472 matches
-
reprezintă la scară relieful submarin. Conform profesorului Isaic, printre cei care au confirmat unicitatea acestui exponat din Muzeul Apelor se numără cosmonautul Dumitru Prunariu, fostul ministru al culturii Răzvan Teodorescu, geologul, speologul, geograful Marcian David Bleahu, care a vizitat muzeul fălticenean împreună cu mai mulți geologi din Franța și Marea Britanie. FRAȚII MAI MICI AI GLOBULUI Globul de la Fălticeni are și doi frați mai mici, unul cu diametrul de 1,2 metri, pe care profesorul Neculai Isaic l-a donat Muzeului „Grigore Antipa
Globul unicat de la Muzeul din Fălticeni a fost restaurat by http://www.zilesinopti.ro/articole/12671/globul-unicat-de-la-muzeul-din-falticeni-a-fost-restaurat [Corola-blog/BlogPost/100192_a_101484]
-
Sneak peek: Romulus Andriescu: „Am început să scriu pentru că așa am simțit chemarea. E la fel ca preoția: devii păstor de suflete pentru că ai trimitere de sus, de la Tata. Așa s-a croit și destinul meu. Probabil că obârșia mea fălticeneană e de vină. În acest loc binecuvântat am crescut și am primit educație. Școlile, dascălii, istoria literară a orașului - înțesată de nume mari și sonore, care au trecut și trăit pe aici - mi-au creat creuzetul. Mai departe a trebuit
Târgul de carte LIBREX din Iași. Editura ADENIUM by http://revistaderecenzii.ro/targul-de-carte-librex-din-iasi-editura-adenium/ [Corola-blog/BlogPost/339254_a_340583]
-
îi cunoaștem, pe câțiva avem privilegiul să-i mai avem printre noi, dar sunt și sute de eroi anonimi. Tuturor le mulțumim pentru ce au realizat Creionați câteva nume de vizionari și întemeietori ai marii construcții de la Bicaz. Dimitrie Leonida, fălticenean, Dorin Pavel, nepot pe linie maternă al poetului și filozofului Lucian Blaga, dar și alții, au luat în piept toate greutățile de toate felurile au creat, susținut și acordat asistență tehnică unor mari proiecte de hidrocentrale, printre care se numără
53 DE ANI ŞI O ISTORIE DE HIDROENERGETICĂ, LA BICAZ. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/_53_de_ani_si_o_istorie_de_hi_aurel_v_zgheran_1371026935.html [Corola-blog/BlogPost/346021_a_347350]
-
ducă. Rana dorului de Basarabia sfârtecată ne este dezvăluită în romanul Povod; celelalte cărți ale sale sunt ... XVIII. IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016. Opera personalității artistice marcante a urbei fălticenene, Maestrul Ion Irimescu, explorată în volumul Irimescu demiurgul de tăceri, semnat de eseistul romașcan Gh. A. M. Ciobanu, a avut lansarea marți 19 iulie 2016, cu ocazia Zilelor orașului Fălticeni, la Muzeul Ion Irimescu din localitate. Editura Mușatinia a primit cu
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
naționale. Prietenia dintre scriitorul Gh. A.M. Ciobanu și Maestrul Irimescu a făcut posibilă alăturarea numelui editurii romașcane Mușatinia lângă acela al marelui sculptor odată cu realizarea volumului Irimescu demiurgul de tăceri, ce ... Citește mai mult Opera personalității artistice marcante a urbei fălticenene, Maestrul Ion Irimescu, explorată în volumul Irimescu demiurgul de tăceri, semnat de eseistul romașcan Gh. A. M. Ciobanu, a avut lansarea marți 19 iulie 2016, cu ocazia Zilelor orașului Fălticeni, la Muzeul Ion Irimescu din localitate.Editura Mușatinia a primit cu
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Opera personalității artistice marcante a urbei fălticenene, Maestrul Ion Irimescu, explorată în volumul Irimescu demiurgul de tăceri, semnat de eseistul romașcan Gh. A. M. Ciobanu, a avut lansarea marți 19 iulie 2016, cu ocazia Zilelor orașului Fălticeni, la Muzeul Ion Irimescu din localitate. Editura Mușatinia a primit cu
IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1469169047.html [Corola-blog/BlogPost/370631_a_371960]
-
străinătate. Tentat de literatură în tinerețe, scrie nuvele, publicate în volumul "O femeie și o picătură de întuneric" tipărit la tipografia M. Saidman din Fălticeni în anul 1932. Iată ce scrie Eugen Dimitriu în volumul I al lucrării sale "Lumini Fălticenene": Volumul lui Teodor (Todirel) Țâțos se intitula O femeie și o pictură de întuneric și s-a bucurat de o cronică favorabilă din partea lui Emil Serghie (fost director al Teatrului Național din Iași), apărută în ziarul „Lumea”. Ca prieten, M.
