37 matches
-
curiozității cognitive a acestuia. La 6 ani copilul este total absorbit de problemele adaptării la viața socială. Procesul acesta este relativ dificil. După 7 ani se manifestă treptat o mai mare detașare psihologică, o creștere a expansiunii, o mai mare extroversiune și trăiri numeroase euforice și de exaltare, semn că adaptarea a depășit o fază tensională. Momentul de 8 ani este foarte sensibil pentru educația socială, dat fiind faptul că adaptarea a depășit încă o etapă tensională și copilul a început
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
lor, subîmpărțiți, fiecare, în alte șase fațete de către Costa și McCrae, care au elaborat și un interviu pentru identificarea acestora (NEO-PI-RĂ. Tabelul 2.1. Fațetele NEO-PI-R (Costa și McCrae, 1992Ă Cele Cinci Mari Trăsături Fațetă (și epitetul trăsăturii corelateă E Extroversiune versus Introversiune Gregaritate (sociabilă Asertivitate (presantă Activitate (energică Caută excitația (aventurosă Emoții pozitive (entuziastă Căldură (deschisă A Agreabilitate versus Antagonism Încredere (iertătoră Directivitate (ne-insistentă Altruism (căldurosă Complianță (ne-încăpățânată Modestie (ne-vanitosă Empatie (simpatizantă C Conștiinciozitate versus Lipsă de direcție
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
lingvistice și prin cercetări empirice. Prezentăm o listă cu principalele trăsături pozitive și negative ale fiecăruia dintre cei cinci mari factori, așa cum aceștia au reieșit în cadrul unei cercetări. Tabelul 2.2. Reperele structurale ale celor cinci mari factori din FFM Extroversiune Agreabilitate Conștiinciozitate Nevroticism Psihologia trăsăturilor vizează aspecte cât mai stabile ale persoanei, care o pot caracteriza - ca și individualitate sau apartenență la o clasă - transsituațional (Mattheus, 2005Ă. Nu se are însă în vedere centrarea persoanei printr-un sine, printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalitate ereditatea ocupă un loc semnificativ. Cei patru factori cu transmitere ereditară sunt: disconfortul afectiv, antisocialitatea, inhibiția și compulsivitatea; aceștia pot fi raportați la atributele temperamentale. În sens dimensional, ei corespund unui nivel crescut de nevroticism și conștiinciozitate, respectiv scăderii extroversiunii și farmecului. Astfel, teoria selecției prin frecvență interferează cu determinismul genetic al personalității și confirmă legătura dintre ereditate și comportament. Diferențele interindividuale reprezintă o realitate accentuată prin modul în care sunt prezentate trăsăturile avantajante sau dezavantajante în funcție de conjunctură. Se transmit
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
autopercepției și autocunoașterii, cu ignorarea evenimentelor de viață nesemnificative. În același timp, efectul influențelor socioculturale scade odată cu vârsta. Astfel, copilul face achiziții complexe, adultul coalizează stabilitatea și flexibilitatea, iar vârstnicul participă la un management al declinului (Baltes, 1997Ă. Dimensiuni precum extroversiunea, farmecul, deschiderea spirituală se modifică și tardiv, în roluri existențiale valorizante, de succes. Nevroticismul și chiar extroversiunea scad odată cu vârsta; conștiinciozitatea și farmecul, în schimb, se accentuează (Field și Miusap, 1991Ă. Au continuitate în dinamica personalității performanțele intelectuale, modelul celor
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
vârsta. Astfel, copilul face achiziții complexe, adultul coalizează stabilitatea și flexibilitatea, iar vârstnicul participă la un management al declinului (Baltes, 1997Ă. Dimensiuni precum extroversiunea, farmecul, deschiderea spirituală se modifică și tardiv, în roluri existențiale valorizante, de succes. Nevroticismul și chiar extroversiunea scad odată cu vârsta; conștiinciozitatea și farmecul, în schimb, se accentuează (Field și Miusap, 1991Ă. Au continuitate în dinamica personalității performanțele intelectuale, modelul celor cinci factori, în primul rând extroversiunea și stima de sine, dar și satisfacțiile vieții în această ordine
