1,424 matches
-
altul promis în câteva volume în perspectiva desfășurării publicisticii, oglindă a replicilor unui om care nu înțelege convenționalismul și interferențele dezinvolt hazardate printre luxuriantele evenimentelor, l-am privit drept reconstituire monografica a unei biografii. O biografie pecetluita de vitalitate, de făgăduințe, de asprimi, de imaginație dar și de tragică simplitate a unei renunțări, nelăsate să fie renunțare, chiar cu prețul gustului amar al întârzierilor, ca într-o mare scenă a verbului râvnit să mai prelungească viața, condensat într-o iluzie. Mă
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
fost duși de nas de către iliescieni ar fi trebuit să-i lecuiască de naivități. Nu văd ce motive ar avea pesediștii să-și țină promisiunile față de unguri, când nu trece zi în care să nu-și bată joc de solemnele făgăduințe făcute românilor. În altă ordine de idei, tare mi-e teamă ca Legea informațiilor clasificate să nu devină un instrument folosit mai abitir împotriva ungurilor atunci când mariajul exotic de astăzi se va ofili. La nerușinarea securistimii care-i flanchează pe
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
continuată cu regularitate de metronom de Teodor Vârgolici, în calitate de editor, după cum urmează: 1996, vol. II Proză scurtă (La țărmul mării, Răboji pe bradul verde, Toamne de odinioară, Caligraful Terțiu); 1997, vol. III Însemnări de călătorie (Scrisori către Simforoza, În Pământul Făgăduinței, În Grădina Sf. Antonie, La Mangalia); 1998, vol. IV Romane (Roxana, Papucii lui Mahmud, Doctorul Taifun); 1999, vol. V La răspântie de veacuri; 2000, vol. VI Varia (Creștinism. Sionism. Socialism. Minunea din Drumul Damascului, Viața lui Eminescu, Piatra din Capul
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
că volumele intitulate Publicistică au în vedere numai articolele care nu au mai făcut obiectul altor culegeri, constituite, evident, în aceeași direcție chiar de Gala Galaction, La țărmul mării (1916), Răboji pe bradul verde (1920), Scrisori către Simforoza, Pe Pământul Făgăduinței (1930), volume incluse, așa cum am arătat mai sus, în volumele II și III ale ediției Opere. Teodor Vârgolici și-a dedicat o bună parte din viață studierii lui Gala Galaction. Monografia apărută în 1967 și Jurnalul, ajuns la al patrulea
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
Minos, Troia sau Siracusa lui Arhimede, de pildă, precum și, așa cum vom vedea, în periplul său european, cu simboluri ale civilizației planetare. O poezie a cercurilor concentrice, cu rază extensibilă între propria biografie și biografia lumii, dezolantă și totodată plină de făgăduința primenirii, între asumarea destinului românesc ( "cosmic crin") și reprezentarea mitopoetică a morții: "căci moartea nu-i decât o carte/ la care scriu și mă dedic,/ ca unui lan un simplu spic/ să am din viața ei o parte". Poet al
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
în țară se trăiește mult mai prost decît în Capitală. Provincialii, la rîndul lor, au descoperit, unii de la alții că într-un județ se trăiește mai bine, în altul mai prost și că Bucureștiul nu e nici pe departe orașul făgăduinței, cum pare de la distanță. Nu vreau să exagerez importanța acestui tip de comunicare, dar ea mă face să cred că în cîțiva ani, odată cu creșterea în progresie geometrică a numărului de jucători pe computer se va schimba și profilul alegătorului
Jocurile și solidaritatea pe computer by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13831_a_15156]
-
sînt sacrificați ritualic. Și în Răscoala figurează „centrul sacru", raportabil la Olimpul rîvnit de Hercule, la muntele înalt care deschide drumul Paradisului pentru Roland, la cetățile sfinte precum Troia sau Ierusalimul. E moșia Babaroaga ce întrupează „valoarea de pămînt al făgăduinței și de tărîm al originilor". Nici țăranii, fie înstăriți, fie nevoiași, nici boierul Miron Iuga, nici arendașul Platamonu nu izbutesc a pune piciorul pe proprietatea consubstanțială idealului intangibil. „Răscoala este, din acest unghi, un nostos ratat". Totul e tras într-
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
Nu logica lor te înduplecă, ci emoția pe care ți-o pot isca. Teoriile nu sînt făcute pentru stele, ci pentru oameni, dar pentru niște oameni a căror subjugare sufletească nu cere argumente și silogisme, ci promisiunea unui miracol și făgăduința unui mister. Căci cine are misterul și miracolul de partea lui, acela va avea o putere de convingere pe care nici un argument și nici o adecvare la realitate nu o pot atinge. Și cînd acest lucru se întîmplă, teoriile chiar par
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
el, iar pe altele chezășuia că are să le primească din partea împăratului: o slujbă de frunte în oștire, belșug de bani, tot ce-ar fi voit. Când prefectul a văzut că nu i-a reușit încercarea (că fericitul bărbat la auzul făgăduințelor a râs de nebunia lui și l-a întrebat dacă socoate că i ar putea da ceva de aceeași valoare cu împărăția cerurilor), atunci mânia lui n-a mai cunoscut margini”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
