93 matches
-
de Beauvoir, che esplica la potente influenza degli stereotipi sull'edificazione della stessa identità 'internă' (în quel caso femminile): "donne non și nasce, lo și diventa"29. Mă îl caso și presterebbe, a fortiori, a illustrare le riflessioni di Frantz Fanon sull' interiorizzazione, da parte dei popoli colonizzati, dei pregiudizi e miti del dominatore, esemplificati, dallo psichiatra di origine martinicana, con la 'negrofobia' e îl conseguente conflitto interiore dei discendenti di schiavi antillani, în cui paradossalmente s'instillava "lo stesso inconscio
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
costantemente con la maiuscola. Sull'onomastica della novella mi permetto di rinviare al mio Disdemona e îl Moro: îl destino în un nome e un nome mancato, "îl Nome nel testo", XVI (2014), pp. 369-78. 25 Șu cui cfr. F. Fanon, Pelle nera, maschere bianche. Îl nero e l'Altro, Tropea, Milano, 1996, p. 148. 26 J. P. Sartre, L'antisemitismo. Riflessioni sulla questione ebraică, Edizioni di Comunità, Milano, 1982, p. 50. 27 Și veda ad esempio la nov. I 4
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Ecatommiti, în cui l'ingenuo protagonista è soprannominato Africano, "cognome che al suo proprio nome și confacea". 28 Cfr. șu questo Feliciano Attar, Genealogy, cît. 29 S. de Beauvoir, Îl secondo sesso, Îl Saggiatore, Milano, 1961, p. 15. 30 Cfr. Fanon, Pelle nera, cît., pp. 158 e 163-64. 31 I. Calvino, Presentazione a Le città invisibili, Mondadori, Milano, 1993, pp. VII-VIII(corsivo mio; da questa edizione proverranno tutte le citazioni). 32 C. della Colletta, L'Oriente tra ripetizione e differenza nelle
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
XXIV (1997). Di STEFANO, Paolo, "Scoprire nei romanzi l'identità europea", în Corriere della seră, 13.04.2014. DOMENICHELLI, Mario, "Îl canone letterario europeo", în XXI secolo. Comunicare e rappresentare, diretto da Gregory, Tullio, Istituto della Enciclopedia Italiană, Romă, 2009. FANON, Frantz, Pelle nera, maschere bianche. Îl nero e l'Altro, Tropea, Milano, 1996. FELICIANO ATTAR, Karina, "Genealogy of a Character: A Reading of Giraldi's Moor", în Toși, Lăură, Bassi, Shaul, (edd.), Visions of Venice în Shakespeare, Farnham and Burlington
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din mai adînc de dincolo și de departe în golul uriașei chitare de praf stelar în care energia primordială izbește ca un vițel dat la supt - frînghii ce ne țin pe dinlăuntru încleștați într-o leneșă dezlegare de zdrențe muzică - fanoane atîrnînd de pe buza de sus a Balenei-Univers ce ne soarbe din oceanul duratei și-i devenim hrană și rezonanță și impuls și nimic în suprema lăcomie a Totului...
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/14271_a_15596]
-
pe sub mînă. Te sprijineai de masă, puține lucruri acceptau provocările tale un poem, o prietenie, o credință, textul ăsta fonfăit? "Realitatea era alta cu marionetele lui General Motors și Rațiunea pură. Cortizon și Dumnezeul care și-a luat zborul, cu Fanon cel viu, cu Kavafis, Yacine. Totul te-a zăpăcit în sfîrșit. Deșertul ardea, vapoarele duse-n larg, scufundate sub povara cenușii (în vreme ce tu ai dormit într-una), sprijinit de cărți, cu teatrul sub țeastă de aici pînă la Marea Neagră: nerepatriat
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
de revoltă al reprezentanților națiunilor colonizate, care își afirmă diferența în mod pozitiv, atrăgând atenția asupra unor comunități care se vor apreciate ca fiind mai mult decât o alteritate devalorizată prin colonizare. Vorbim aici despre contribuțiile lui Edward Said, Franz Fanon, Albert Memmi și Homi Bhaba, devenite deja clasice în domeniu. A doua fază cuprinde ultimele decenii ale secolului al XX-lea și ar fi perioada marilor ambiguități, a neliniștii identitare, a neputinței de a defini, delimita și obiectiva caracteristicile, de
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
a orașului, frecându-se de ziduri, avem o piață mică, veche, parcă am văzut balena albastră din copilărie, Împăiată și plimbată prin toată țara pe un trailer. În gura larg deschisă a balenei luminată de un beculeț stăteau ca două fanoane rupte ghidul și șoferul pe care nici nu l-am văzut la Început, Încât cei obișnuiți cu avioanele au zis că autocarul era pus pe pilot automat. Nici măcar nu era un autocar, ci un vapor somnambul eșuat pe o plajă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ignore ridurile și grimasele hâde ale senilizării spirituale. Mult mai echilibratul Lanzmann nu l-a urmat până la capăt pe maestru nici măcar în rătăciri către care-l atrăsese el însuși, așa cum a fost urcarea pe un piedestal a revoluționarului negru Franz Fanon din Martinica, nu i-a idealizat pe teroriștii germani, n-a ajuns maoist, dar derivele de neiertat ale lui Sartre sunt tratate cu un duh al blândeții absent din toate celelalte caracterizări sau evaluări. Legătura dintre Claude Lanzmann și cuplul
