120 matches
-
Nu la ce-mi era chiar Sfânt ... Da! Și nu credeam deloc Că Dumnezeu e pe Pamant! A fost cu nu și a fost greu, A fost în multe feluri eu, A fost cu lupte nevăzute De-o minte largă făurite! Au fost cu Timpul lupte mari Cu mulți ostași Și regi mai mulți, Cu demonstrații de curaj Ce făureau mereu eroi Și multe Doamne și Femei Ce-și căutau esenta-n ei ... A fost cu lupte ca-n povești Și
SA VA SPUN de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Maria_teodorescu_bahnareanu_1403721268.html [Corola-blog/BlogPost/347397_a_348726]
-
Drăghicescu, publică în 1907 prima monografie asupra sufletului nostru național, în lucrarea intitulată “Din psihologia poporului roman”: “Din punctul de vedere al întregului neam românesc, cea dântâi observare de făcut este că națiunea română, propriu-zisă, nu este încă pe deplin făurită. Rolul formativ al istoriei noastre nu este dus până la capăt. Acest rol abia este jumătate isprăvit și nu va fi pe deplin terminat decât atunci, când neamul românesc, în întregimea lui, va fi una, va alcătui o societate, fără bariere
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ndestin_secret_dona_tudor_1333601752.html [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
-n rocă muntelui, mariei sale. Eu mă înalt spre cer cu vântul, Cu firele de praf ce le ridică ; De pe-a mea frunte rece-mi duce gândul Și îl coboară-n stropii care pică. Pe-afară rece, din clocot făurita, Gândirea dura, flacăra ce frige, Statuie mândră-n piatră dăltuita, Prin vene-mi curge apă-n loc de sânge. Cu cremenea ființei mele, În înălțimi ating Fecioara. Mi-e fruntea-ncununata doar cu stele, De la Fecioara ce se vede seară. Eu
STATUIA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1423306995.html [Corola-blog/BlogPost/367790_a_369119]
-
spre sănătatate și viața. Descreerați genetici apar din ce in ce mai des pe scena lumii! Viața se opune vieții. Oare guvernele greșesc? Într-un spital un ghemotoc scoate urlete, furios că a venit pe această lume. Oare se opune unui destin de altii făurit? De tavanul lumii atârnă o candela neaprinsa și uriașă. Un ocean de lumină stă aprins în lumânarea mică a unui copil din biserică unei sfinte mănăstiri. De sus, ea nu exsistă. O grotă-n dealul acesteia, ascute genunchii unui om
NEBUNUL de VIOREL MUHA în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Nebunul_viorel_muha_1366563950.html [Corola-blog/BlogPost/345941_a_347270]
-
educație, este acel ceas în care i-ai măsurat timpul cu secundele tale. După cum anticipa și Ioan Amos Comenius în Didactica Magna: Școlile să rămână lăcașuri ale jocului, bucuriei și ale atracției (...) școala e bine să corespundă unui ceas ingenios făurit și elegant împodobit (...), iar cărțile ei să fie adevărate izvoare de înțelepciune și pioșenie. Același autor, citându-l pe Seneca, ne reamintește: Viața este suficient de lungă dacă vom ști să o folosim - și trebuie să o folosim pentru realizarea
ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Scoala_gimnaziala_movila_mir_cornelia_viju_1381844229.html [Corola-blog/BlogPost/370990_a_372319]
-
ceresc mi l-ai legat în lanțuri și l-ai îngenuncheat, săpând între noi șanțuri. Spuneai că Dumnezeu, El însuși, mă urăște, doar când îți nasc feciori, atunci mă miluiește... Cum minți frumos, Adame, nici Dumnezeu nu poate, ‘n cuvinte făurite, falsuri de pur desparte... Căci la crearea lumii, au ai uitat, tu, oare, bărbatul și femeia erau precum o floare? Din pântecele florii sub raza unui soare, în adierea brizei ce vine de pe mare, născuse rodul humei, prinzând suflare viața
SCRISOARE CĂTRE FIUL OMULUI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1449243495.html [Corola-blog/BlogPost/343009_a_344338]
-