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și tardiv, în roluri existențiale valorizante, de succes. Nevroticismul și chiar extroversiunea scad odată cu vârsta; conștiinciozitatea și farmecul, în schimb, se accentuează (Field și Miusap, 1991Ă. Au continuitate în dinamica personalității performanțele intelectuale, modelul celor cinci factori, în primul rând extroversiunea și stima de sine, dar și satisfacțiile vieții în această ordine descrescătoare. Trăsăturile temperamentale, precum evitarea suferinței și dependența de recompensă, predominant moștenite sunt cele mai rezistente la schimbare (Tesser, 1993Ă. Există și reacții de feedback din mediu care influențează
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care sunt integrabile unui model psihobiologic. Această categorie de factori reprezintă o sursă de continuitate, nu de schimbare, și fundamentează temperamentul individual. Influența lor a fost stabilită prin studii pe gemeni și copii adoptați. Cel mai intens studiate au fost extroversiunea și nevroticismul din modelul celor cinci factori, reprezentate aproximativ în aceeași proporție la gemeni: extroversiunea - 60%; nevroticismul - 50%. Tot studiile pe gemeni confirmă faptul că zâmbetul este condiționat social, nu genetic. Celelalte trei dimensiuni din modelul celor cinci factori se
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu de schimbare, și fundamentează temperamentul individual. Influența lor a fost stabilită prin studii pe gemeni și copii adoptați. Cel mai intens studiate au fost extroversiunea și nevroticismul din modelul celor cinci factori, reprezentate aproximativ în aceeași proporție la gemeni: extroversiunea - 60%; nevroticismul - 50%. Tot studiile pe gemeni confirmă faptul că zâmbetul este condiționat social, nu genetic. Celelalte trei dimensiuni din modelul celor cinci factori se regăsesc în proporții de 20-40%. Studiile pe adopții arată o influență mai mică a factorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
semnificative condiționări genetice ale comportamentului față de congeneri și a celui din mediul profesional și social, a atitudinii față de droguri și a reacțiilor față de nou și de psihotraume. S-a confirmat și corelația pozitivă dintre calitatea afecțiunii parentale și nivelul de extroversiune a copiilor. Astfel, părinții tind să adopte copii provenind de la mame biologice hiperactive și impulsive, copii față de care însă nu se pot atașa afectiv. Contribuția personogenetică propriu-zisă a eredității nu presupune faptul că ar exista gene care predetermină trăsături ale
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
terapeutului care se substituie parțial unui părinte absent atunci când este cazul. Pornind de la trei dintre modalitățile adaptative ale copilului care este copleșit de intensitatea evenimentului existențial, îl evită sau reacționează supracompensator, terapeutul va încerca să le conecteze la nivelul de extroversiune și activism personal, deci la dominantele personologice. Se vizează modificarea acestora din urmă astfel încât pacientul să-și modifice convingerile autodevalorizante și cele despre lume. Tehnicile cognitive propriu-zise aplicate tulburărilor de personalitate vizează ca și cele adresate bolilor Axei I, rezolvarea
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cauze psihice (traume afective), cât și prin epuizarea nervoasă sau prin atingeri somatogene (de exemplu boli infecțioase). C. G. Jung (un „dizident” al lui Freud) vorbește despre un elan vital, care se poate îndrepta spre eu (introversiune) sau spre exterior (extroversiune). Dezechilibrul lor poate provoca nevroza (pe de o parte - psihastenia - sau/și schizofrenia - pe de altă parte - isteria). C. G. Jung ține seama de inconștientul colectiv și ancestral (supraconștient). K. Jaspers consideră că ne sunt necesare cel puțin 3 perspective
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
