817 matches
-
se face că (totuși!) redactorul-șef al foii, chichiriciosul Ștefan Agopian, celebru pentru limba sa ascuțită, s-a prostit de admirație față de bunul soț al Ștefaniei Plopeanu și mai ales coleg de casetă, Marin Mincu? Și: chiar cred cei trei făcători de zi literară că, vorba poetei, cronicile lui Soviany "mînă publicul" spre literatură?
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
fulgerător că în calculator există și comanda mute. Iar dacă-i atragi atenția c-a plagiat, te va privi cu sinceră indignare: Bine, dar țara asta e plină de șefi de catedră, decani și rectori ce apelează la aceiași atotputernici făcători de destine, copy și paste?! Oricât de incoruptibil te-ai considera, e greu să-i dai loazei cu catalogul în cap, când astfel de procedee au devenit norma, nu excepția în mediul educațional românesc. S-a scris, mai lunile trecute
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
cenzurată: mai întâi de către tribunalul nazist, în calitate de ENTARTETE KUNST, "artă degenerată" apoi de către tribunalul comunist ca "formalism, elitism străin poporului"; și, în fine, de către tribunalul capitalismului triumfător, în calitate de artă îmbătată de iluzii revoluționare. Cum este posibil ca șovinul Rusiei sovietice, făcătorul de propagandă versificată, cel pe care Stalin însuși îl numise "cel mai mare poet al epocii noastre", cum este posibil ca Maiakovski să rămână totuși un poet imens, unul din cei mai mari? Cu capacitatea ei de entuziasm, cu lacrimile
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
Hiona care au suferit mucenicia la Tesalonic, II, 4, în PSB, vol. 11, p. 198) „... Maximian, care i-a făgăduit că-l eliberează și pe el dacă-și reneagă credința. Acesta (Agapie - n.n.) a mărturisit însă că ... de dragul credinței în Făcătorul lumii ar merge de bună voie și cu drag să sufere curajos orice chinuri la care ar fi supus. Și zicând acestea, zis și făcut a și pornit, alergând spre un urs care și fusese lăsat să flămânzească pentru ca să-i
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
o răsplată mai mare! Am o înțelegere cu Stăpânul: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu îngerii. Semănați mult în trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta!” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 529, 530) „Celor care plângeau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Să se desprindă mâna, ca să aibă îndrăzneala să se înalțe către Stăpânul! Câți dintre camarazii noștri n-au căzut în luptă ca să rămână credincioși unui împărat pământesc! Oare noi nu vom jertfi viața aceasta pentru credința în adevăratul Împărat? Câți făcători de rele n-au suferit moartea, pentru că au fost surprinși săvârșind nelegiuiri? Oare noi nu vom suferi moartea pentru dreptate? Să nu ne dăm îndărăt, camarazi! Să ne luptăm cu diavolul! Trupurile noastre nu sunt decât trupuri! Să nu le
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se pune în slujba altei Țări străine? Și când regele a răspuns: Este vrednic de moarte și de cel mai crud supliciu, prea înțeleptul bărbat a zis: De ce așadar să nu sufere pe drept omul care, părăsind pe Creatorul și Făcătorul lumii, pe Cel ce dă viață și mântuire, vrea să zeifice pe unul din slujitorii Lui și să-i acorde mai degrabă acestuia cultul datorat? Înfuriat de aceste cuvinte, regele a poruncit să se ascută douăzeci de trestii și să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
până la ultimul rând”. Iată intro-ul editorului: ,,Publicăm pentru prima dată în limba română un ansamblu din scrierile istoricului italian Carlo Troya, apărute între anii 1844-1857, care dezvăluie un desen istoric incitant, în care neamul daco-geto-goților, unul și același, apare ca făcător de istorie și contributor masiv la etnogeneza popoarelor europene din zona de sud și septentrională a Europei și, totodată, exportator de cultură prin amprenta decisivă lăsată de aceiași daco-geto-goți asupra culturii europene la începutul Evului Mediu”. Ai reținut, Stimate Cititorule
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
daco-geto-goți asupra culturii europene la începutul Evului Mediu”. Ai reținut, Stimate Cititorule?... Pentru o rapidă deschidere a minții tale și pentru o grabnică fixare a acestor sintagme demne de memorat, le repetăm - conform pedagogiei tradiționale : ,,unul și același” - ,,neamul daco-geto-goților”, ,,făcător de istorie și contributor MASIV la etnogeneza popoarelor europene (...), EXPORTATOR DE CULTURĂ prin amprenta decisivă lăsată (...) asupra culturii europene...”. În al doilea paragraf, Dumitru Ioncică își înfige, temerar, degetele în beregata noastră, a cititorilor, afirmând tranșant și dezarmant, lăsându-ne
