35 matches
-
ombilicul, în genere ceva ce sugerează un punct de pornire. Tot oul mai comportă și semnificația sânului matern, siguranței, confortului. În acest sens îl putem interpreta că o zonă de conflict între ființă liberă și cea dezlănțuita, între tendințele de extraversiune și intraversiune. În ou se află și binele și răul, totalitatea renașterilor, iar pentru că ce conține să se poată manifestă, trebuie spartă carapacea.
Oul, simbolul universal. Un element legat de geneza omenirii și a eroilor - FOTO () [Corola-website/Journalistic/102156_a_103448]
-
control (evaluarea dezirabilității sociale) și cinci indici complementari. Pentru cei cinci factori fundamentali au fost identificate câte două sub-dimensiuni, fiecare făcând trimitere la aspecte diferite ale aceleiași dimensiuni. Factorul ENERGIE (E) se referă la aspectele similare prezentate în lucrările despre extraversiune (McCrae și Costă, 1987). Scorurile ridicate la această dimensiune indică persoane foarte dinamice, active, energice, dominatoare, locvace. Scorurile mici indică persoane ce se descriu că supuse și taciturne, putin dinamice și active, putin energice; este o dimensiune definită prin subdimensiunile
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
predictor al aderenței la tratament, acestea au furnizat date inconsistente (6,7,8). Cauza acestei confuzii este faptul că doar relativ recent psihologii au căzut la un consens în ceea ce privește principalele trăsături de personalitate, respectiv "cei 5 factori" (The Big Five): extraversiune, agreabilitate, stabilitate emoțională, deschiderea spre experiențe, conștiinciozitate (9). Anumite studii au susținut că maturizarea egoului (controlul impulsurilor, dezvoltarea morală, calitatea relațiilor interpersonale) sunt asociate cu un mai bun control metabolic, atât cross-secțional (10) cât și după 4 ani (11). S-
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
O altă structură sintetică a personalității a fost testată intercultural de către R. McCrae și P. Costa (1987, 1996) în cadrul așa-numitului model Big Five, iar diferitele trăsături valorificate în cercetările anterioare au fost reduse la cinci dimensiuni majore ale personalității: extraversiune (sociabil/nesociabil, deschidere/ închidere spre experiență, optimism/ pesimism), agreabilitate (amabilitate, generozitate, înțelegere), conștiiciozitate (responsabil/iresponsabil, ordonat/dezordonat, cu scrupule/fără scrupule), stabilitate emoțională sau neuroticism (tensionat/relaxat, încordat/destins, calm/anxios), cultură sau deschiderea spre experiențe (sensibil/insensibil, reflexiv/nonreflexiv
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al intențiilor, pe care experimentatorul nu le poate observa niciodată cu adevărat. Eysenck a stabilit că există două dimensiuni esențiale ale personalității, care stau la baza diferitelor tipuri umane pe care le întâlnim. Cele două dimensiuni principale ale personalității sunt extraversiunea si nevroza (neuroticism)și apoi a adăugat a treia dimensiune, psihoza (psychoticism), deoarece simțea că acest aspect al personalității nu se justifica, de fapt, prin ceilalți doi factori.El susține că acești factori esențiali ai personalității au o bază biologică
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
observă aceiași indivizi de-a lungul timpului, oferind singura modalitate eficientă de evaluare a continuității personalității în cursul vieții. In general, evaluările performanței intelectuale indică con tinuitățile cele mai puternice; sunt urmate, în ordine descrescătoare, de variabilele de personalitate precum extraversiunea, stabilitatea/instabilitatea emoțională și controlul impulsurilor; continuitatea cea mai fragilă se înregistrează pentru atitudinile politice și opiniile despre sine (aprecierea de sine, satisfacția personală). Factorii genetici, ca și cei legați de interacțiunea genotip-mediu contribuie la continuitatea caracteristicilor intelectuale și de
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