liderului, atât sub aspect biologic (sex, vârstă, talie, aparențe cât și sub aspectul psihologic. 1.Inteligența este necesară liderului, dar nu și suficientă (Haroux și Praet, iar când aceasta depășește media grupului, afirmarea unui lider este anevoioasă (Terman. 2.Introversiunea / extroversiunea poate fi rampă de lansare sau obstacol În afirmarea unui lider. Există autori (Haroux și Praet, Cecil Gilb care susțin că extrovertiții sunt predispuși mai mult să fie lideri, iar alții (Caldwell și Wellman, În 1926, Thuston, În 1944 care
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
formă de plural, încadrarea făcându-se pe baza formei de genitiv: acvaristică, africanistică, ebenistică, ortoptică, robotică. 3.1.3. Tipul flexionar e-i: am înregistrat 70 de substantive: aerodinamicitate, alteritate, autotaxare, biodiversitate, comunicabilitate, confidențialitate, creativitate, demipensiune, disfuncționalitate, dizabilitate, euroobligațiune, extraversiune/extroversiune, febricitate, fezabilitate, fiabilitate, fonoizolare, funcționalitate, imaturitate, inadecvare, indeterminare, infertilitate, infracționalitate, insațietate, inscripțiune, intenționalitate, interdisciplinaritate, interoperabilitate, iraționalitate, lasitudine, lejeritate, lichiditate, lentoare, maiestuozitate, mancurtizare, melodicitate, meteorosensibilitate, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, narativitate, neexecutare, periclitate, permisivitate, policalificare, preaderare, presesiune, prespălare, previzibilitate, previzionare, procesualitate, promovabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
pozitivă" (Tellegen, 1985; Watson & Clark, 1997), el corelând pozitiv cu fericirea, mândria și satisfacția de sine și negativ cu stresul și frica (McCrae & John, 1992; Watson & Clark, 1997; Penley & Tomaka, 2002). În cazul cadrelor medicale veselia/emoțiile pozitive, fațetă a extroversiunii, se asociază cu un nivel crescut de satisfacție a compasiunii. Persoanele cu scoruri mari la aceasta fațetă, optimiste și entuziaste, reușesc să se bucure mai mult de ajutorul pe care îl oferă semenilor prin munca lor. Pe de altă parte
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
fină activitate perceptivă.. Orientarea stânga-dreapta, susjos În rândurile orizontale ale scrierii constituie punctul de plecare pentru o activitate intelectuală complicată și multilaterală. După 7 ani, se manifestă, treptat, o mai mare detașare psihologică, o creștere a expansiunii, o mai mare extroversiune și trăiri numeroase euforice și de exaltare, semn că adaptarea școlară a devenit o fază tensională. În vorbirea copilului Începe să fie frecvent folosit substantivul În descrierea de situații, Întâmplări și obiecte. La 7 ani Începe să crească evident curiozitatea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
sau complexele de inferioritate, culpabilitate și frustrare. Sentimentul de persecuție sau cel de agresivitate sunt văzute prin teoriile lui Alfred Adler privind lupta dintre eu și supra-eu sau prin cele ale lui Freud despre sexualitatea infantilă, fenomenele de introversiune și extroversiune, cu adaptarea activă sau pasivă la lume. Instinctele vieții și ale morții, mecanismul de apărare sau de agresiune stau în relație cu știința viselor și cu mecanismele psihice ale defulării, tratate cu numeroase exemple din opera lui Shakespeare, Thomas Mann
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
activitate perceptivă.. Orientarea stânga-dreapta, sus- jos În rândurile orizontale ale scrierii constituie punctul de plecare pentru o activitate intelectuală complicată și multilaterală. După 7 ani, se manifestă, treptat, o mai mare detașare psihologică, o creștere a expansiunii, o mai mare extroversiune și trăiri numeroase euforice și de exaltare, semn că adaptarea școlară a devenit o fază tensională. În vorbirea copilului Începe să fie frecvent folosit substantivul În descrierea de situații, Întâmplări și obiecte. La 7 ani Începe să crească evident curiozitatea
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cafe latte doresc să le placă celorlalți, potrivit studiului citat de Agerpres. Doctorul psiholog Ramani Durvasula a desfășurat un studiu pe circa 1.000 de băutori de cafea. S-au luat în considerare stiluri și trăsături psihologice precum introversiunea și extroversiunea, răbdarea, perfecționismul, căldura, atenția, sensibilitatea, timiditatea, etc. Onești și direcți Cei care beau cafea neagră sunt în general onești și direcți. Le place ca lucrurile să fie simple și pot fi uneori tăcuți și prost dispuși, prăpăstioși și indiferenți. Nervoși