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
apoi în a gropi în zăpadă struguri negri iarnă galbenă suspiciul a ajuns în pragul casei sântem responsabili că nu lăsăm urme că nu negociem despre extreme struguri negri iarnă galbenă. CAUZA SUPRAVIEȚUIRII În noaptea rapidă și brutală răscolită de făcătorii de minuni cine mai întreabă de foștii eroi copilași nevinovați sub steaua polară stângul-dreptul dreptul-stângul noli tangere circulos meos în noaptea rapidă și brutală sosesc liderii prematuri ai morții înțelepți eroi cu voie sau nu întâmpinându-i pe învinși fericiți
Poezie by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/3669_a_4994]
-
1929 la Poemele în aer liber ale confratelui Stephan Roll, poemul devenea “miracol”, “revelația de o clipă numai a invizibilului”, “un al doilea auz deschis spre toate vămile văzduhului”; iar sub titlul A doua lumină, nota, tot pe-atunci, că: “Făcătorul de poeme a fost perpetuu insul neștiutor de tulburarea pe care degetele lui o vânturau și adevărul s-a ivit întotdeauna aceluia ce nu se îngrijea de adevăr, nu-i căuta cu voință conturul, nu-i isca cu preștiință flacăra
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
sită ca un blamaj Rămâne progresul celor surzi Alldahin, alldaher Niciodată obosit, totdeauna stingher Viitorul fluieră în prezent Trâmbițând uneori purtat de curent Dulce uneori, amar mereu Ca un strop de urină foarte greu Niciodată obosit, căutând trecerea Își face făcătorul facerea Face și desface Tot ce-i lipsit de greșeală Uneori tace Măcinat de boală Căutarea lui zero 18 (Pour Mörike) Ușor ca pana într-o dimineață crudă Trezit din beție după o noapte de cocleală Transpirația zgârie corpul fără
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
Dumnezeu, zicând: „Cu adevărat, Omul Acesta drept a fost” (Lc. 23, 47). Și totuși Iisus a murit între doi criminali, mari tâlhari de drumul mare, oameni care erau păcătoși în ochii lumii: „L-au răstignit acolo pe El și pe făcătorii de rele, unul de-a dreapta și unul de-a stânga” (Lc. 23, 33). Ce simbol mai dramatic ar putea dori cineva pentru compasiunea lui Hristos față de noi și lucrarea Sa mântuitoare pe Cruce, când El a suferit împreună cu păcătoșii? Sau
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Binefăcătorul Care a tămăduit bolile și neputințele multora, le-a arătat calea adevărului și a dreptății, a binelui și a virtuții, le-a înviat morți și a săturat mulțimile flămânde a fost arestat și osândit la moarte, răstignit între doi făcători de rele. Lipsa de credință, de recunoștință și de milă a unui popor îndărătnic, trădarea unui ucenic, lepădarea altuia, frica Apostolilor care au fugit temători din grădina Ghetsimani lăsându-l pe Domnul singur, apoi insultele, lovirile, flagelările, răstignirea, cuvintele zeflemitoare
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
fiare! De aceea și Domnul ... pe aceștia nu-i învrednicește de vreun răspuns!”13. Iisus a murit între doi criminali, mari tâlhari de drumul mare, oameni care erau păcătoși în ochii lumii: „L-au răstignit acolo pe El și pe făcătorii de rele, unul de-a dreapta și unul de-a stânga” (Lc. 23, 33). Ce simbol mai dramatic ar putea dori cineva pentru compasiunea lui Hristos față de noi și lucrarea Sa mântuitoare pe Cruce, când El a suferit împreună cu păcătoșii? Sau
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
scăderea tirajului. Trece apoi pe la Cotidianul, de unde e demis în urma campaniei sale pro-Miron Cozma din perioada ultimelor mineriade ale acestuia. Atunci a avut analistul același punct de vedere cu PSD-ul și PRM-ul, pe față. Reputația lui de mare făcător de ziare începe să scadă. Cristoiu poposește apoi la Azi, oficios al PDSR-ului, de la care pleacă fiindcă nu-i poate ridica tirajul. Își începe cariera la Realitatea, patronată pe atunci de Silviu Prigoană. În timpul intervenției americane în Irak, Cristoiu
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
perioade. Cu sacoșa și cu UTC-ul. O parte dintre absolvenți lipsesc. Sînt în Occident, unde au făcut cariere frumoase sau măcar frumușele. Cei mai mulți și-au luat lumea în cap pentru că n-au avut loc de uteciștii emeriți și de făcătorii de cadouri, pentru a ajunge în funcții pe care le-ar fi meritat. Din cîte știu, azi nici una dintre facultățile din România nu se află între primele 500 din lume, pe profilul lor. Cît despre așa-numita faimă a învățămîntului
