409 matches
-
de trei ani, Nissa Shetty a devenit Nissy Poe), a trudit din greu ca să aducă ceva de pus pe masă sau cîte ceva de îmbrăcat, și nu a cerut de la Hellen nimic în schimb decît munca obișnuită a femeii și făgăduiala că nu o să mai aibă împreună alți copii și, cu toate că ea așteptase lucruri mari de la viață, a înțeles foarte bine că fusese gata să se prăbușească în șanț și că norocul îi scosese în cale ceea ce avea acum, adică stabilitate
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
după-amiezelor dlui Teste: "Pentru ca să domnească ordinea trebuie ca neapărat să existe numeroși oameni foarte simțitori la onoare și la distincții publice, mulți oameni lipsiți de rezistență în fața cuvintelor pe care nu le înțeleg, în fața tonului și a violenței verbale, a făgăduielilor, a imaginilor vagi și grosolane, a fantomelor și a idolilor discursului." Și, ca și cum prea limpede nu ar fi: "Trebuie, de asemenea, o anumită proporție de indivizi destul de feroci ca să aducă la ordine cantitatea de inumanitate de care ea are nevoie
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
celălalt nici cele mai mici amănunte ale vieții lor și fiecare știa ce fierbe vecinul în oala sa. Orice vorbă scăpată în fața sobei putea fi extrasă din acest război de bucătărie și folosită pentru denunțul politic, mai ales dacă exista făgăduiala obținerii camerei eliberate. Mult mai dificil era pentru aceia care din moși strămoși erau moscoviți, cu o educație de stil vechi. Nu puteau să se degradeze cu bârfe de bucătărie, cu lupta zilnică pentru spațiul vital, nu erau deprinși cu
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
de unde voi fi fost căzut, pe-un drum de seară sau în miez de noapte în satul meu pe umeri să mă duceți întins pe Lună ca pe-un scut. Capacitatea de a rezista față cu amenințările, ca și cu făgăduielile, noilor stăpâni ai țării, de care a făcut dovadă Lucian Blaga se sprijină pe luciditate și pe melancolie. Teama sa este aceea de a se prăbuși cu fața la pământ pe un tărâm netrebnic, rușinos, când n-ar mai putea să-și
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
primind scrisoarea lui Ion Șerban Tomșa din comuna Gratia, județul Teleorman, cod poștal 147155, un prozator spiritual, supra ori infra realist, despre care am mai scris în această revistă, m-am gândit că a venit momentul să mă țin de făgăduiala făcută cu privire la auto-recenzia mea schițată nu de mult în R. l., apărută datorită inteligenței, zic puțin, zicând strălucită, a directorului Nicolae Manolescu, critic de bază al literaturii române. Sigur, Mecanica lacrimilor fusese, omenește vorbind, doar o glumă, iar din punct
O promisiune ținută by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11817_a_13142]
-
din urmă, el trebuie să învețe demnitatea și respectul a ceea ce este minima moralia în realizarea binelui pentru ceilalți. Credulitatea "mulțimilor electorale", despre care vorbește Gustave Le Bon, poate fi ușor manipulată prin fals discurs. Induse cu o anumită abilitate, făgăduielile oratorului cu logos și pathos, dar fără ethos, pot seduce, trezind speranțele. Din nefericire, parlamentarii noștri își atrag miraculos simpatia mulțimii chiar și prin ignoranță sau nebunie. Explicația nu e numai una. Ca și inteligența rău orientată, ignoranța e periculoasă
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
Autocrat al tuturor regiunilor sârbești, în ziua de Bună Vestire a anului 1196. Chiar a doua zi, Ștefan Nemania și soția sa Ana, fiica împăratului bizantin Roman, se refugiază la Studenica, una din lavrele pe care le ctitoriseră și depun făgăduielile monahale. Nemania devine monahul Simeon, iar regina Ana - monahia Anastasia. Ulterior, Simeon îl urmează pe Sava la mănăstirea Vatopedu pe Sfântul Munte. Legăturile celor doi cu Serbia continuă, Ștefan al II-lea stipendiind generos zidirea de biserici și paraclise. Cei
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
altele au apărut după o așteptare de cîțiva ani (bunăoară un text referitor la Adrian Păunescu, care, între timp, fusese tipărit într-un volum). I-am adus la cunoștință aceste lucruri, în repetate rînduri, lui Nicolae Breban, dar cu toate făgăduielile de redresare, situația a rămas neschimbată. Mi-am dat seama cu tristețe că în viața revistei s-a înstăpînit o dezordine pe care directorul sau n-o putea lichidă sau de care nu-i pasă prea mult, abstras, cum îmi
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
