87 matches
-
o candelă veche, cortegii de frunze, un “curcubeu într-un pumn de copil”, tânguiri de clopot, un înger care apasă pe clapa tăcerii, “gândul într-un pumn de țărână” dar și “sămânță de viață” - atât de așteptată. Apar personaje emblematice: fântânarul, omul cu lira, magul în stele și lună. Toate acestea, “ Dincolo de înțelesuri când Dumnezeu veghează”, pe când poeta spune: “semnez de primire pe vis... un poem”. Ana Urma știe că are o misiune sacră pe acest pământ, pe care se străduiește
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
știe conștiincios, acceptă pedeapsa, dar nu poate lăsa satul fără slujba de înviere. Mașina se defectează și pornește spre sat pe o motocicletă. Împreună cu motociclistul își găsește sfârșitul într-un loc marcat în mitologia locală lângă crucea lui moș Filip, fântânarul. Camusian este și Stan Chiorul din „Vifornița căldurii”. El a fost lovit de Lică a lu’Scriitoru la o nuntă și și-a pierdut ochiul. Apoi Lică a devenit amantul soției sale. Acum, după 20 de ani de chibzuială ajunge
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/jean-bailesteanu-un-istorisitor-reflexiv-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > IONEL TEODOREANU Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului .....sau dacă apa din fântâna s-ar preface-n vin Cotnar Aș lăsa Limba română și m-as face Fântânar Din ulița copilăriei ne strecurăm La Medeleni căci Dragostea arde dar lipsa ei usucă și noi la 3 februarie îi aducem Luna voalul d argint al tăcerii! Referință Bibliografică: IONEL TEODOREANU / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IONEL TEODOREANU de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1486098774.html [Corola-blog/BlogPost/375511_a_376840]
-
de amănunte fără să mi le fi spus nimeni. Ne-am strâns amândoi mâna stângă și ne-am așezat alături pe iarbă lângă o bancă liberă. Prietenul meu ținea în mână o nuia de alun de care se serveau vechii fântânari pentru descoperirea izvoarelor și părea nedormit de mai multe nopți. - Știi ceva, începu el fără nici o introducere, se pare că ne așteaptă o inundație. O inundație de un fel deosebit. Da, da și asta destul de curând. - N-am citit nimic
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Puntea_0.html [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
În locul unde mă întâlnisem cu prietenul meu, am simțit deodată o furnicătură pe șira spinării și am tresărit. Îmaginea lui tridimensioanlă mă privea cu insistență. Inconsistentă din cauza contururilor cețoase dar cu privirea încă vie. - "Ascultă-mă pe mine că sunt fântânar bătrân. Apele fug de oameni și ăsta nu e un semn bun!" După ce am auzit ultimele lui cuvinte, imaginea a dispărut ca prin farmec, ceea ce însemna că la trecerea lui dincolo, el se gândise foarte intens la mine și acesta
PUNTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Puntea_0.html [Corola-blog/BlogPost/340730_a_342059]
-
și căutați de către oameni. Un alun cu un singur ram povestea cum de a ajuns să aibă o singură ramură. Cu mulți ani în urmă, în Noaptea de Ispas, crengile i-au fost culese de niște bărbați ce-și ziceau fântânari. Mai târziu a aflat că fântânarii folosesc crenguța de alun pentru a descoperi izvoarele unde urmau să fie săpate fântâni. Bunicul meu, a completat această povestea cu faptul că, și zânele folosesc nuielușa de alun dar și vracii. În noaptea
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Traditii_la_purani_de_videle_floarea_carbune_1368089198.html [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
cu un singur ram povestea cum de a ajuns să aibă o singură ramură. Cu mulți ani în urmă, în Noaptea de Ispas, crengile i-au fost culese de niște bărbați ce-și ziceau fântânari. Mai târziu a aflat că fântânarii folosesc crenguța de alun pentru a descoperi izvoarele unde urmau să fie săpate fântâni. Bunicul meu, a completat această povestea cu faptul că, și zânele folosesc nuielușa de alun dar și vracii. În noaptea aceea, eu însămi am văzut feciori
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-NOAPTEA DE ISPAS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Traditii_la_purani_de_videle_floarea_carbune_1368089198.html [Corola-blog/BlogPost/344750_a_346079]
-
cu ditamai nuiaua, a început să-l înjure cum îi era obiceiul : -Tămâia mă-tii de teleleu! Eu te-am luat să m-ajuți și tu umbli cranga prin pădure! Ce-ți trebuie, nuia de alun? Vrei să te faci fântânar? Ei, lasă că tot n-aveam eu cu ce să te altoiesc! A rupt-o la fugă și, seara a ascuns-o între tufele de pistornic din fundul grădinii. A fost tevatură mare. Abia l-a scăpat biata maică-sa