ferestre. Parcă se rupeau norii și alta nu! Mi-amintesc că atunci când ploua - în copilărie - mă retrăgeam într-un colț și așteptam ca Nea Ilie să trăznească toți draci de pe pământ cu biciul său lung ca o flamandă și carul făurit din nori ce traversa de la un cap la altul bolta Cerului. Ce fericire mă năpădea când întâlneam curcubeul și sedentara rouă de pe florile din grădina împlută de prospețime, de parcă renășteam odată cu ea la fiecare întruntare cu Sf Ilie. Nu răspunde
PARABOLĂ TÂRZIE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Parabola_tarzie_alexandru_craciun_1383508810.html [Corola-blog/BlogPost/372067_a_373396]
-
ar putea crede că ar mai putea întoarce vreo clipă mijloacele violenței, ale pumnului izbit cu putere în masă, ale cuvîntului rostit cu ura înfiorătoare a puterii fără limită. Să învățăm că libertatea pe care am cucerit-o se cere făurită. Că această libertate o vom putea avea și o vom putea lăsa vremurilor viitoare numai dacă vom ști să lucrăm împreună la ființarea ei, respectîndu-ne, învățînd în relațiile noastre toleranța, climatul încrederii cu dimensiune fundamentală a raporturilor ce se instituie
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” by http://uzp.org.ro/prima-atestare-istorica-a-revolutiei-ziarul-libertatea/ [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
Și așa a fost... Legenda icoanei făcătoare de minuni a Sfintei Maria Mănăstirea Kykkos a apărut în fața noastră ca o adevărată fortăreață, cu fațada din piatră bazaltică de o frumusețe deosebită, cu fresce și colonete vechi de sute de ani, făurite parcă special pentru desfătarea ochiului, minții și sufletului deopotrivă. Impresionanta construcție datând din epoca bizantină, fondată de împăratul Alexios Komnenos undeva pe la sfârșitul secolului al XI-lea se evidențiază prin excepționalele piese de artă veche, picturi murale aflate în muzeul
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Cipru_2_religie_istorie_si_mit_.html [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
iubește, Prin tot ce ne dăruiește. Imnul învierii În slovele vechi ale pământului, Se citește despre împărăția demonului, Ce robise mințile oamenilor Și le ducea spre veșnicia suferințelor. Dumnezeu, din iubirea lui desăvârșită, A dorit să ridice omul din amăgirea făurită, De mândrul înger Lucifer, Care a căzut din binecuvântatul cer. Odată cu venirea lui Hristos, Tot teluricul păcătos, Îngrozindu-se de dumnezeieștile minuni, Se chinuie să apere păgânele confesiuni. Iudeii nu l-au vrut pe Fiul Omului, Care arăta calea sacră
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
de valoare, care au fost sau sunt oglinzile așezămintelor de care se leagă numele, spiritul și faptele lor. Au fost adunați în pagini pe bază de elemente raționale, în numele adevărului, nu în ordinea pecetluită de interese și orgolii, de biografii făurite convențional și nu legitim. Unii oameni trăiesc o viață spectaculară, prin aceptarea situațiilor de înfruntare, neocolirea și asumarea intersectării cu dificultățile. Ei nu au conceptul timpului omogen, neînnoitor, al opririi în lamentări și decepții, al deplasării oportuniste după punctele cardinale
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442650587.html [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
mai trivial cu atâta suavitate și mai elevat cu mijloace atât de materiale cum sunt mucegaiurile și noroiul“. În prima strofă, poetul scrie: „Domnița suferă în cartea mea“, carte care rezultă din simbioza organică dintre „slova de foc“ și „slova făurită“, adică talentul literar și efortul artistic, „ca fierul cald îmbrățișat de clește“. Într-un interviu Despre arta literară, la treizeci de ani de la apariția volumului Cuvinte potrivite, Tudor Arghezi considera că „slova făurită e ca potcoava calului care trebuie bine
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