Ce spune despre tine felul în care bei cafeaua by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63371_a_64696]
-
de evaluare complexe (de exemplu, ASEBA, CRS, BASC) Continuum sau grad de tulburare Scală: de la adaptativ la dezadaptativ Repere normative empirice (vârstă, gen) Mai mulți observatori Accent pe sindroamele problemelor ce apar împreună Calitativ și continuu Două dimensiuni comportamentale majore: extroversiunea și introversiunea Avantaje Permite compararea stării prezente cu cea a indivizilor de aceeași vârstă, considerată norma (pentru a se vedea dacă devierea este relevantă din punct de vedere clinic) Permite compararea stării de dinainte de tratament cu cea de după tratament (pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de copii care beneficiau, internați sau la domiciliu, de serviciile psihiatrice a 20 de instituții. Numărul total de subiecți care au contribuit la definirea normelor pentru această scală a fost de aproape 5000. Scalele pentru sindroame, precum și cele pentru introversiune, extroversiune, problema totală și scalele de tip DSM au fost elaborate pe baza datelor normative puse la dispoziție de eșantionul folosit în studiul efectuat la nivel național. Se consideră că scorurile T normale se situează între 40 și 60. Pe lângă scalele
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
studiul efectuat la nivel național. Se consideră că scorurile T normale se situează între 40 și 60. Pe lângă scalele de sindrom, ASEBA mai cuprinde și trei scale mai generale și permite obținerea de scoruri mixte pentru problemele de introversiune, de extroversiune și totale. Cele două scale adiționale, cele vizând funcționarea adaptativă și competența socială, oferă informații cu privire la nivelul general de reușită a copilului pe plan școlar și social. Baza empirică a sistemului de clasificare dimensional Studiile multivariate privind problemele comportamentale și
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
privind problemele comportamentale și emoționale ale copilului și adolescentului permit identificarea a două mari categorii de probleme: comportamentele extrovertite (disruptive, cum ar fi agresivitatea, delicvența, sau încălcarea regulilor și hiperactivitatea) și comportamentele introvertite (anxietatea, depresia, acuzele somatice, izolarea). Cazurile de extroversiune ajung mai frecvent la specialist decât cele de introversiune și s-a constatat că scorurile copiilor din prima categorie în ceea ce privește inteligența, reușita școlară și acceptarea școlară sunt mult mai slabe decât la cei din a doua. Deși comportamentele problematice identificate
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
mult mai slabe decât la cei din a doua. Deși comportamentele problematice identificate pot fi împărțite în două clase, cercetările recente au pus în evidență faptul că, la copii, este posibil să apară concomitent și comportamente de introversiune și de extroversiune (Angold, Costello & Erkanli, 1999; McConaughy & Skiba, 1993; Wilmshurst, 2002). Caz practic Wilmhurst (2001) a făcut o evaluare a 86 de minori canadieni cu tulburări emoționale grave tratați la un sanatoriu de boli mintale din Ontario și a observat că 90
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Caz practic Wilmhurst (2001) a făcut o evaluare a 86 de minori canadieni cu tulburări emoționale grave tratați la un sanatoriu de boli mintale din Ontario și a observat că 90% dintre aceștia manifestau niveluri clinice ridicate în ceea ce privește tulburările de extroversiune (scor T de peste 70), iar 74% prezentau concomitent tulburări de introversiune. Aproape jumătate dintre subiecți (47%) aveau patru tulburări, cea mai frecventă combinație fiind între tulburarea opozițională, ADHD, tulburarea de conduită și, deloc surprinzător, depresie. În acest studiu, starea copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]