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449329971.html [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
crengi pe poale, povestea cum de-a ajuns așa ciuntit de parc-ar fi sperietoare de ciori: „Cu mulți ani în urmă, în Noaptea de Ispas, ramurile mi-au fost tăiate de niște bărbați zvelți și vioi, ce-și ziceau fântânari, și așa am ajuns de râsul pădurii.” Apoi, bunicul mi-a povestit că fântânarii folosesc crenguța de alun pentru a descoperi izvoarele subpământene, cu apă rece și bună, locul unde ar urma să fie săpată o fântână. El mi-a
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465458822.html [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
sperietoare de ciori: „Cu mulți ani în urmă, în Noaptea de Ispas, ramurile mi-au fost tăiate de niște bărbați zvelți și vioi, ce-și ziceau fântânari, și așa am ajuns de râsul pădurii.” Apoi, bunicul mi-a povestit că fântânarii folosesc crenguța de alun pentru a descoperi izvoarele subpământene, cu apă rece și bună, locul unde ar urma să fie săpată o fântână. El mi-a mai spus că, în lumea oamenilor nuielușa magică o ghidează pe Zâna Măseluță către
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465458822.html [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
Tot mai roboți suntem pe lume, Uitând părinții cine-au fost! Pe tobogan mereu la vale, Plecăm în hohote de râs, Să ne oprească nu-i în cale Nicio tăcere, niciun fâs... Tristețile în suflet sapă, Cu setea lor de fântânar, Când cerul meu e plin de apă, Lucrarea nu e în zadar... Referință Bibliografică: Spiritul de turmă... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1690, Anul V, 17 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia
SPIRITUL DE TURMĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1439805047.html [Corola-blog/BlogPost/373546_a_374875]
-
buza mea se frânge, Când trupurile noastre devin unul Simt timpul cum aleargă ca nebunul Cu tălpile-nroșite , plin de sânge . În gură, sânul tău e proaspăt înflorit Și pielea ta-i ca roza parfumată, Fântâna ta din toate, nestemată Eu fântânarul de tine-ndrăgostit, Primăvăratec soare ce-nghețul îl topește Când clipa de iubire în tine-și împlinește. Referință Bibliografică: Când gura ta / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 272, Anul I, 29 septembrie 2011. Drepturi de Autor
CÂND GURA TA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_gura_ta.html [Corola-blog/BlogPost/355923_a_357252]
-
Juratu-sa că apă de nevoie a băut și ăsta i-a fost cel mai mare chin. Și în fântână spumegând de-ar fi ieșit vreun vin Cotnar De meserie s-ar fi lepădat și s-ar fi dus ca...fântânar! Dară bahica licoare prin ce mîini trecut-a oare Mai ̓nainte de-a fi pusă în cristaluri de pahare? Că e vin doar la culoare, și ades e botezat Și curat e vinul care, tu, cu mâna-ți l-
IN MEMORIAM PĂSTOREL TEODOREANU 1894-1964 (REEDITARE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 by http://confluente.ro/In_memoriam_pastorel_teodorea_mihai_condur_1364021306.html [Corola-blog/BlogPost/345377_a_346706]
-
de frumos spre cele mai înalte piscuri. Efortul conjugat are, de fiecare dată rezultate uluitoare. Toate sentimentele, în cele din urmă, se metamorfozează în cuvânt în cele mai neașteptate chipuri. Mihaela Aionesei definește poetul drept „etern truditor de cuvinte / precum fântânarul / adâncit în groapa înfricoșătoare / până aude cu urechea sufletului / murmurul apei / dincolo de oglinda obscură / nimeni nu știe taina / numai poetul strecoară lutul / și soarbe apa” ( Poetul). Poemul care dă titlul volumului, închipuie un spațiu de grație unde poeții se simt
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pe_trepte_de_frumos_spre_i_cezarina_adamescu_1337068293.html [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
în gând, fostul șef de post și plecă tiptil-tiptil spre înfăptuirea marii lucrări... Problema cea mai importantă era că o fântână, așa cu bine se știe din veacuri, nu poate fi construită de oricine, ci numai și numai de un fântânar, mai bine spus un inițiat, un om dăruit cu harul de a putea duce la împlinire un asemenea act cu profunde implicații cosmice. Ca să fim sinceri, domnul Aristică nu la asta se gândea acum, că era prea cald, însă apartenența
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
rămas bătute-ar norocul să te bată, am trecut pe la tine să te mai văd, că-mi era chiar dor să mai stăm de vorbă și să-ți spun că vreau să-mi fac o fântână în curte, ori ca fântânar cu vechime, am venit să mă sfătuiesc cu tine... Eee, ce zici, crezi că ne putem înțelege? Meșterul trase din țigară, tuși, scuipă pe lângă papucii solicitantului, cei din piele, făcuți din niște cizme vechi și răspunse cu un aer pretins
