7,566 matches
-
semn și din partea organizatorilor, firesc pentru ceea ce au făcut în paginile României literare. Am fi putut alege cu toții o cale pașnică, onestă, dar comodă. Conștiința nu ne-a lăsat. Cum am așteptat, iarăși firesc, un gest față de revistă pentru implicarea fantastică în ceea ce ține de memoria Festivalului, deși nu sîntem o revistă de specialitate. Nu a venit nicioadată nimic. Nici un telefon, nici un cuvînt, aruncat măcar în vîntul toamnei, nici o scrisoare, fie și tîrzie. Nu am figurat niciodată printre partenerii media, deși
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
au făcut. Era o prelungire a transei. Orașul era pustiu, curat, luminat. Luna strălucea. Și îmi dirija pașii pe drumul nopții. se instalase deja în toți cei care am fost la Ateneu. Delicatețea și fermitatea acestui muzician, cu o energie fantastică, cu o putere de concentrare uluitoare m-a făcut să cred că poate cînta la mai multe intrumente în același timp, ca un fel de om-orchestră. Prezența lui Beethoven a devenit majoră. Dramatică, tensionată, imperială, divină. După al doilea concert
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
fericit descoperitor al unui drum propriu, pe care pășește cu siguranță, fără maeștri (discuția se referă la nivelul prozei, nu al ideilor) și fără discipoli. Formula narativă cultivată cu obstinență de prozator este un soi de hiperrealism împănat cu elemente fantastice și/sau onirice. Până aici, modelul cel mai la îndemînă este proza sud-americană și, poate, mai mult decît aceasta, cinematografia iugoslavă din anii '80-'90 (filmele lui Emir Kusturica). Dincolo de acest cadru general, romanele lui Dan Stanca se ies din
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
care America de astăzi este aproape un concentrat simbolic a tot ce e mai bun și mai rău în civilizația noastră. ,Pe de o parte există angajamentele ei profunde față de sporirea libertăților civile și menținerea unor instituții democratice puternice, precum și fantastica dezvoltare a științei și tehnologiei care au contribuit atît de mult la bunăstarea noastră; pe de altă parte, există venerația oarbă pentru creșterea perpetuă a dezvoltării economice și a consumismului, impactul lor destructiv asupra mediului ambiant (...) și felul în care
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
lì giustiziato, innocente, salva la nostră vită, riscatta la Creazione del Padre ed offre nel dolore, nella cicatrice, la Nuova Creazione 7: lo stabat Maternon è lutto, è sacrificio che redime; è storia di un avvenimento, non di una narrazione fantastică, e per quante ferite e crepe possa avere quella vită, la nostră vită, esse sono sempre tenute insieme da un filo di oro, rinsaldate nel crogiuolo dall'oro di Cristo, cioè îl suo sangue. Non și tratta di una colla
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Presentazione calviniana ricordava 35: Adesso l'Oriente è un tema che va lasciato ai competenți, e io non sono tale. Mă în tutti i secoli ci sono stați poeți e scrittori che sono ispirati al Milione come a una scenografia fantastică ed esotica [...] Solo Le Mille e una notte possono vantare una sorte simile: libri che diventano come continenți immaginari în cui altre opere letterarie troveranno îl loro spazio; continenți dell''altrove', oggi che l''altrove' și può dire che non
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
încă jeg, când la Revoluția din 1989 s-a murit și s-a strigat tocmai pentru că jegul să dispară? Am multe “de ce-uri” nelămurite încă. Sperăm că după 20 de ani aceste “de ce-uri” să fie de domeniul fantastic. Nu sunt. COMUNISMUL ESTE DOAR UN PRETEXT, O SCUZĂ PENTRU MIZERIA CARE EXISTĂ ÎN NOI. Acum nu mai este comunismul pe care să dăm vina. Acum suntem noi cu noi. Și iată ce facem... Nu pot să mă abțin să
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
ne gândim și poate apoi ne reconsideram felul de viață și,poate vom plantă mai mulți copaci,și vom începe să reciclam.Problemele sunt compexe,la nivel global,si va fi o provocare imensă pentru omenire să amelioreze impactul ei fantastic asupra mediului natural.Eu sunt optimist și cred că vom ajunge cândva la un echilibru. Până atunci,trebuie să facem ce spunem și să spunem ce facem,adică să nu fim ipocriți,ci să facem ceva cu adevarat.Cine nu
Audiatur et altera pars by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82777_a_84102]
-
cauză - o persoană care pur și simplu nu poate fi înregimentata cu folos în canoanele școlii, indiferent ce școală va fi fiind ea. Eu am studiat un an la una din cele mai prestigioase școli din lume; e o diferență fantastică față de România, dar sunt convins că un tip că Răzvan ar fi cârcotit din plin chiar și acolo. I`m speechless! Sunt în primul an de facultate și văd că entuziasmul unui nou început mă cam părăsește fără nerușinare pe