încît poetica să îi apără cititorului că un proiect intelectual coerent și consecvent, dincolo de fracturile survenite în diverse momente în devenirea să istorică. Cartea în sine este mai mult și în același timp mai puțin decît o împlinire a acestei făgăduieli. Dolezel izbutește o istorie a pasului mic magistrală, în care ruta pe care o propune nu e deloc una previzibilă sau clasică, nici măcar atunci cînd respectă reperele convenționale (Aristotel, secolul al XVII-lea, romantismul, poetica formalista). Pe masura ce se apropie însă
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
tîrziu, de scriitor al neamului, al tradiției literare, națională și patriotică, - atîtea anticamere ale stilului de viață și de creație oficial și academic! Este, se spune, vîrsta înțeleaptă a poeților căreia Adrian Maniu trebuia și el să-și închine toate făgăduielile tinereții sale culpabile de noutate și îndrăzneală, cu o bănuială de aventură sublimă". F. Aderca apare prins între corzile prodigalității, facilității și maimuțărelii: "Dar romanele, nuvelele, eseurile, foiletoanele, traducerile sau contrafacerile și polemicele lui F. Aderca (tip arțăgos și ritos
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
vară. Prima impresie e ca o străfulgerare. Un tînăr înalt, alb de sus și pînă jos. Iar eu îmi repet în străfundurile memoriei: Măcelarul de la Verdun, spaima lumii, asta a fost bărbatul ăsta în alb, tînărul ăsta, vechiul meu prieten, făgăduială de veșnică amiciție, în ciuda tuturor, făgăduiala de a rămîne puri, de neatins. O planetă de care se va aminti". În casă, unde se vorbea engleza, doar un singur personaj, un aghiotant. "Toată suita redusă la acest ins. Simbol a ceea ce
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
străfulgerare. Un tînăr înalt, alb de sus și pînă jos. Iar eu îmi repet în străfundurile memoriei: Măcelarul de la Verdun, spaima lumii, asta a fost bărbatul ăsta în alb, tînărul ăsta, vechiul meu prieten, făgăduială de veșnică amiciție, în ciuda tuturor, făgăduiala de a rămîne puri, de neatins. O planetă de care se va aminti". În casă, unde se vorbea engleza, doar un singur personaj, un aghiotant. "Toată suita redusă la acest ins. Simbol a ceea ce a fost". Și după ce află statutul
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
vasul spre Danemarca și R.D.G., ne va fi trimis el din timp la banca din Turku un număr de mărci finlandeze ca să putem face față măcar unei nopți la un hotel din capitala Suediei-surori. Ajungând noi la Rovaniemi, uitaserăm de făgăduiala lui... uite, că nu-mi vine în minte numele traducătorului atât de cumsecade... Trecuseră vreo patru-cinci zile, când ajunseserăm în fine la Turku, pregătiți să luăm vasul și să mergem direct la Copenhaga și de acolo, prin R.D.G., Berlin, spre
Cercul arctic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16417_a_17742]
-
eu..., da..., eu...”, spunându-i iubitei, că doar așa, doar știind posibilă revenirea Ei..., El ar avea forța necesară și... ar „putea încerca”: „să fiu” - „să plutesc” - „să mă înalț” - „aș... veni să te-ntâlnesc” - „să te întorc”... Sunt dorințe, făgăduieli sau trăiri ce-l motivează, îl poartă prin viață, îi întrețin amintirea, îl reintroduc în realitate și, în baza lor, revine: „Dar îmi lipsește puterea,/ Credința-i prea slabă în sufletul meu,/ Deși resimt mângâierea/ Divină, ce-n viață simțit
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
pierderi demoralizatoare nu sunt întâmplătoare, ci e o trădare de neam, de patrie...”. Mai departe, constată cu amar că „suveranitatea republicii, de fapt, se reduce la obrăznicia conducătorilor de toate rangurile de a îndobitoci omul de rând cu minciuni și făgăduieli...În rest, Moscova ne duce de funie într-un hău, cu ajutorul guvernanților „noștri”. Cu astfel de convingeri, deși decorat cu Ordinul „Ștefan cel Mare”, i se reduce pensia de la 65 lei la 18 lei și dat în șomaj. Umilință și
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
scandaloasă, care se denunță. Acest om este menținut în funcție, dirijază însuși cercetările făcute contra sa; partidul ține morțiș a-l reabilita, alegându-l în Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute nației în ajunul alegerilor și trec, totuși, drept reprezentanți ai voinței legale și sincere a țării... Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia și Camorra, care miroase
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