În studiul din 1987, autorul expune rezultatele investigației sale asupra a câte 150 de indivizi (bărbați și femei) din satele Soveja, Tulnici și Negrilești, cu referire la „punctele principale” ale anchetei, legate de „tipurile antinomice fatalism/activism [acționism] și introversiune/extraversiune”. Răspunsurile obținute sunt analizate după trei criterii: satul, grupa de vârstă și genul interlocutorilor. Concluziile generale indică o „tendință către activismul imanent” în satele vrâncene, cu o „rezumare a transcendenței” la reprezentările de tipul deus otiosus, precum și o opțiune pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
confortului și intimității. 2 Profesorul Geană descrie cercetarea sa paremiologică din Vrancea prin prisma unui set de valori, ca bază a unei „selecții strategice și tehnice” a proverbelor. Unor asemenea „valori centrale” le corespund opozițiile de tipul „fatalism/activism”, „introversiune/extraversiune”, „accent pe începutul acțiunii/accent pe sfârșitul acțiunii”, „premeditare/spontaneitate”; alte contraste sunt exprimate prin „rudenie/bani”, „sănătate/bogăție”, „sacru/profan”. Autorul reafirmă, la un nivel general, interesul său în „studiul filozofiei populare românești, așa cum aceasta este cuprinsă în proverbe
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
idei personale. Introvertitul își trăiește mai mult reprezentările decât percepțiile. Evenimentele exterioare au, pentru el, mai puțină însemnătate decât gândurile sale despre ele. Este rezervat, adesea izolat, preferând singurătatea (detaliu important în spitalizare!). K. Leonhard atrage atenția asupra faptului că extraversiunea și introversiunea nu trebuie confundate cu capacitatea, respectiv incapacitatea de a stabili contacte; dar introversiunea apare deosebit de pregnant atunci când este combinată cu incapacitatea de a stabili contacte afective nemijlocite cu oamenii. Bineînțeles că personalitățile accentuate se prezintă curent în combinații
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
alta nu. Însă personalitatea este o componentă importantă a performanței în conducere. Sintetizând, putem afirma că literatura de specialitate consideră că o funcție de conducere presupune o combinație de însușiri și aptitudini ca: inteligență, competență profesională, abilități verbale, autocontrol, senzitivitate interpersonală, extraversiune. În absența acestor însușiri, o persoană nu poate fi un lider eficient, dar prezența lor nu îl face pe individ în mod necesar conducător. Cercetări recente pun în evidență atât faptul că, pentru intrarea într-o organizație și adaptarea la
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
așteaptă ca și alții să fie logici și analitici, ceea ce le provoacă probleme când evaluează semenii sau când nesocotesc oamenii mai puțin puternici. Se poate observa că funcțiile cu frecvență foarte mare în cadrul tipurilor psihologice specifice mediului militar sunt: E (extraversiune) - 29 de subiecți; S (senzorialitate) - 37 de subiecți; T (judecată bazată pe gândire) - 39 de subiecți; J (judecată) - 37 de subiecți. Cele mai frecvente funcții sunt cele care se regăsesc în tipul psihologic cu cel mai mare procent: ESTJ, care
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și la aspecte psihologice (interese, atitudini, trăsături de personalitate). Studiile metaanalitice (însumarea și confruntarea mai multor rezultate ale investigațiilor sistematice) arată că predictorul cel mai bun pentru conduita individului în grup este inteligența, pe baza căreia, dacă o combinăm cu extraversiunea și capacitatea de ajustare, obținem predicții de o și mai mare acuratețe, mai ales în ceea ce privește activismul și popularitatea în grup, precum și probabilitatea de a fi lider (eficient). 3) Sarcina reprezintă factorul principal care generează multiple feluri de legături, dependențe reciproce
