182 matches
-
G. Călinescu n-ar fi călinescian dacă ar proceda altfel". Motiv pentru care "rolul lui în critică este, între altele, să pună în permanență în discuție temeiurile și metodele criticii literare". Acea extraordinară impulsionare spre idei și spre mișcarea lor fastă, care îi caracterizează demersul critic; acel spirit critic de impresionism modern în care înțelege G. Călinescu să conceapă istoria literaturii. Cu aceeași vervă a cercetării și aceeași siguranță a erudiției alcătuiește Ileana Mihăilă ediția, toate datele oferite fiind tot atâtea
"Nimic fictiv" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15155_a_16480]
-
finalmente să fim abandonați în serii de aporii necomentate - preț al "nejudecării aproapelui". În suita acestor stări, pe urmele observațiilor lui Alex. Leo Șerban (care-și intitulează comentariul "Un artist sovietic"), aș adăuga ca temă de reflecție întrebarea cît de fastă a fost influența unilaterală a unui Tarkovski asupra cineaștilor români din anii '80, cînd cinematograful european occidental se profila pregnant pe alte coordonate, reprezentate de pildă de Noul Film German. Dacă ferestrele nu ne-ar fi fost închise în această
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
definiție, mici pastile în structura cărora se găsește încorporată substanța unor întregi tratate: „Muzica: o imensă cheltuială de precizie pentru a obține vagul” (p. 9). Poate părea bizar (domiciliul forțat este totuși domiciliu forțat), dar perioada Tescani a fost una fastă pentru gînditorul Andrei Pleșu. Viața vreme de mai multe luni în mijlocul naturii i-a oferit eseistului căi noi de abordare a unor teme din cărțile sale anterioare (în special, firește, Pitoresc și melancolie, dar și Minima moralia). Experiența Tescani a
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
Oricum valul revizuirilor și al reevaluărilor pare să fi trecut, ca orice val, și totul revine încet-încet la o normalitate băltită, de indiferență și mare plictis. Cît despre reflecțiile lui Lucian Raicu, ele merg, ca și altădată, în vremea lor fastă, contra curentului, de nu paralel cu orice curent. Critica lui se naște dintr-un exces: apropierea țintit genuină de textele literare, ignorînd grilele la modă, care nu fac decît să încorseteze lectura, cartea, ideea. Practică această lipsă de măsură cu
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
instrumentarul utilizat în Al Andalus, sursa documentară cea mai completă rămâne colecția de miniaturi existente în lucrarea Cantigas de Santa Maria, o adevărată enciclopedie a epocii. Se observă excepționala bogăție a instrumentarului muzical folosit în Al-Andalus, ce dovedește perioada extrem de fastă a civilizației existente în acea perioadă în Peninsula Iberică. O mare parte a acestor instrumente reprezentate grafic sunt de origine orientală și vor influența într-o măsură foarte importantă dezvoltarea ulterioară a artei muzicale în Europa creștină. În ceea ce privește tipologia ansamblurilor
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
ceva, atât cât s-a putut pentru un om fără funcții, relații, lauri, privilegii... Cred că am fost consecventă cu mine, măcar cu singurătatea..." nov. 1990 "Jurnal de duminici" le spusesem cândva acestor însemnări, alegând singurătatea și muzica simfonică, ora fastă a regăsirii bucureștene... Aștept să bată clopotele celor 7 biserici care mă înconjură... Duminicile mele obosite de clopote, de uitare. Au uitat să bată de primejdie, de înviere; deși le-am păzit cu tot sufletul aici, în cer...; astă-seară mi-
Pagini inedite de jurnal by Florența Albu () [Corola-journal/Imaginative/12241_a_13566]
-
scriitorul a fost un "produs excepțional, dar un produs al solului nostru". Lucrul acesta se vede și din secreta simpatie, chiar complicitate afectivă a lui Caragiale față de tipurile și moravurile pe care le-a zugrăvit. Desigur, anii berlinezi au fost faști pentru Caragiale, aducându-i plăcerile confortului și civilizației. Un tablou mai puțin idilic asupra lor schițează fiul mai mare al scriitorului Mateiu Caragiale. Mateiu considera sejurul berlinez o nebunie mai mult a tatălui său. Să fi avut oare dreptate? *) Fragmentele
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