organică dintre „slova de foc“ și „slova făurită“, adică talentul literar și efortul artistic, „ca fierul cald îmbrățișat de clește“. Într-un interviu Despre arta literară, la treizeci de ani de la apariția volumului Cuvinte potrivite, Tudor Arghezi considera că „slova făurită e ca potcoava calului care trebuie bine bătută“, iar într-un interviu „Despre poezie“, declara: „Când ai sentimentul unei vocații poetice, trebuie să înțelegi că poezia e o treabă grea“. Pentru Arghezi, poezia este o expresie a spiritualității unui popor
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
la cea rațională. În poezia „Incertitudine“, cu care se încheie Cuvinte potrivite, exprimă calitatea de Demiurg a poetului: „Genele lui Dumnezeu / Cad în călimarul meu“. În sfârșit, ideea că poezia înseamnă, în același timp, și „slovă de foc“ și „slovă făurită“ este o idee care se degajă din întreaga operă argheziană. Marea poezie argheziană stă în acea stare inefabilă de neliniște provocată de pendularea poetului între cunoaștere și necunoaștere, între viață și moarte, idei pe care le exprimă poezia „Ora confuză
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
constituie tema vol. Flori de mucegai; altă idee privește înălțarea țăranului din planul material în cel spiritual, ca în vol Cântare omului; „Dumnezeu de piatră“: Arghezi este artistul stăpânit de o ambiție demiurgică; poezia este slovă de foc și slovă făurită, totodată. D. Ionescu Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
8 / 15 august 1985); Poetul se află necontenit în căutarea unor esențe expresive [...], căci poetul și-a însușit organic lecția unor creatori precum Brâncuși și Blaga [...]» / « Domină în creația lui Negulescu „slova de foc“, inspirația și trăirea poetică, iar slova făurită, meșteșugul poetic e congener, în măsura în care substanța poetică reclamă, impune „mânuirea“ instrumentelor artistice» (Mircea Moisa, în «Luceafărul», nr. 50 / 14 decembrie 1985, și în prefața-i din 2002); «Mai toate simbolurile derivă din cosmic, au „strălucirea smaraldului ceresc“ și se adună
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
această poezie cu plăcere, o variantă feminină a eliadescului Mit al Veșnicei Reîntoarceri, dar care nu întoarce spatele Realității, Oamenilor, Timpului ori Spațiului, într-o Mișcare rectilinie spre Înalt. Superb!(...)”; Lili Bobu: „(...) Generoasă, cu rafinament și eleganță stilistică precum slovele făurite ale tălmăcirilor ce se ivesc cu atâta firesc și savoare din vârful condeiului, Rodica Elena Lupu a creat cu inspirație, talent și tenacitate un univers inedit, caracterizat prin diversitate tematică și o deosebită expresivitate artistică, un randez-vous cu lumea, într-
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Eliza_roha_1400461601.html [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
un fulger în spatele turcilor retezandu-le orice eventuală retragere. Furia moldovenilor nu cunoaște margini, masacrarea invadatorilor continua cu frenezie. Totul se transformă încet, încet într-o masă amorfa în care urmașii dacilor liberi dezlănțuie asupra Semilunii un adevărat Armagheddon mobil făurit din ghioage, securi, coase, paloșe și lănci. Mândria sultanului, cremă trupelor sale de ieniceri școliți în academii militare să devină ași ai iataganului, este zdrobita fără drept de replică. Pierderile sunt uriașe. Nicăieri vreo armata musulmană nu mai fusese decimata
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
fi materia în act. El, și împreună cu el o mare mulțime de filozofi, va răspunde: „atunci când va avea formă”. Întrebați mai departe: care este acel lucru care are mereu o existență nouă? Vor răspunde, în contradicție cu ei înșiși: obiectul făurit, și nu materia; deoarece aceasta din urmă rămâne întotdeuna aceiași, nu se reânoiește, nu se schimbă.” Și mai departe, în Dialogul al Patrulea, Bruno afirmă: 5) „După cum vaginul nu spune niciodată „ajunge”, la fel, așadar, evident, cum s-a spus
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
