687 matches
-
să ajung, dar renunțasem din cauza ploilor abundente căzute în zona Pirineilor. E un turist ca toți turiștii din lume. Visul lui e să ajungă la Paris. Ar vedea întâia oară orașul despre care până și un american știe că este fala lumii întregi. Ca european, într-unul din momentele când pasagerul pare mai lucid, îl întreb cam ce idee are el despre Paris și dacă ar putea să-mi spună ceva despre acest oraș. Mă fac că și eu merg acolo
Reflexe pariziene VI by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14800_a_16125]
-
respins cu oroare - qui prodest, eroismul?" În "odaia cu scară" au loc însă și "întîlniri miraculoase", cu prietenii, cu dragostea - evadările din cotidianul cenușiu și constrîngător. Accentele cad, evident, pe povestea de dragoste: "E prima oară cînd scriu surdă la fala, frumusețea sau urîtul vorbei, la efectul cuvintelor. Poate fi o nerușinare intimitatea evocată, poate ar trebui spusă altfel dragostea bărbat-femeie, evitat carnalul, prea trăitul. Dar eu nu scriu, ispășesc...". Cuvintele totuși și-au făcut efectul, proza e frumoasă, are o
Cochilia lui Pagurus by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14591_a_15916]
-
atunci când printr-un efort suprem, suicidar, concentrat în sine, solomonarul aruncă masca, iar taurul atacă și își ucide provocatorul, "ca să se știe că de acum înainte nimeni nu-i mai poate sta împotrivă". Dar el, spiritul pământului, a ucis cu fală pe omul-urs, pe ultimul berevoi, "cel din urmă apărător al vitelor" și nu pe ursul adevărat, căruia îi rămâne deschis spațiul de jefuit. Proza își conservă actualitatea prin ceea ce semnifică efortul magului de a trezi la acțiune forțele binelui împotriva
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
Ploiești ținut de Gherea, pe care nu-l cunoscusem. Eram în costum de vânător, cu pușca în mână și cu o pradă bunicică: un iepure și patru potârnichi. Comand o halbă de bere. Chelnerul se uită la vânatul împrăștiat cu fală, se uită și întreabă: „Cât costă?” „Nu vând” zic scurt. După câteva secunde vine la mine un domn încruntat și bărbos: „Cât ceri?” Am simțit pe loc jupânul. „Vi le dau pe gratis” spun sâcâit. „Nu-mi trebuie mie cadou
Fără șase 1OO (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13530_a_14855]
-
pasiențe, cuvinte încrucișate sau probleme insolubile de șah? (...) Totuși, cînd a venit - pentru că toate vin - momentul să o iau înspre acolo ca să intru în vestitul sanatoriu, nu mi s-a prezentat prea iute ocazia de a-mi arăta plin de fală strălucitele mele abilități lingvistice: totul era atît de bine organizat, că n-a fost chip. La coborîrea din avion am și fost băgat printre alte cîteva persoane de origini și aspecte varii, la fel de răbdătoare, cu siguranță, ca și mine, și
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
Al unei inteligențe formidabile, de fapt. Balta, mocirla în care ne aflăm astăzi, căzuți sau adânciți în ea printr-un regim atât de stricăcios... ca p și de și s-ul unei caricaturi grotești a Țiganiadei, ea însăși o caricatură, fala, totuși, a literaturii noastre - ar trebui să ne dea de gândit.