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
încă foarte, foarte secretos, reflex al îndelungaților ani de slujbă. - Văleiii, neni Aristicî, ni sî făcu, bre, o foami di la țuica asta a matali, di nu mai putem țâni niși țâgara-n gurî, da’-mi-te lopata, sau șfredelu’, spuse maestrul fântânar Lică, acela care de fapt, dar și de drept, conducea, conform tradiției, întreaga procesiune. Fu rândul lui Aristică să blesteme și să înjure în gând, dar cu voce tare spuse, ridicând chiar mâinile spre cer: - Da’ cum, pacatili meli, am
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
cam bătrâior și nu știe leacu’! Da’ odatî, cân' stăteu la marginea șanțului, cum stau fimeili duminica sara și sî mai văicăresc întri eli, odatî-i zîși una Glafira, o fimeii din șeli prișeputi, nevoi mari: - Da’ du-ti, fatî-hăi, la fântânar cî iștia-s oamini învățaț’ șî cu mult har de la Domnu’ șî știu șî toaca-șer, șî vezi cî ti-o sfătui el într-un fel, c-aista a nostru chiar li știi pi toati! - Ș-odatî sî lumineazî fimeia șeea năpăstuitî șî
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
un fel, c-aista a nostru chiar li știi pi toati! - Ș-odatî sî lumineazî fimeia șeea năpăstuitî șî spuni: - Sî știi tușî c-așa-am sî fac, cî nu sî mai poati! Cîîî șii drept, la ei acolo, iara un fântânar vestit, cî i sî dusăsî faima dincolo di Bizighești, așa di cunoscut iara cu meșteșugu’ lui. Zâs șî făcut! A doua zî, merji fimeiea șeia la fântânar acasî, îi spuni cum stă treaba, stă șeala o vremi pi gânduri, apoi
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
cî nu sî mai poati! Cîîî șii drept, la ei acolo, iara un fântânar vestit, cî i sî dusăsî faima dincolo di Bizighești, așa di cunoscut iara cu meșteșugu’ lui. Zâs șî făcut! A doua zî, merji fimeiea șeia la fântânar acasî, îi spuni cum stă treaba, stă șeala o vremi pi gânduri, apoi îi zîși, așaaa ca din carti: - Apooo, duti, măi, fimeii, mâni, în fapt di sară, la fântâna șei din capu’ satului di sub sălșii șî dacî țî
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
și sî zâc! Merji cu sanatati, și ai grijî, daaa’ curatî-curatî sî fii la fântânî șî cu inima, da’ mai ales cu trupu’, cî numa’ șî numa’ așa țî s-nplinești tot și-ț’ dorești! Îi pupî fimeia șei evlavioasî mâna fântânarului șî pleacî cu multî nădejdi-n inimî, cî tari frumos îi mai vorghisî omu’ ceala înțălept, chit cî iara tânăr și tari vânjos păre. A doua zî, când dăde spre noapte, cî iara varî și iara plin di steli pi
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
uite, acum știm câte minuni se petrec când ai o fântână făcută cu suflet bun! - Phiii, păi, vrei, Doamne iartă-ni, sî fași fo’ fierbințalî, sî rămâi cu gura strâmbî, păi, ce-am vorghit noi pân-acuma, se burzului meșterul fântânar!? - Păi, hai, să facem ca lumea, că nu-i cazu’ să pățesc ceava tocmai acu câ’n am ieșit la pensie, răspunse destul de speriat omul. - Uiti-ti cum sî faci! Ad-o gobaie din celi mai mari, sau șî mai bini
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
sprintenă să gătească cocoșul cel negru, rămas peste noapte înțepenit în ligheanul în care se spălau sâmbăta, pe picioare, domnul, dar și doamna Duluman. Tocmai la timp deoarece, conform înțelegerii din seara trecută, pe la ora prânzului apărură în poartă meșterii fântânari, purtând cu evlavie cu uneltele lor. Bucurie mare, gazda că: „hăhăhăăă, bine ați venit, hai, că masa-i gata, io-te, borșu’ cum aburește, da, hai, întâi să luăm una mică, să ne facem poftă de mâncare! Heheee, altă viață
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
înjurături, foarte meseriașe, demne de cartea recordurilor. Nu lipseau desigur nici meșterii cei vestiți, mai vestiți chiar decât magii biblici, numiții Lae, Luță și Lică. Ultimul bandajat încă la cap, dar fără nici o urmă de ranchiună, însă, ca recunoscut maestru fântânar ce era, se tot învârtea printre meseni și spunea cu glas profetic: - Băiii, pare ea bună, da’ nu țâne ăiii, cî nu făcutîîî di om cu har, cîîî fântânaru-i, fântânar, ăiii, adicî numa’ șî numa’ ielll.... De la un capăt al
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
dar fără nici o urmă de ranchiună, însă, ca recunoscut maestru fântânar ce era, se tot învârtea printre meseni și spunea cu glas profetic: - Băiii, pare ea bună, da’ nu țâne ăiii, cî nu făcutîîî di om cu har, cîîî fântânaru-i, fântânar, ăiii, adicî numa’ șî numa’ ielll.... De la un capăt al mesei, un bătrân care mânca o coajă de pâine și sorbea cu evlavie, dintr-o cană de lut, apa cea bună a fântânii, îl urmărea atent și parcă tare mâhnit
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]