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o formă de plural, încadrarea făcându-se pe baza formei de genitiv: acvaristică, africanistică, ebenistică, ortoptică, robotică. 3.1.3. Tipul flexionar e-i: am înregistrat 70 de substantive: aerodinamicitate, alteritate, autotaxare, biodiversitate, comunicabilitate, confidențialitate, creativitate, demipensiune, disfuncționalitate, dizabilitate, euroobligațiune, extraversiune/extroversiune, febricitate, fezabilitate, fiabilitate, fonoizolare, funcționalitate, imaturitate, inadecvare, indeterminare, infertilitate, infracționalitate, insațietate, inscripțiune, intenționalitate, interdisciplinaritate, interoperabilitate, iraționalitate, lasitudine, lejeritate, lichiditate, lentoare, maiestuozitate, mancurtizare, melodicitate, meteorosensibilitate, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, narativitate, neexecutare, periclitate, permisivitate, policalificare, preaderare, presesiune, prespălare, previzibilitate, previzionare, procesualitate
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
și în prezent. În mod cert, așa cum consideră și Hu Lu Fei Xiong et al. (2010), diferențele dintre personalitatea deficientului de auz și cea a persoanelor normale se regăsesc, încă din perioada copilăriei, la nivelul unor trăsături precum psihotismul, introversiune/ extraversiune, dar și dezirabilitatea socială. Având în vedere faptul că printre cele mai des raportate caracteristici ale personalității deficientului de auz se numără impulsivitatea, hiperactivitatea, rigiditatea și suspiciunea, Stella Chess și Paulina Fernandez(2009) au inițiat un studiu comparativ longitudinal în cadrul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
scorurile globale pentru personalitatea de tip A, subscalele de viteză și nerăbdare, implicarea profesională, competitivitatea și starea de urgență a timpului. Dintre instrumentele ce nu erau direct destinate personalității de tip A erau menționate scale pentru furie, ostilitate, agresivitate, depresie, extraversiune și anxietate. Aceste analize arătau că depresia era mai puternic asociată cu bolile coronariene decât personalitatea de tip A, iar corelațiile cu ostilitatea, agresivitatea și extraversia aveau o magnitudine similară. Între acestea ostilitatea părea a explica sistematic varianța comună dintre
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de personalitate în impactul stresului profesional sau al burnout-ului asupra indivizilor, fără însă a se particulariza la stresul traumatic secundar. Cercetarea de față separă conceptul de stres traumatic secundar între alte tipuri de stres prin specificul factorilor de personalitate implicați. Extraversiunea este considerată a predispune indivizii către emoții pozitive (Costa & McCrae, 1980). Unii cercetători au propus chiar renumirea acestui factor ca "emoționalitate pozitivă" (Tellegen, 1985; Watson & Clark, 1997), el corelând pozitiv cu fericirea, mândria și satisfacția de sine și negativ cu
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
prin combinarea a trei factori: emotivitatea, activitatea și „răsunetul” (ecoul). Astfel, oamenii pot fi caracterizați conform acestor dimensiuni ale căror extreme sunt: emotivitate (E) Ă non-emotivitate (nE); activitate (A) Ă inactivitate (nA); primaritate (P), tendința de a trăi puternic prezentul, extraversiune Ă secundaritate (S), tendința de a rămâne sub influența impresiilor trecute, introversive. Cele opt tipuri temperamentale ce rezultă din combinarea acestor dimensiuni sunt: tipul pasionat (E.A.S.), tipul coleric (E.A.P.), tipul sentimental (E.nA.S.), tipul nervos (E.nA
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
subiecților, chestionarele sunt completate și de prieteni, pentru a verifica dacă indivizii răspund în mod suficient de obiectiv. În cadrul acestor cercetări care i-au avut ca pionieri pe americanii Costa și Mc Crae, au fost descoperiți cinci factori esențiali: 1. extraversiunea sau entuziasmul, 2. natura agreabilă, 3. conștiinciozitatea, 4. stabilitatea emoțională și 5. deschiderea spirituală. La extrema cealaltă, a factorilor negativi, aceștia desemnează caracterul invers; de exemplu, nevrozismul în opoziție cu stabilitatea emoțională, iar introversiunea cu extraversiunea. Iată exemple de adjective