Tabăra țiganilor (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13385_a_14710]
-
-i ajute, nu ca pe toată lumea, ci într-un mod cu totul special. Ba chiar aveau adeseori impresia că El îi nedreptățește așa precum gingaș s-a exprimat un velvornic în ale fotbalului, boier cu stare și mare iubitor de fală: "Nu știu de ce Dumnezeu a ținut cu englezii... ce taină o fi aici?" Oamenii aceștia au avut mulți conducători curajoși, care s-au luptat cu neamurile ce într-una voiau să le cotropească țara. Luptau mereu și nu aveau timp
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
Românie”. („Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, / Tânără mireasă, mama cu amor! / Fiii tăi trăiască numai În frăție / că a nopții stele, ca a zilei zori, / Viața În vecie, glorii, bucurie, / Arme cu tărie, suflet românesc, / Vis de vitejie, fala și mândrie, / Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!”) Iată și o asemănare mai insolita: amândoi dedică frunzei câte o poezie, inspirată din repertoriul romantic al altor poeți. Leopardi scrie, În anul 1818, duioasa poema „Sârmana frunză” (sau „Imitație”) o interpretare
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
rușine și de ocară nobila misiune a cronicarului! Mai presus de adevărul istoric și de nevoile Neamului au pus măruntele lor interese, de familie sau de individ, ambiția căpătuielii, a dobândirii de onoruri academice. Și au tăcut acești istorici când fala Neamului nostru, eroii cei mai eroi, au fost tăvăliți în noroiul minciunii, al denigrării pătimașe, al diversiunii anti-românești din care face parte și minciuna, ascunderea adevărului despre cei ce ne-au precedat, despre cei din care ne tragem, despre părinții
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
și naționale ale Blajului sunt înșirate într-o pledoarie avântată ce anunță forța persuasivă a oratorului: "Blajul are vinele sale; are și Sibiul, Bucureștii, Iașii, toți românii. Dar Blajul are și faptele sale la care se poate uita înapoi cu fală. Multe alte locuri din românime au și au avut de sute de ori mai multe mijloace de a lucra pentru literatură, cler, naționalitate, decât Blajul, de n-au făcut mai puțin, de n-au făcut nimica". Un episod erotic care
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
accesul cu bicicleta în parcuri trebuie reglementat mai bine de autorități, cu ălei în care se poate merge cu bicicleta și ălei restricționate, în care oamenii se pot plimba și copiii se pot juca fără riscul de a fi accidentați. @FaLa The Sartorialist
Eleganță pe două roți by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82481_a_83806]
-
cald și trist, pustiu de- aproape - în nări pătrunse ca parfumul Același timp de nepierdut Ce decanta rugina-n aur... Contrast Să fie iadul un revers Al nostalgiei de-a fi singur Stăpân pe toate câte sunt? Puterea umbrei stinge fala Celui mai crunt învingător, Care rămâne să contemple Căderea spadei în etern. însă învinșii lumii bat Din aripi, lepădându-și lanțul, Și-o iau agale către rai Ce va vedea la capăt orbul? Ce dar primi-va cel lipsit? E
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11932_a_13257]
-
este ascultat cu sfințenie, nu este întreruptniciodată, este urmat de ascultători din loc în loc, caleîndepărtată.... Drumurile erau pline de cei caredoreau să-L asculte.” În ziua de azi tronează mândria și neascultarea, mulți mergând la sfânta biserică mai mult de fală sau crezând că sunt iertați mai repede, în loc să asculte Sfînta Liturghie, mormăie rugăciuni. Asta s-o facă acasă în linște și nu să deranjeze pe ceilalți căci acolo se roagă preotul pentru noi toți. În timpul Sfintei Liturghi se pogoară asupra
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
sclipitoare. Unele mai păstrează patina provenienței, având călcâiele crăpate, fante în care hibernează greierele lui La Fontaine. Sunt mari amatoare de dansuri din buric, pe ritmuri de manele, cu burțile revărsate, ținând mâinile ridicate, etalându-și cu multă dărnicie și fala, bretonul de la sub braț, ud și rău mirositor. O întâmplare amuzantă a avut loc într-o zi caniculară, în vara anului 2007, pe când călătoream de la București la Craiova. În compartimentul trenului, o tânără infatuata, care demonstra că a fost alergică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sclipitoare. Unele mai păstrează patina provenienței, având călcâiele crăpate, fante în care hibernează greierele lui La Fontaine. Sunt mari amatoare de dansuri din buric, pe ritmuri de manele, cu burțile revărsate, ținând mâinile ridicate, etalându-și cu multă dărnicie și fala, bretonul de la sub braț, ud și rău mirositor. O întâmplare amuzantă a avut loc într-o zi caniculară, în vara anului 2007, pe când călătoream de la București la Craiova. În compartimentul trenului, o tânără infatuata, care demonstra că a fost alergică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
seara, tăcut, spre casă să te-mpingi cu mâna apucată părintește: o, înțelegere, ușor te stingi, o, frică, greul crește. Și-ngenuncheat la iazul de sineală să stai, cu-o barcă mică lângă unde; s-o uiți apoi, căci altele, cu fală mai mare trec, pe apele rotunde, să te gândești la fețișoara pală ce cufundată-n unde se ascunde: Copilărie, lunecoasă învoială. Spre ce? Spre unde? (din Cartea imaginilor - 1902) Boltă de noapte cu stele căzătoare Uriașă bolta de splendoare plină