Sub semnul adorației by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5939_a_7264]
-
lucruri imposibil de rezumat până la finalul poemului, culminând cu un fel de „ramburs”: odată cadorisit cu asemenea produse de ultimă generație, protagonistul e făcut, el însuși pachet (laolaltă cu obsoletele „aparaturi” organice) și expediat undeva, spre nicăieri, în „containerul cu fanoane”16. E un scenariu de succes personal (indiferent la eventualele costuri) care, însă, ar fi putut fi citit și altfel, în registru politic (și e de necrezut cum a trecut acest paragraf de birourile Cenzurii): Un înger cu privirile oblice
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
explică generațiile, declară el într-un interviu din „Le Point” din 3 ianuarie: a mea, aceea numită tiers-mondiste, s-a format pe axa nord-sud, a luptei antiimperialiste și anticolonialiste. În acea epocă, mergeai în America de Nord sau în America de Sud, Tocqueville sau Fanon. Am căzut de partea lui Fanon. Generația care are azi 40 sau 50 de ani, și care deține puterea ideologică, s-a format pe axa est-vest, între New York și Varșovia. Controversele de idei sunt dispute între astfel de spații-timp.” Din
Catacombele lui Régis Debray () [Corola-journal/Journalistic/3975_a_5300]
-
interviu din „Le Point” din 3 ianuarie: a mea, aceea numită tiers-mondiste, s-a format pe axa nord-sud, a luptei antiimperialiste și anticolonialiste. În acea epocă, mergeai în America de Nord sau în America de Sud, Tocqueville sau Fanon. Am căzut de partea lui Fanon. Generația care are azi 40 sau 50 de ani, și care deține puterea ideologică, s-a format pe axa est-vest, între New York și Varșovia. Controversele de idei sunt dispute între astfel de spații-timp.” Din carte, ca și din interviu, nu
Catacombele lui Régis Debray () [Corola-journal/Journalistic/3975_a_5300]
-
Nantucket, la New Bedford și la Sag Harbour, veți da peste nenumărate desene sugestive înfățișînd balene și scene de vînătoare, desene gravate chiar de vînători pe cîte un colț de cașalot sau pe cîte o lamelă de corset confecționată din fanoanele balenei normale; vînătorii de balene numesc skrimshander numeroasele și ingenioasele miniaturi pe care le cioplesc cu migală în ceasurile lor de răgaz. Unii dintre ei își țin uneltele cu care lucrează aceste miniaturi, care seamănă cu instrumentarul dentiștilor, în niște
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la mijloace violente ar putea fi justificată de un scop superior. Acest scop poate fi, de pildă, menținerea păcii internaționale (Holmes, 1989; Teichman, 1986; Wasserstrom, 1970), supraviețuirea unui stat atacat (Waltzer, 2000) sau chiar lupta Împotriva opresiunii culturale sau structurale (Fanon, 1963). Din acest punct de vedere, un conflict armat este „just” dacă părțile implicate consideră că motivele de a recurge la violență sunt juste (jus ad bellum), că mijloacele folosite În timpul conflictului sunt juste (jus in bellum) și că Încheierea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
el derecho internacional, Servicio de publicaciones de la Universidad de León, León. Falk, Richard (1999), „Regionalism and World Order after the Cold War”, În Björn Hettne, András Inotai și Osvaldo Sunkel (eds.), Globalism and the New Regionalism, Macmillan, Basingstoke, pp. 228-250. Fanon, Frantz (1963), The Wretchted of the Earth, Grove Press, New York. Farrell, Mary; Björn, Hettne; Luk, van Langenhove (ed.), Global Politics of Regionalism: Theory and Practice, Pluto Press, Ann Arbor-Londra. Farson, Stuart (2005), „The Delicate Balance Revisited: Parliamentary Democracy, Intelligence, and
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
-ți indica drumul. O hardughie lungă și vopsită țipător adăpostea balena Goliat, pe care am văzut-o și noi, înghesuindu-ne în mulțime: un cilindru nesfârșit, vânăt, ca de ipsos vopsit, cu imense înotătoare de pește și, în gură, cu fanoane stufoase. Balene se mai numeau și lamelele flexibile de plastic pe care le purta tata în gulerul cămășilor. Le vindeau țiganii pe la colțuri. Dar cel mai frumos lucru din Orășelul Copiilor, în afară de brad, mi s-a părut racheta Vostok, în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