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cinci factori esențiali: 1. extraversiunea sau entuziasmul, 2. natura agreabilă, 3. conștiinciozitatea, 4. stabilitatea emoțională și 5. deschiderea spirituală. La extrema cealaltă, a factorilor negativi, aceștia desemnează caracterul invers; de exemplu, nevrozismul în opoziție cu stabilitatea emoțională, iar introversiunea cu extraversiunea. Iată exemple de adjective din vocabularul curent ce corespund acestor factori: „Jocul celor șapte familii” ale personalității: cei cinci factori esențiali ai personalității și principalele adjective care le corespund (sinteză după John, 1990, apud Huteau, 2006) (Johnson, 1994; Borkenau și
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
caracter opus (factor IV-). Astfel, un individ poate fi foarte anxios, moderat anxios sau foarte puțin anxios... În teste, lucrăm cu calificative de la unu la zece. Cele mai multe persoane au 5/10, adică sunt moderat stabile și emotive. Factorul I, al extraversiunii (sau entuziasmului), fusese deja descoperit de psihiatrul englez Hans Eysenck, care a fost inspirat de un psihanalist, dezaprobat în final de Freud: Carl Gustav Jung. Dar la acesta din urmă extravertiții și introvertiții corespund unor tipuri pure: extravertitul tipic este
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de la 1 la 10. De exemplu, un anumit artist ar putea fi extravertit (7/10), semiagreabil (5/10), boem (8/10), foarte emotiv (7/10) și foarte imaginativ (9/10). Cutare om politic ar putea fi introvertit (3/10 pentru extraversiune), antipatic (2/10 pentru caracterul agreabil), foarte ordonat (8/10), puțin emotiv (10/10) și puțin deschis (4/10)1. Întrucât fiecare însușire poate fi gradată de la 1 la 10, înseamnă că sunt posibile 100 000 de combinații (10 x
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
se folosească pentru a ieși sau a se întoarce acasă, dar în care nimeni nu rămâne să doarmă, să gătească sau să facă pe fantele. Două intensități urbane fără raport una cu cealaltă. Înaltă și joasă presiune demografică, bacteriană, afectivă. Extraversiune, exuberanță versus introversiune, suspiciune. Densitatea în partea evreiască, ocupând o treime din suprafața orașului vechi, este de două mii cinci sute de locuitori pe km²; ea este de șaizeci de mii la arabi și de numai o mie două sute în cartierul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
arătat că persoanele care preferă câinii sunt mult mai conștiincioase decât persoanele care preferă pisicile. 2. Persoanele iubitoare de câini au obținut scoruri mai mari pentru următoarele trăsături de personalitate: autodisciplinare, simtul datoriei, responsabilitate, planificare, organizare. Trăsături precum: entuziasmul, optimismul, extraversiunea au fost mai bine reprezentate în cazul iubitorilor de câini. 3. Iubitorii de câini s-au dovedit mult mai extrovertiți decât iubitorii de pisici. 4.Deschiderea spre noi provocări. Iubitorii de pisici s-au dovedit a fi mult mai deschiși
Ce spun animalele de companie despre personalitatea ta by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64860_a_66185]
-
aceleași valori ca și tine. Concluzii și recomandări Pe scurt, coroborând datele din cele două profile de personalitate și interese, avem în față tabloul unei persoane pline de imaginație, responsabile, curioase, cu deschidere spre nou. Combinația de trăsături de personalitate extraversiune scăzută și deschidere ridicată relevă profilul investigativului, stil relevat și de scorurile la chestionarul de interese. Investigativul se referă la o anumită tipologie umană caracterizată de preferința pentru idei, activități de studiu, rezolvare de probleme, profesii specifice pentru acest tip
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
se cere cunoscut, având în vedere importanța trăsăturilor de personalitate în predicția succesului profesional general și pe categorii ocupaționale. Spre exemplu, deschiderea la experiență și conștiinciozitatea sunt considerați predictori ai interesului academic și a aspirațiilor ridicate; stabilitatea emoțională, agreabilitatea și extraversiunea ca indicatori ai adaptării, integrării și satisfacției academice, elemente esențiale pentru persistența în universitate după primul an de studii. Tranziția către un nou mediu educațional (universitar) este problematică, în sensul adaptării, în special pentru elevii din medii rurale, cu venituri
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]