toate părțile cu pietre și primește cu bucurie în trup, ca pe o rouă plăcută, valurile de pietre ce vin unul după altul și, răsplătește cu binecuvântări pe ucigași, rugându-se să nu li se socotească păcatul lor, pentru că auzise făgăduința și vedea nădejdea întărită prin cele ce i se întâmplau. Căci, odată ce auzise că cei prigoniți pentru Domnul vor ajunge în Împărăția cerurilor, vedea ceea ce aștepta, întrucât era prigonit. Pentru că alergând prin mărturisire, i se arată ce nădăjduia, deschizându-i
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
s-a auzit în cetatea Romei, fiind de față Irineu, un glas ca de trâmbiță, zicând: Policarp a murit ca mucenic”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, XXII, 4, în PSB, vol. 11, p. 42) „Iustin a spus: Avem făgăduința că fiind chinuiți pentru Domnul nostru Iisus Hristos vom fi mântuiți. căci această suferință va fi pentru noi mântuire și îndrăzneală la înfricoșatul scaun de judecată universală a Domnului și Mântuitorului nostru”. (Actele martirice, Martiriul Sfinților Mucenici Iustin, Hariton, Harit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a răstignirii în disperare sau a trecerii de pe ring - pe rug să nu renunți la zădărnicia iluziei or la ceva mai îmbărbătătoarea probabilitate a speranței - puțin dar totuși atât cât îl ai sub unghii - și acesta-ți mai e pământul făgăduinței... Patimile după Dostoievski Domnul Dostoievski a fost totuși un om relativ cumpătat Necutezând să treacă mai departe de calvarul fraților Karamazov pentru că și mai și au fost bântuite de patimi surorile Karamazov... Paris. Arcul de Triumf 1 Amiază toridă. Arcul
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]
-
tot de-atunci moartea își poartă triburile prin deșertul trupului tău. le întărește slăbiciunile aruncă praf în ochii celor ce-au început să vadă că drumul e întors în sine fără putință de scăpare. ea singură va ajunge-n pământul făgăduinței din care smulgi tu bulgări și pietre și umpli un șir de gropi. „de-acum vei trăi la cheremul morților” ar fi putut hella să-ți susure în ureche într-o astfel de dimineață. din mâna ta dreaptă încleștată în
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
de aceea n-o ascunde, ci își conservă luciditatea în fața bolii, printr-o exhibare inestetică dar curativă. Neacoperit de machiaj, coșul purulent din obraz se cere tămăduit. Istoria drogului poate fi privită ca o istorie a avataturilor conștiinței, corolarul unei făgăduințe neîmplinite: "...vi se vor deschide ochii, și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul". (Facerea 3:5) Afirmația biblică trasează perimetrul unei mizanscene pe care vor urca vraci șamanici, preoți cunoscători ai tehnicilor divinatorii, scriitori, muzicieni, medici, și toți
Fructul oprit din corpul nesănătos by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12186_a_13511]
-
cubic pe inele" - Divinul), conversiunea estetică e deplină în următorul text, de un decorativism saturat, în vecinătatea autorului Cîntecelor de dragoste și de moarte: "întuneric și marmură crimă lectura ce-o schimbăm/ De multă vreme e-un plictis/ Aș vrea făgăduințele din nou aș vrea să-mi scrii pe/ Marmură/ Se mai găsește Turnul Inocenților în paradis havuzul/ încerc și-ncurc acela e un Turn pe care se cațără/ Maimuțele fierbinți/ Sînt regi care și-au pus amantele în ramă/ Sînt
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
Ion Simuț În imaginație, Iașii erau pământul făgăduinței, dar starea de spirit era "o jale mare, jalea speranțelor sfărâmate, peste care s-a așternut o resemnare usturătoare" (p. 147). Reflecțiile despre istoria vitregă, firea resemnată și slabă a românilor sunt luate parcă din sinteza lui D. Drăghicescu, Din
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]
-
cale prin care a căzut. Ci prin alta. Căci plânge, postește, suspină. De aceea se numește curvia în chip propriu cădere, nu greșeală. Aceasta cu atât mai mult când e vorba de viețuirea călugărească. Pentru că e proprie călugărului fecioria și făgăduința. Deci cel ce a stricat fecioria a căzut cu adevărat, călcând făgăduința 131, 125 Asist. Constantin C. Pavel, Patimi dăunătoare vieții omenești (desfrânarea, invidia și mânia), în Mitropoliei Moldovei și Sucevei, anul XXXIII (1957), nr.5-6-7, p. 432. 126 Columba
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
De aceea se numește curvia în chip propriu cădere, nu greșeală. Aceasta cu atât mai mult când e vorba de viețuirea călugărească. Pentru că e proprie călugărului fecioria și făgăduința. Deci cel ce a stricat fecioria a căzut cu adevărat, călcând făgăduința 131, 125 Asist. Constantin C. Pavel, Patimi dăunătoare vieții omenești (desfrânarea, invidia și mânia), în Mitropoliei Moldovei și Sucevei, anul XXXIII (1957), nr.5-6-7, p. 432. 126 Columba Stewart, Cassian Monahul (Învățătura Ascetico-Mistică), Traducere de diac. Ioan I. Ică jr.