Un circ vechi: bacalaureatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11530_a_12855]
-
că aceia vor moșteni pămîntul! Fericiți ceia ce flămînzesc și însetoșază direptatea, că aceia să vor sătura! Fericiți cei milostivi, că aceia să vor milui! Fericiți cei curați la inemă, că ei vor vedea pre Dumnezău! Fericiți cei de pace făcători, că aceia fii lui Dumnezău să vor chema! Fericiți cei goniți pentru direptate, că acelora iaste împărățiia ceriurilor! Fericiți veț fi cînd vor ocorî pre voi și vă vor goni și vor zice tot răul graiu asupra voastră, mințind pentru
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
oratorice<footnote Chrys., Sac., 4, 6 (ed. rom., 139-140; PG 48, col. 670); In Act., , 13, 2 (PG 60, col. 107); Ex. in Ps., 109, 5: „Toată răutatea este izgonită, virtutea este restaurată, harul Duhului este trimis, pescari vameși și făcători de corturi închid gurile filosofilor și limba retorilor este amuțită, tirania demonilor este nimicită” (ed. rom., 397; PG 55, col. 273). footnote> și că au fost lipsiți de viclenia și verbozitatea oratorilor păgâni<footnote Chrys., Hom. in I Cor., 5
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
se ofere/păstreze Tronul Solar Demiurgic...sau, măcar, bivalența nocturndiurn. (Bivalență evidentă, totuși, dacă luăm În considerare „postarea” prioritară, a Sărbătorilor LUPULUI, În zona calendarului de toamnă-iarnă - din septembrie și până, hăt, În februarie 24 septembrie-2 februarie: de la A FACE/”FĂCăTORUL” =”cvasi-etalarea”/cel puțin, sugestia funcției circular-cosmico-demiurgice!!!): LUPULUI, deci, Îi datorăm „berbecirea”-Împingerea duhurilor demonice/ Întunecate/”iernatice”, spre... SOLARITATEA ÎNVIERII NOULUI CICLU VITALISTIC COSMIC!!!). Iată, spre exemplu, cazul PRICOLICIULUI (a se observa cât de adânc a lucrat propaganda insidioasă a Bisericii
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
Despre eliminarea tabuurilor privitoare la experiența sexuală într-o literatură care fusese pudică până la el. Despre respingerea calofiliei , ca "reacție motivată într-o proză preponderent lirică", inițiativă reluată în anii '60 de Marin Preda, autorul unui faimos articol îndreptat împotriva "făcătorilor de cuvinte". Despre numeroasele personaje inedite aduse de Eliade în proza românească (de ex. "tânărul european care descoperă Asia", "femeia cultă și concupiscentă", "tânărul cinic și ispititor", "adolescenta asiatică naivă și rafinată", "tinerii huligani care urăsc de-a valma, pe
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâȚând sufletul prin plăcerile trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind să strice firea prin durere, silind sufletul doborât de dureri să pună în mișcare gândurile de ocară împotriva Făcătorului. Dar, noi trebuie să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire pe Făcătorul
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Făcătorului. Dar, noi trebuie să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire pe Făcătorul nostru<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Tatăl nostru, în Filocalia..., vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, pp. 275-276. footnote>. Asemenea, și Sfinții Varsanufie și Ioan, care, după cum se știe, s-au închis într-o încăpere și nu comunicau cu ceilalți
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
pentru că nu pot cuprinde tot soarele cu privirea, să nu văd nici cât este de ajuns pentru trebuința mea? Sau, pentru că nu pot să mănânc toate fructele mare grădină (...) vrei să ies cu totul flămând? Laud și să slăvesc pe Făcătorul nostru: poruncă dumnezeiască sunt aceste cuvinte: <<Toată suflarea să laude pe Domnul>> (Ps., 40,5) (...) Știu că nu voi putea să-l slăvesc după vrednicie, totuși socotesc lucru evlavios să încerc cel puțin. Slăbiciunea mea o mângâie Domnul prin cuvintele
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
dumnezeiesc pricinuia celui părtaș de ea. Ca urmare, el se purta față de lucruri cu putere străvăzătoare și proorocească și era împreună creator cu Dumnezeu sau un al doilea dumnezeu, după har. Iar prin aceasta Îi făcea plăcere și lui Dumnezeu, Făcătorul mai presus de înțelepciune al tuturor, cu vederile și cu proorocirile prea strălucite ale lui<footnote Patriarhul Calist, Capete despre rugăciune, cap. 16, în Filocalia..., vol. VIII, Edit. Humanitas, București, 2002, p. 228. footnote>. Trupul și sufletul omului sunt aduse
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]