articulată a universului care tăgăduiește Vestului preeminența sa politică și intelectuală. Temeritatea activistei chineze prefigurează gândirea postcolonială. În definitiv, Siberia și China vizitate de Corto sunt cuptorul alchimic în care se concep ideile în numele cărora, peste decenii, Mao, Guevara sau Fanon luptă. Corto explorează continentele din care se ridică Trilaterala anticapitalistă a anilor ’60 și ’70. Cinematografică și dramatică, sincopată și sângeroasă, frenetică ca un poem de Maiakovski și hipnotică ca o doză de opiu, călătoria siberiană a lui Corto este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
CÎnd eram mici, mama ne vorbea adesea de meseria asta la care renunțase cînd s-a căsătorit. Eram de-a dreptul uluiți cînd aflam că, pentru a face muzică, era nevoie de pene de corb, de păr de cal, de fanoane de balenă, de fildeș de elefant, de păr de mistreț. CÎnd mama l-a Întîlnit pe tata În Italia, ea avea douăzeci și doi de ani. Într-o fotografie făcută la Assisi, e uimitor de frumoasă. CÎnd am văzut poza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
în inotătoare puternice. În plus, le-a apărut un organ de echilibru (înotătoarea dorsală) și altul propulsator (înotătoarea codală) așezată orizontal, nu vertical, ca la pești. Dintre cele două subordine ale cetaceelor (Odontocete - cetacee cu dinți și Mystacocete - cetacee cu fanoane), cel deal doilea subordin populează mai cu seamă Oceanul Arctic. Un proiect extrem de important care urmărește documentarea asupra diversității biologice a Oceanului Arctic este Census of Marine Life (Recenzarea Vieții Marine) care, prin eforturile conjugate ale cercetătorilor din diferite state, are
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
LA GRANGE Arnaud de (coordonatori) (1999), Mondes rebelles. Guerres civiles et violences politiques, Paris, Michalon. BERNSTEIN Serge și MILZA Pierre (1996), Histoire du XXe siècle, Paris, Hatier, 3 vol. CEDETIM (Centre d’études anti-impérialistes) (1985), Le Non-alignement, Paris, La Découverte. FANON Franz (1961), Les Damnés de la terre, Paris, Maspero. FERRO Marc (coordonator) (2003), Le Livre noir du colonialisme. XVIe-XXIe siècle: de l’extermination à la repentance, Paris, Robert Laffont. HOROWITZ David (1973), De Yalta au Vietnam, trad. fr., Paris, UGE, 2
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
clasă și de rasă nu se pot suprapune. „De fapt”, spune el, „negritudinea apare ca timp slab al unei progresii dialectice”, adăugând apoi că „ea este trecere, și nu destinație, mijloc, și nu scop ultim” (Sartre, 1997, p. XLI). Frantz Fanon, fost elev de-al lui Césaire la Liceul Schoelcher din Fort-de-France, reacționează la acest discurs: „Eroarea lui Sartre a fost nu doar aceea de a dori să ajungă la izvorul izvorului, ci și de a-l seca Într-un fel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la izvorul izvorului, ci și de a-l seca Într-un fel ș...ț. Jean-Paul Sartre, În acest studiu, a distrus entuziasmul omului negru. Devenirii istorice i se putea opune imprevizibilitatea. Aveam nevoie să mă pierd cu totul În negritudine” (Fanon, 1971, pp. 108-109). Dezacordul dintre Sartre și Fanon (care va lua sfârșit câțiva ani mai târziu, Întrucât Sartre va fi cel care va prefața opera lui Fanon) se referă de fapt la statutul conștiinței negre În evoluția istoriei. Intitulându-și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
seca Într-un fel ș...ț. Jean-Paul Sartre, În acest studiu, a distrus entuziasmul omului negru. Devenirii istorice i se putea opune imprevizibilitatea. Aveam nevoie să mă pierd cu totul În negritudine” (Fanon, 1971, pp. 108-109). Dezacordul dintre Sartre și Fanon (care va lua sfârșit câțiva ani mai târziu, Întrucât Sartre va fi cel care va prefața opera lui Fanon) se referă de fapt la statutul conștiinței negre În evoluția istoriei. Intitulându-și textul Orfeu negru, Sartre vrea să spună că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se putea opune imprevizibilitatea. Aveam nevoie să mă pierd cu totul În negritudine” (Fanon, 1971, pp. 108-109). Dezacordul dintre Sartre și Fanon (care va lua sfârșit câțiva ani mai târziu, Întrucât Sartre va fi cel care va prefața opera lui Fanon) se referă de fapt la statutul conștiinței negre În evoluția istoriei. Intitulându-și textul Orfeu negru, Sartre vrea să spună că momentul negritudinii este cel al coborârii omului negru În sine Însuși, Însă poate el să rămână acolo definitiv? Nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al coborârii omului negru În sine Însuși, Însă poate el să rămână acolo definitiv? Nu trebuie oare să apară ca Om În fața lumii, pur și simplu ca Om, și, În contribuția sa la operele de civilizație, să aspire la Universal? Fanon pare să se alăture acestei poziții circa zece ani mai târziu, când va formula o serie de critici destul de ferme cu privire la ideologia negritudinii, critici ale căror baze le pusese deja prin două sau trei afirmații făcute În Încheierea la Peau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]