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
infinit. Nici discipolul virtuții nu participă la natura lui Dumnezeu. El participă la atributele sau acțiunile lui Dumnezeu. Sfântul Grigorie nu citează niciodată textul biblic de la 2 Petru 1, 4<footnote „Prin care El ne-a hărăzit mari și prețioase făgăduințe, ca prin ele să vă faceți părtași dumnezeieștii firi, scăpând de stricăciunea poftei celei din lume”. footnote>. Cel mult, va spune că creștinul imită natura lui Dumnezeu: „dacă omul era la origine asemănător lui Dumnezeu, poate nu exagerăm dacă declarăm
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 226-229. footnote>. În concluzie, subliniem că Hristos s-a făcut sărac pentru a ne îmbogăți pe noi și astfel, ceea ce suntem și ceea ce avem, suntem și avem prin împărtășire. Noi, creștinii, avem făgăduința participării la Dumnezeu. Suntem dumnezei (în potență), uniți cu Hristos prin Botez, în moartea și învierea Sa. Ne împărtășim de Trupul și Sângele său prin Euharistie. Nu numai teologii ortodocși răsăriteni, dar și cei apuseni, găsesc mângâiere într-un sens
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Dumnezeu, primind ceea ce nu avea și lepădând ceea ce avea (păcatul)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, III, I, PG XLV, col. 609AB. footnote>. Cel ce este botezat, se bucură de prezența reală a lui Dumnezeu la săvârșirea Botezului potrivit făgăduinței făcute de Hristos Domnul, de a fi întotdeauna cu cei care-L vor chema și între credincioșii Lui. Deci, Divinitatea prezentă la Botez „umple actul săvârșit (al Botezului) cu puterea care purcede din persoana Sa”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
de rânduieli divine, după ce odată ne-am câștigat, pe urma rânduielilor Sale, convingerea că El e Dumnezeul și când știm că însușirea Dumnezeirii e de a nu avea nimic comun cu minciuna și când nu ne îndoim că legată de făgăduința nemincinoasă e totdeauna siguranța reală a ceea ce El a făgăduit”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 34, PSB, vol. 30, p. 333. footnote>. Faptul că invocarea prin rugăciune se săvârșește înainte de împărtășirea harului
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
orice s-ar întâmpla, dar pentru aceasta nimănui nu-i trece prin cap să spună că râvna rugătorilor n-ar avea rost când, și fără ruga lor, ceea ce se întâmplă, tot așa stau lucrurile și cu cei convinși că, potrivit făgăduinței ce li s-a făcut, harul într-adevăr se dă așa cum s-a făgăduit celor înnoiți prin Taina Botezului și anume ori li se împărtășește o creștere de har ori măcar nu-l pierd pe ce-l ce l-au
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
făgăduit celor înnoiți prin Taina Botezului și anume ori li se împărtășește o creștere de har ori măcar nu-l pierd pe ce-l ce l-au primit. În orice caz, prezența harului o dovedește divinitatea Celui ce a făcut făgăduință (Ps. 138, 2; Lc. 24, 49), iar mărturia acestei divinități o constituie minunile Sale. De aceea, nu există nici o îndoială că Dumnezeu e de față în Taina aceasta”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
unul mai mult, altul mai puțin, pe potriva darurilor, sporul nostru. Nimeni să nu se descurajeze că trebuie să adauge și el ceva la comorile cerești, pe cât se poate, cât de puțin la ceea ce a primit. Căci așa se va împlini făgăduința celui ce a zis că pentru puțin, mult se va da, răsplătind cu cele cerești în locul celor pământești, cu cele veșnice în locul celor vremelnice”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre înțelesul numelui de creștin, PSB, vol. 30, pp. 442-443. footnote
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]