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
și discutăm despre vreme apoi ne vedem de treabă: deci, socializări inutile sau măcar formale. Un formalism care îi oferă lui Bucurenci ocazia unei noi escapade narcisiste, astăzi jucând rolul filosofului distrat care își pierde notițele, dar noroc cu memoria fantastică. Rămâi în continuare prizonierul unei abordări greșite a marxismului, filosofând asupra potențialelor beneficii dar ignorând practică istorică. rămân la părerea că îți trebuie musai și rapid un curs de metodologie în materie de cauzalitate istorică. Andrei mda, celebra dezbatere de
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
dispărea mîine. Acest spectacol vibrant, care se schimbă în fiecare clipă, ascunzîndu-ne la fiecare pas surpriza unor desfătări unice." Ca recenzent, îmi asum în încheierea prezentării aroganța unui avertisment: Cei care ați renunțat la cafea, nu cumpărați cartea Sandei Nițescu. Fantasticul banalului E Arca lui Noe trebuie să se fi strecurat un bob de cafea. Altfel, băutura nu ar fi ajuns la noi. Și nici jurnalul de mai sus. Ar fi ajuns totuși cea de-a doua carte pe care o
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
o metodă și cititorul cărții se va convinge. Garantez apoi că textele de aici pot destabiliza. Destabilizează mai întîi obișnuința de a trece nepăsători, ba chiar plictisiți, pe lîngă îmbulzeala de obiecte din jurul nostru. Arca lui Noe deschide gustul către fantasticul banalului: pe prima copertă a cărții, un dulap gol, pe ultima, unul invadat de obiecte, mai toate inutile. Reușită sugestie, pentru că aceasta se și întîmplă în carte. E destabilizată apoi o știință veche și respectabilă precum etnologia, preocupată de tezaurizare
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
Facultatea de Litere a Universității de Nord din Baia Mare, doctor în filologie din 1996, colaborator la Tribuna, România literară, Contemporanul cât și la publicații literare din afară, Gh. Glodeanu a scris destul de mult despre proza lui Mircea Eliade, interesat de fantasticul și de imaginarul de aici, proeminente la autorul Romanului adolescentului miop, al lui Maitreyi ori al Nopții de Sânziene. De fapt, toate monografiile incluse în colecția Dacia Educațional urmează aproximativ același mod de abordare analitică a scrierilor literare apărute în
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
acest lucru nu constituie un impediment real, discuția dublă pomenită rămânând posibilă între anumite limite. Gh. Glodeanu scrie în monografia sa la Noaptea de Sânziene: Obsesia timpului și cultivarea unor narațiuni labirintice sunt cele două trăsături semnificative care apropie proza fantastică a lui Mircea Eliade de cea a argentinianului Jorge Luis Borges, observație care invită la dialoguri teoretice serioase. Critic și istoric literar cunoscut, Constantin Ciopraga a închinat un studiu monografic notabil Baltagului sadovenian, pe care îl definește ca fiind nici
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
Job, Raffaella Tuan). Comunicările prezentate de tinerii româniști italieni din Udine s-au ocupat în special de opera lui Mircea Eliade. Laura Miani, doctor la Universitatea din Timișoara, a descifrat mecanismele lingvistice ale lui M. Eliade în construcția universului său fantastic. Alt fost elev al Catedrei udineze, Luca Bernardis, a întreprins o originală comparație între Jurnalul lui Mircea Eliade și volumul Dragostea nu moare a celebrei Maitreyi (Dagupta): povestea relației lor de dragoste reflectată literar în Maitreyi și realitatea pe care
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
al ficțiunii exagerate", Saramago alege pentru Pluta de piatră un stil eseistic ironic, parodic chiar." Nu sunt romancier, sunt eseist. Scriu romane doar pentru că nu mă pricep să scriu eseuri". Parabola - transparentă până la vizibilitatea elementelor constitutive - e un elogiu "normalității fantasticului". Convingerile de stânga ale autorului sceptic în privința integrării europene a ibericilor sunt evidente (Excelentă, în această privință, postfața doamnei Mioara Caragea). Potrivit autorului, Portugalia și Spania sunt mai apropiate ca matrice spirituală, ca identitate națională lingvistică, istorică, religioasă, de America Latină
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
putea autorul să-și permită însoțirea derivei? Până undeva în larg. Moartea unuia dintre personajele premonitorii și înmormântarea sa simbolică (i se înfige la căpătâi nuielușa de velniș) are menirea unei reînsămânțări a solului iberic cu darul fanteziei, căutării, cultivării fantasticului. José Saramago. Pluta de piatră. Traducere și note de Mirela Stănciulescu. Posfață de Mioara Caragea. Seria de literatură universală a Bibliotecii Polirom, coordonată de Denisa Comănescu. Editura Polirom, 2002.