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
tăietura Până la urechi îi lărgi gura. Plastică de război: Vru bietul atunci ceva să zică Dar numai lolotă neînțeleasă S-aude, căci limba nu-i răspică Nici un cuvânt, cu vreo noimă aleasă, Fiindu-i toată falca deschisă!... Atunci Tandaler cu fală-i zise: ...Du-te, domnule, acasă, nu mai fă pe grozavul, cu mine te pui?!... (ceva în acest gen) în fine, iată-i față-n față, pe cel mai înfocat regalist, cu cel mai crâncen republican, Cucavel, spaima cărturărimii, ai
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10137_a_11462]
-
a burzuluit la cenăzeni: „Voi vă bateți joc de noi? Cântecul, vechi de altfel, nu se referea nicidecum la ceea ce mai rămăsese din cabaline costelive de pe la C. A.P. -uri, ci la caii de până la colectivizare, bine întreținuți și care constituiau fala oricărui bănățean care se respecta. A avea un cal slab nu însemna altceva decât că stăpânul nu era un bun gospodar. Fotografie de grup Se cuvine însă și pomenirea numelor celor care dau viață acestui grup (în fotografie, de la stânga
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
estică - adică între Beba Veche și Poeni, respectiv între 45°13’ și 46°10’ latitudine nordică - Lățunaș, respectiv Cenad, se întinde, de 36 de ani, județul Timiș. Cel mai întins județ al țării și între cele mai bogate poartă, cu fală, amintirea Banatului istoric și promisiunea unui viitor pe măsură, grație nu atât poziționării sale geografice, cât hărniciei oamenilor care și-au făcut rostul aici. Iubitorii de antichități țin la mare cinste harta Banatului istoric. Regiune aproape rotundă, mândră, coerentă și
Agenda2004-7-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282053_a_283382]
-
porcului se vorbește mult, mai ales acum, când chiar în această sâmbătă Sfântul Ignat își ia ofranda cu șorici din multe, multe gospodării bănățene. Cât de veche e însă tradiția asta și de când guiță godacii pe locul căruia astăzi cu fală îi spunem Banat, puțini știu. Sigur că austriecii principelui Mercy au adus cu ei niscaiva specialități de prin Viena, mezeluri imperiale și rețete domnești, reinstaurând supremația cărnii de porc după ce atâta amar de vreme Înalta Poartă ce-și avea pașalâc
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
în sârbește și română, dar începe și se termină cu noul imn, intitulat „Alb-violeții din Banat”. „L-am făcut pentru club, pentru galerie” - spune cantautorul. Cine, eventual, nu știe, încă, versurile (compuse în august 2002), iată-le, cu istoric, cu fală, cu îndemn: Prima loptă adevărată, / Când se ivea primăvara / Se „Bătea” acum un secol / În Banat, la Timișoara. Refren: AEK-a-Poli Timișoara / Ne-a adus iar primăvara / AEK-a-Poli, hai băieții / Din Banat alb-violeții. / Suntem Poli Timișoara /Ai Ripensiei urmași, / Astăzi vrem
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
un mod memorabil: "Costum alb, cravată albastră, legată prost, ochelari de soare cu râma de aur, chelie și multă transpirație care-l îndemna să se șteargă într-una pe ceafa și pe frunte. Părea un bulibașa proaspăt ales în care fala și nesiguranță nu izbuteau să se înțeleagă." Așa cum Grobei, cel cu "tranzistorul" agățat de gât, va rămâne, datorită creatorului sau, Nicolae Breban, un simbol al prostului-gust din timpul construirii "omului nou", Antim al lui Augustin Buzura va simboliză pentru vreme
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
adus, de la o pepiniera, șapte (ca an balade!) brazi canadieni, care, plantați de-a lungul gardului și udați, multă vreme, cu stropitoarea, au devenit o oază miraculoasă. Cel mai voinic, ca un staroste (fusese mai aproape de cișmea), țâșnea cu modestă fala pe vreo 20 de metri ănăltime și ași răsfira crengile monumentale, de căte 7-8 metri, ăntrecându-se cu mesteacănul argintiu, sădit an spatele lui. O singură dată, la ănceput, a ăndrăznit cineva, pe ascuns, să taie vârful unuia dintre ei (pom
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
conspecte pe care să le poți lua către petrochimie, specialitate a Tehnologie Organică. Datorită însa acasă. Noroc că fiecare știam cel chimiei organice, care era pe atunci prietenilor mei dela Catedra de puțin două limbi și că puteam înfloritoare, devenind fala țării. Am Tehnologie Anorganică, și cu consulta (ba chiar cumpăra ieftin) fost co-autor la primul brevet acordul total al profesorului Nație unele manuale de bază traduse fără acordat în SUA unor români după Mendelson, am putut continua și scrupule de
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
fervoarea, confesiunea, năduful, judecata, tandrețea sau doar respectul rece al Martei Petreu, inundate de subiectivitatea care le dă viață, lume și sens. Pe de altă parte, „literaturocentrismul“ culturii române, după o expresie inspirată de Ion Ianoși, este când emblemă sau fală, când diagnostic, când neajuns istoric pentru o elită a scriitorilor; între care, desigur, și filosofii. În acest plan al limitei obiective, o judecată prezentă frecvent în carte: continuitatea dintre maiorescieni, generația lui Lovinescu și cerchiștii de la Sibiu, reamintirea celor din
Uriașii dintre două lumi by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2449_a_3774]