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
sculptorul Ion Irimescu, actorul Gheorghe Cazaban. Deasemenea, i-a fost prieten și, deseori, oaspete în casa sa, scriitorul și gazetarul Ion Dragoslav, care scotea un ziar la Fălticeni, dar ținea să-l vândă și în București. În fotografia alăturată, pictorul fălticenean Teodor Țâțos, în fața muzeului din Fălticeni, îndrumător voluntar al unei clase de elevi, sub egida Casei de Cultură. "Voluntar", sărac, cu o pensie de mizerie, împăcat cu ideea că i s-au luat toate bunurile ce i-ar fi permis
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
muzeu al apelor.”" La 28 martie 1993, numele muzeului se schimbă în Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, titulatură pe care o poartă și în prezent în memoria fondatorului său, care și-a închinat viața cercetării mediului acvatic și a dat culturii fălticenene dimensiuni valorice perene. În anul 2002, Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” a deținut recordul de vizitatori în rândul unităților muzeale din municipiul Fălticeni, cu 24.682 de persoane. În 2009 s-au terminat lucrările de reabilitare la clădirea cu valoare de
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]
-
Fălticeni, precum și din satele Lespezi și Liteni. Circa 5.000 de evrei au fost deportați în Basarabia și Transnistria, doar aproximativ 3.700 revenind la finalul războiului. La sfârșitul anului 1947 au avut loc primele valuri de emigrări ale evreilor fălticeneni prin Cipru în Palestina. În perioada toamna anului 1950 - aprilie 1951 majoritatea evreilor din Fălticeni au emigrat legal în noul stat Israel, o nouă etapă de emigrare având loc între anii 1958-1962. Evreii emigranți au trebuit să plătească statului român
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
artistului Ion Irimescu, peste 300 de sculpturi și aproximativ 1000 de desene: portrete, compoziții; proiecte de monument realizate în tehnica ronde-bosse sau altoreliefuri, în gips, lemn, teracotă, marmură, bronz sau plastilină, lucrări de grafică, donate special pentru muzeul de artă fălticenean. Muzeul include și biblioteca personală a artistului alcătuită din circa 1500 de volume. Clădirea muzeului dispune de zece încăperi, o parte dintre acestea fiind destinate picturilor unor artiști locali. De asemenea, este deschis publicului spațiul memorial „Ion Irimescu”, amenajat în
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327034_a_328363]
-
literelor de talie națională și recunoaștere mondială. Orașul a format 16 academicieni, 12 generali, 60 de doctori în cultură și știință. Târgul Fălticeni se afirmă în cultura națională începând cu mijlocul secolului al XVIII-lea. Din bogatul lexicon al personalităților fălticenene fac parte:
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
lui Ion Dragoslav) sau scriitorul Ion Dragoslav (autorul unei lucrări intitulate "„Bisericuța din Buciumeni”"). În fostul sat Buciumeni se află pădurea „Dumbrava Minunată”, cunoscută din scrierile lui Mihail Sadoveanu. Pădurea „Dumbrava Minunată” a fost locul de promenadă al multor personalități fălticenene cum ar fi Aurel Diaconescu (care a realizat și donat trei picturi bisericii de lemn de la Buciumeni), Anton Holban, Aurel George Stino, profesorul Botez sau pictorul Aurel Băeșu. Nu se cunoaște anul exact când a fost construită biserica de lemn
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
că biserica veche de la Buciumeni era ruinată în 1908. Din cauza stării avansate de degradare, lăcașul de cult a stat închis în perioada 1912-1930. După Primul Război Mondial, cu sprijinul financiar al Comisiei Monumentelor Istorice, al Casei Bisericii și al enoriașilor fălticeneni, s-au efectuat reparații capitale și s-a înfrumusețat lăcașul de cult, fără a i se schimba forma și dimensiunile. După finalizarea acestor lucrări, biserica a fost sfințită la 9 iunie 1930 de către protoiereul de Fălticeni, preot iconom stavrofor E.V.