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
redus la tăcere sau adus la sinucidere de o societate pestilențială în care, în plus, "l'enfer, c'est les Autres", cei mai apropiați. Și, pentru a marca această neaderență a personajului, declarat visător, Cușnarencu îi dă nume cu iz fantastic: Cristofor Ionescu, Panait Coandă, Meteor Heliade, Cavalcan Tudor Mengistu. Abia în momentul în care personajul principal nu mai e eroul, cînd nu teza povestirii este în prim-plan, ci curgerea ei, iar personajele se pot numi, de exemplu, Gyorgos (George
Poză cu Proteus C. by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14893_a_16218]
-
lor, un firesc al întîlnirilor, al lecturilor reciproce, o lipsă de încrîncenare, o seninătate care la păltinișeni e de multe ori absentă. Și dacă fenomenul de la Păltiniș va rămîne inevitabil legat de timpul istoric pe care s-a placat, prietenia fantastică a tîrgoviștenilor e o minunată întîmplare care s-a nimerit cumva în a doua jumătate a secolului XX. Radu Petrescu, Catalogul mișcărilor mele zilnice, Jurnal 1946-1951/1954-1956, Editura Humanitas, 1999, 458 pp., f.p.
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
ceva foarte serios. Evident, ține de imaginarul colectiv al societății. O lume care se vede dominată de prezențe externe, care nu are încredere în sine, care nu se gîndește prea mult la un viitor auto-construit real (adică nu virtual sau fantastic) pur și simplu n-are cum și de ce să se ocupe de chestiunea eticului. În aceste condiții, nici autorii de vîrf nu vor răspunde. Adică, unde nu există cerere, nu există nici ofertă! E cam trist de fapt, dar deocamdată
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
când a citit într-un ziar - cu toatele erau ale Puterii - laude la adresa blândeții sale: optase pentru imaginea războinicului vindicativ. Cel mai de timpuriu au înțeles importanța imaginii despoții Orientului, magicieni ai protocoalelor, demoni ai regiei, dispensatori de fast și de fantastice onoruri, fii ai soarelui, infailibili, norocul sau pierzania fiecărui muritor de pe întinsele ținuturi. De la ei s-au inspirat comunismele de nuanță instaurată, cu magnificele lor parade și exhibiții de flamuri, de tăblii purtând un singur chip. În acele largi spații
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
Armstrong și pe ceilalți. Și, dacă tot a venit vorba de ciclism, Turul României, încheiat nu de mult, s-a desfășurat într-un anonimat deplin. Televiziunile l-au ignorat. Publicul, la fel (Ce era pe șoselele Franței pare de domeniul fantasticului: mii de oameni, cu mașini, rulote, corturi, cu rucsacul în spinare, tineri, copii, familii întregi sosiți de cu seara ca să pîndească trecerea caravanei prin locurile cele mai spectaculoase). La Sighișoara, nici poliția de la Brigada Rutieră nu era pe străzi, așa că
Ce nu vedem pe micul ecran by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14986_a_16311]
-
expresivitatea involuntară (un concept foarte frumos și foarte citat, dar nesuferit, pentru că ne condamnă la o pasivitate auctorială nătîngă), ci chiar o specie nouă. Tia Șerbănescu scrie despre familia ei obișnuită, despre bărbații bețivi care o traversează somnambulic, despre mătușile fantastice, despre fiul iubit cu disperare, despre fetele nerușinate din biroul de corectură. Și întotdeauna îi e oarecum jenă de procedeul literar, de tot ce ar însemna punere în literatură: "Rîndurile acestea care par a curge acum de la sine trebuiau să
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
adolescentă trăiește cu intensitate și disperare prima sa dragoste, cea pentru o colegă de colegiu, o iubire interzisă (într-o lume în care homosexualitatea, mai ales cea feminină, e de neconceput) din care se va elibera prin moarte; în comedia fantastică Julie's Geist a Bettinei Wilhelm hazardul împletește destinele a doua fete, dintre care una, devenită fantomă, o ajută pe cealaltă să-și găsească drumul în viață; în La Salamandre (faimosul film realizat în 1971 de Alain Tanner și prezentat
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
brusc, la Paris se stârnește ninsoarea secolului, la Havana moartea vine sub forma unui val uriaș nemaivăzut și inexplicabil, la Barcelona ploile torențiale fac primăvara insuportabilă iar în Cadaqués revine un vânt de uscat neîndurător numit de localnici "tramontana". Filonul fantastic al povestirilor nu este însă legat de aceste secvențe. Dacă în Sfânta întâlnim un caz asemănător cu cel din Despre dragoste și alți demoni (roman apărut în 1997, la cinci ani după publicarea acestor povestiri): corpul unei fetițe moarte de
Despre alte morți "anunțate" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15416_a_16741]