suire pe brânci”, ”frământare mii de săptămâni” în termeni arghezieni consacrați. Cuvintele potrivite” presupun nu numai ”slova de foc”, talentul-talantul cu care sunt înzestrați aleșii, harul, sclipirea de divinitate, care, la unii... devine explozie de lumină. Creație înseamnă și ”slovă făurită”, elaborată, lucrată, îndelung șlefuită și cizelată, precum un făurar sau un meșter artizan se apleacă asupra obiectului muncii și ostenelilor sale. Homo artifex, Radu Botiș se dedică ardent Creației, într-o strânsă împletire cu vocația sa de teolog. Sălăjean din
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta by http://uzp.org.ro/rugaciune-in-versuri-ca-tamaia-inaintea-ta/ [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
simbol fascinant pentru sufletul și cultura românească, tocmai românilor din sudul Italiei. Românii din diaspora simt, mai pregnant și mai lăuntric decât oricine dorul de casă, iar venirea lui Fuego a fost pentru ei, un balsam purificator, o alinare sinceră făurita prin muzică, versurile și glasul blând al artistului. Fuego va susține 3 recitaluri de excepție în această zonă, iar după sesiunea de fotografii, aplauze la scena deschisă și autografe, el a promis romanilor că va reveni cu plăcere în perioada
FUEGO CUCEREŞTE ITALIA ! de ASOCIAŢIA CULTURALĂ REGAL DART în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Asociatia_culturala_regal_d_art_asociatia_culturala_regal_dart_1352701611.html [Corola-blog/BlogPost/365697_a_367026]
-
Drăghicescu, publică în 1907 prima monografie asupra sufletului nostru național, în lucrarea intitulată “Din psihologia poporului român”: “Din punctul de vedere al întregului neam românesc, cea danțai observare de făcut este că națiunea română, propriu-zisă, nu este încă pe deplin făurita. Rolul formativ al istoriei noastre nu este dus până la capăt. Acest rol abia este jumătate isprăvit și nu va fi pe ... Citește mai mult Când ne-am înfipt bornele în istorie, cineva ne-a pus gând rău.Fiarele timpului au
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
Drăghicescu, publică în 1907 prima monografie asupra sufletului nostru național, în lucrarea intitulată “Din psihologia poporului român”: “Din punctul de vedere al întregului neam românesc, cea danțai observare de făcut este că națiunea română, propriu-zisă, nu este încă pe deplin făurita. Rolul formativ al istoriei noastre nu este dus până la capăt. Acest rol abia este jumătate isprăvit și nu va fi pe ... X. NEGUSTORI DE PRINCIPII, de Dona Tudor, publicat în Ediția nr. 391 din 26 ianuarie 2012. De dupa perdele, strada
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
-n loc să scalde în apă călduță cu un fir de busuioc și-un bănuț de argint pe feciorul acela pândit de atâta vreme, se bucurau să vadă o copilă dolofană plesnind de sănătate, unul dintre acei oameni cu trup făurit să poarte sufletul un veac și să nu se atingă orice boală de el! A mai oftat nevasta odată și din ochii ei albaștri s-au petrecut lacrimi: - Fătuța mea! Fătuța mea! Greu te-am făcut! Ad-o la mine! Se
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_surasu_georgeta_resteman_1369247928.html [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
preda umil ca trofeu, respectivelor doamne cărora nici oglinda nu le mai salvează bucuria. Cu atât mai puțin au cu ele vreun grăunte de potrivire inteligența și talentul, deși unele cred că sunt scriitoare, turnând cu toptanul cărți de clacă, făurite ca mileul, la gherghef, din ață și ac, între două sfădeli de țațe cățăbăioase! Și-atunci, în fața scriitoarelor de prostii livrești, multe cât cuprinde biblioteca din Alexandria, autoîncoronate cu titluri, pe bază de doctorate îndoielnice, citări cumpărate prin zeci de
ARTIŞTI ŞI GRAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438669229.html [Corola-blog/BlogPost/368888_a_370217]