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
din lemn sculptat. Absida altarului are formă poligonală, fiind decroșată față de restul construcției. Prin dispunerea avansată a catapetesmei, au fost organizate cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. Pereții bisericii nu sunt pictați, ci împodobiți cu icoane atârnate pe pereți. Scriitorul fălticenean Ion Dragoslav (1875-1928) a copilărit în aceste locuri. În povestirea „Furtună” (1912), el își începe relatarea cu următoarea descriere: "„Deasupra târgului nostru, spre sfințit, pe un deal e o biserică de lemn, a satului Buciumeni, făcută de un popă de pe
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
români, muzeu cercetat și lăudat de specialiștii epocii sale și de urmași. Cel ce a continuat, îmbogățit și desăvârșit opera începută de Vasile Ciurea, a fost un nefericit și erudit fiu al Basarabiei, refugiat și adoptat ca cetățean al urbei fălticenene, împătimit cercetător și cunoscător neîntrecut al istoriei orașului, care a cuprins și surprins într-o carte, cu o râvnă benedictină, întreaga arhivă vie a acestei așezări, Fălticeni orașul amintirilor. Același cercetător, muzeograf, ziarist și scriitor a completat aceste mărturii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Familia Cazaban, aceasta din urmă tipărită și răspândită nu de mult, în două ediții, în limbile română și franceză, sub egida și cu finanțarea Ambasadei franceze la București. Dintr-o anumită motivație, poate pur sentimentală, dintre acești "eroi" ai Galeriei fălticenene, mi-au atras atenția peste ani, mai cu seamă doi titani, Mihail Sadoveanu și Ion Irimescu. 2 Supranumit pentru masivitatea, varietatea și durabilitatea operei sale, "Ceahlăul literaturii române", atât de citat și analizat de elevi și studenți, pentru cărți precum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
i-a fost odinioară loc de tihnă și de rodnic rai.. ... În ultimul an al vieții sale, înainte de a pleca, de a se strămuta în casa de lut a moșilor și strămoșilor săi, Sadoveanu știu și au văzut mulți dintre fălticenenii contemporani cu dânsul Măria Sa a revenit pe Ulița Ion Creangă, s-a suit în deal la Casa și livada pe care le-a stăpânit odinioară, a privit îndelung peste Dumbrava Minunată și spre iazurile din vale, spre Nada Florilor, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se semnalau și conturau doar la Constanța, Târgu Jiu, Galați, Hârșova, intelectualii din Fălticeni se impuneau, deveneau celebri printr-o acțiune de pionierat, care a consacrat târgul din valea Șomuzului printr-o realizare de seamă, unicat. Un comitet al intelectualității fălticenene format din Artur Gorovei, cel care, din 1892 coordona și difuza în cercurile culturale din țară și străinătate, celebra sa revistă "Șezătoarea" (1892-1929), Aurel Diaconovici, inginerul hotarnic, șef al județului, Vasile Ciurea, profesor de științe naturale la gimnaziul "Alecu Donici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de la Rotopănești, de pe moșia boierului Nicolae Istrati unde, în fața unor prieteni a debutat, a jucat teatru Matei Millo, una din primele glorii ale scenei în a doua jumătate a veacului al XIX-lea, contribuții biografice despre viața și opera pictorului fălticenean Ștefan Șoldănescu și a altui confrate din aceeași breaslă, Aurel Băieșu. Evocă, în câteva medalioane, figurile profesorului Vasile Ciurea și ale actorului Jules Cazaban, precum și a unui țăran inventator din Rădășeni, Petru Gavrilescu. Pe baza unor mărturii din arhiva vechiului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Șoldănescu și a altui confrate din aceeași breaslă, Aurel Băieșu. Evocă, în câteva medalioane, figurile profesorului Vasile Ciurea și ale actorului Jules Cazaban, precum și a unui țăran inventator din Rădășeni, Petru Gavrilescu. Pe baza unor mărturii din arhiva vechiului muzeu fălticenean, înființat de Vasile Ciurea explică semnificația unei piese rare de muzeu: coarnele pentru tortura robilor de pe moșia mănăstirii Slatina. Participând la inventarierea și fișarea cărților și corespondenței lui Simeon Florea Marian s-a adâncit în munca aceasta; s-a îndrăgostit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de dreptate târzie, voalată, blândă, fiindcă Basarabia sa natală, reinvadată de hoardele Imperiului Roșu, devenea o temniță grea, un infern dostoievskian, care-l urmărea ca un vis urât, de care se temea și fugea cât putea, refugiindu-se în universul fălticenean. De aceea, cu forța spirituală pe care o descoperea în anii de temniță grea, bădia își prelungea, ca printr-o minune, existența trupească și printr-o deschidere spre transcendență, la o vârstă frumoasă adică între cei 78 și 86 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și expune unele informații despre el cine este și cum a pătimit în "epoca de aur", cu modestia și onestitatea ce-l caracterizează bădia o înștiințează că "de vor fi condiții, voi scoate un volum închinat Lovineștilor, văzuți de un fălticenean, din interiorul familiei ei" (p. 123); îi amintește Monicăi și de faptul că "am avut șansa să lucrez în casa donată de frații Vasile (Lala) și Horia Lovinescu, unde s-a făcut Galeria Oamenilor de seamă, al cărei ctitor sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
locuri memoriale la Fălticeni (2002). De data asta prefața i-o semnează un universitar, coleg de facultate, care-a învățat și el la Fălticeni, istoricul și criticul literar, academicianul Constantin Ciopraga. Apreciind că autorul aduce "orientări în întreaga arie culturală fălticeneană", care "reprezintă un tărâm spiritual privilegiat", el vede în Eugen Dimitriu "un excelent cunoscător al elementului local", dublat de "un muzeograf prin vocație" și cartea sa este "un roman" și "nu unul de ficțiune" ci "un roman realist". Autorul cărții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la gimnaziu cu băiatul gazdei, Gheorghe Bâlu, care s-a înecat în Iazul Călugărului. Mai târziu, când a revenit, s-a căsătorit cu fiica gazdei, Ecaterina. A scris în căsuța socrului său, 8 din cele 18 cărți realizate în epoca fălticeneană. Din aceeași căsuță modestă a fost invitat de Șt. O. Iosif și cel care a venit la Fălticeni și l-a chemat direct a fost Zaharia Bârsan la redacția revistei "Semănătorul", în Capitală. În aceeași căsuță a stat și i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]