluri de limbi sau varietăți ale unei limbi. Deoarece chestiunea „limbă sau dialect?” provoacă de multe ori controverse extralingvistice, unii autori folosesc termenul „idiom” pentru a evita aceasta. Pierre Blanchet, în lucrarea în care îl folosește, justifică aceasta prin dorința de „a evita conotațiile ideologice ale terminologiei tradiționale”. Termenul acesta se găsește și folosit în mod greșit, cu sensul
Idiom () [Corola-website/Science/331640_a_332969]
-
Limba literară este, din punct de vedere lingvistic, una din variantele unei limbi. Conceptul de limbă literară a cunoscut și cunoaște multe interpretări lingvistice și extralingvistice, în funcție de ideile dominante ale epocilor istorice, de ideile diferiților literați și ale diferiților lingviști. Diferențele privesc atât definirea și delimitarea ei față de celelalte variante ale limbii, cât și rolul său în literatură, în cultură, în învățământ și în societate. În
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
altfel, filosoful francez nu ezită să-și formuleze rezervele față de poetica modernă care se grăbește „să reducă prea repede șmimesis-ul, n.n.ț la simpla disjuncție în numele unei pretinse interdicții pe care semiotica o lansează împotriva a tot ceea ce este considerat extralingvistic”104. De aici și până la presupoziția ontologică a referinței (cu evidențierea conexiunilor dintre povestire și modul nostru propriu de a trăi în lume sau de a trăi lumea) nu mai este decât un pas, anticipat, de altfel, de câteva observații
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
o variantă a funcției de reprezentare: dacă între lucrurile pe care limbajul le poate reprezenta găsim și limbajul însuși, împrejurarea nu trebuie socotită un criteriu determinant în delimitarea unei noi funcții lingvistice, ci doar o modalitate de a împărți realitatea extralingvistică. Transferând acest principiu în spațiul comunicării literare, putem deduce că, în fapt, nici măcar atunci când devine evidentă preocuparea unui text față de sine însuși sau față de ascendența sa literară, nu ieșim cu totul din rețeau fină a corespondențelor cu o anume exterioritate
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
evoluției continue a limbii: multe elipse inițial lexicalizate se pierd, în timp ce altele, la început accidentale, dobândesc autoritate și rezistă. Vom arăta, folosind câteva exemple cu un grad ridicat de ambiguitate, și în ce măsură reflectă acestea din urmă teme diverse din realitatea extralingvistică. 6.1. Centrul grupului nominal de bază poate fi ușor reconstituit și atunci vorbim de elipse lexicalizate. O elipsă este considerată lexicalizată atunci când conversiunea gramaticală este permanentă, consemnată de dicționare, iar decodarea semnificației termenului existent în enunț se face automat
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]