înspre înalt, a urmărit-o cu privirea până s-a pierdut în cenușiu. Apoi cenușiul a pierit în smoala înserării. Să treacă noaptea! Știe! E sigură! Ziua următoare va răspunde aprigei sale dorințe! E-ncrezătoare că-mpenata ei își va ține făgăduiala și va veni cu prada cea mare... Obosită de gânduri și de-atât alergat, fata vrea să dea mâna cu somnul o clipă. Și-această ispită o-nfrânge. Adoarme. Nu știe când și cum ceasurile nopții-au trecut, căci, mângâiate
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
Mississippi“ (1952), „Un înger vine în Babilon“ (1954), „Vizita bătrânei doamne“ (1956) și „Fizicienii“ (1962), toate ilustrând înclinația spre absurdul fantomatic și grotesc. A scris lucrări în care parodiază romanul polițist al vremii - „Judecătorul și călăul său“ (1952), „Bănuiala“ (1953), „Făgăduiala“ (1958). A decedat în 1990. VINERI, 6 IANUARIE RODOLPHE KREUTZER În urmă cu 175 de ani a murit violonistul, compozitorul și dirijorul francez Rodolphe Kreutzer, căruia Beethoven i-a dedicat „Sonata pentru pian și vioară. Opus 47“ (cunoscută sub numele
Agenda2005-53-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284569_a_285898]
-
literatura daneză a criticului Poul Behrendt 1, clovnul e considerat un autoportret al autorului, pomenit în același plan cu iluminații (Francisc din Assisi ori Ramana Maharshi își spuneau „clovnii lui Dumnezeu”). Talentat și inspirat, mistic, lecuitor, cu un „contract”, o făgăduială de îndeplinit (într-un fel, asemenea lui Faust), de neconstrâns, imprevizibil, știutor de trucuri precum Cagliostro, vânat, tot ca el, prin Europa și prins de „inchiziție”, genial ca nebunii și copiii, Kasper poate fi văzut și ca un fel de
Peter Høeg () [Corola-journal/Journalistic/4250_a_5575]
-
judecată penală în timp de 5 ani înaintea recuzării; 6. dacă este tutore sau curator al uneia din părți;* ) 7. dacă și-a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă; 8. dacă a primit de la una din părți daruri sau făgăduieli de daruri ori altfel de îndatoriri; 9. dacă este vrăjmășie între el, soțul sau una din rudele sale până la al patrulea grad inclusiv și una din par��i, soții sau rudele acestora până la gradul al treilea inclusiv. ------------- Pct. 2 al
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
și Gheorghe să aibă gust de gază!” Că atunci cine mai râdea? Si, la urma-urmei, de ce ai cap? Ca să gândești cu el. Nu să-l ții pe umeri ca pe un bostan, Pâcule. Mai bine spune-mi: tu îți ții făgăduiala? Sau... Dacă nu m-oi îmbăta înainte de vreme, am să mă țin de cuvânt. Dacă mă îmbăt, mi-oi călca și eu odată în viață cuvântul. Doar nu vrei ca data ceea să fie tocmai în astă seară? Dacă ar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mai repede ce ai făgăduit, cu atât mai bine pentru noi amărâții - nu s-a lăsat Pâcu. Da’ ce, eu am făgăduit ceva? Eu n-am făgăduit nimic. Eu am spus doar că am să am grijă...Asta nu înseamnă făgăduială...Mai bine spuneți când credeți că se termină de cărat grâul? a întors vorba Aizic. Eu cred că în două drumuri îi gata - a apreciat moș Dumitru. Ii bine, pentru că pe urmă încep ploile și zloata. Atunci vă mai hodiniți
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
serios, dar se ținea de cuvânt, ca și cum ar fi făcut jurământ. Marțea, când se întorcea de la târg, se oprea întâi la primărie: „Iaca o sosit poștașul. Uite colea ce teanc de jurnale ți-am adus. Numai să nu-ți uiți făgăduiala.” Care făgăduială, moș Dumitre? Păi, cum rămâne treaba cu școlitul? Vorba ceea: „Să nu mor prost”. Uite cine vorbește de prostie. Apoi, dacă toți ar avea mintea matale, tare bine ar mai fi în lumea asta. Tu te dai binișor
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
se ținea de cuvânt, ca și cum ar fi făcut jurământ. Marțea, când se întorcea de la târg, se oprea întâi la primărie: „Iaca o sosit poștașul. Uite colea ce teanc de jurnale ți-am adus. Numai să nu-ți uiți făgăduiala.” Care făgăduială, moș Dumitre? Păi, cum rămâne treaba cu școlitul? Vorba ceea: „Să nu mor prost”. Uite cine vorbește de prostie. Apoi, dacă toți ar avea mintea matale, tare bine ar mai fi în lumea asta. Tu te dai binișor pe lângă mine
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
unde ei poposiseră pentru a-și trage sufletul. După o vreme Iorgu se gândi să urce o parte din noapte în căruțe și să pornească la drum în ciuda întunericului. În faptul dimineții, aveau să poposească în satul cu multele sale făgăduieli. Când se treziră sătenii din Bălășești, în dimineața aceea, de la sfârșitul lui Cuptor, toate ulițele erau pline de zarva țiganilor. Sătenii se bucurară. Șătrarii erau așteptați, fiind mai mult decât trebuitori în sezonul care se apropia văzând cu ochii, când
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]