fără fisuri, egală cu a profesorului în activitatea la catedră. Dar ineditul îndeletnicirii postdecembriste a născut o stare de entuziasm cotidian, pe care rutina vieții didactice îl tocise de multă vreme. Aparițiile în public ale deputatului respiră constant o dispoziție fastă, un mirabil recurs al prospețimii și voioșiei. Este de presupus că o parte din simpatia concetățenilor a fost acordată chipului zîmbitor, în contrast cu fețele crispate ale altora, în timp ce modul de exprimare făcea și el notă aparte, întorcînd spatele retoricii vide, gesticulației
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
confrați vigilenți. Dumitru Micu, pe de altă parte, îl va recomanda cu căldură lui Ioanichie Olteanu, redactor-șef al revistei ,,Tribuna", implicată atunci într-un salutar proces de promovare a ,,noilor semne de lirism". în martie 1957, în aceeași săptămînă fastă pentru tînărul care împlinea la sfîrșitul lunii 24 de ani, cele două reviste îi publică aproape simultan, sub titlul generic 1907, versuri mai vechi, deloc comuniste, mai degrabă "haiducești" și "apocaliptice". Contextul aniversării semicentenarului însîngeratei mișcări țărănești fu astfel favorabil
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
și condamnat la uitare de istoria scrisă în aproape 50 de ani de regim comunist. De la afirmare la consacrare 1906 - 1918 (De l'affirmation ŕ la consécration 1906 - 1918). După succesul de la Expoziția generală, stilul românesc intră într-o perioadă fastă ce îi aduce consacrarea; în plus, crearea Școlii superioare de arhitectură în 1904 marchează un moment esențial în dezvoltarea disciplinei; printre întemeietori se regăsesc, firește, promotorii stilului național. Treptat, tot mai multe programe arhitecturale adoptă formulele propuse de noul stil
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
Țării Bascilor - Vitoria - se dovedește a fi deloc exagerată și mulți dintre fanii de pe Mendizorrotza (stadionul lui Alaves) sunt siguri că românul a fost una dintre cheile succesului din campaniile 1999-2000 și 2000-2001. Perioada Alaves rămâne cu siguranță cea mai fastă de până acum pentru jucătorul timișorean, căruia perseverența și ambiția îi sunt caracteristice. 66 de partide în două ediții ale campionatului spaniol, 6 goluri, dar mai ales tra- seul european din Cupa U.E.F.A. , în finala căreia - pe 16 mai 2001
Agenda2003-28-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281239_a_282568]
-
mărci poștale. După război, pe 19 august 1919, se constituie Clubul Filatelic Timișoara, condus de Anton Lovas, directorul și proprietarul ziarului „Temesvarer Zeitung“; din 1920, revista „Der Banater Philatelist“ devine organul oficial al clubului (director Ürmenyi Desideriu). Urmează o perioadă fastă de câțiva ani în activitatea filatelică locală. În zilele de 23-24 mai 1920, se va organiza prima expoziție filatelică din România Mare, de la care se păstrează primul catalog cunoscut până astăzi. Expoziția a fost patronată de ing. Stan Vidrighin, primul
Agenda2003-39-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281520_a_282849]
-
Ortwin Fischer. Rasa a „prins“, având un mare succes în anii ’80, când a fost creat un nucleu foarte valoros de exemplare, cu unul dintre acestea fiind obținut și un loc IV european. Deși a urmat o perioadă mai puțin fastă, rasa a revenit în atenție în ultimii ani, urmare și a importurilor de mare valoare, ajungându-se ca în Cartea de Origine Română să fie înscrise 6 678 de exemplare. Recent, în urma propunerii unui grup de inițiativă format din crescători
Agenda2003-50-03-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281827_a_283156]
-
Banatului. A fost mai întâi recordul din 2 februarie de 53,3 miliarde de lei stabilit de un tânăr de 17 ani din județul Suceava, cel care nu avea bani pentru a se deplasa la București. A urmat luna octombrie, fastă pentru timișoreni, când la un interval de două săptămâni s-au obținut două câștiguri fabuloase: în 12 octombrie, cei doi jucători care au jucat un singur bilet au obținut 69,8 miliarde de lei; în 26 octombrie - 67,6 miliarde
Agenda2004-1-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281912_a_283241]
-
Fiindcă, în orice caz, incompletă. Și, bineînțeles, livrată cu voie de la Putere. Subliniază bine Alexandru Matei, în mai multe rânduri, perfidia regimului, fără însă a minimaliza rolul extraordinar pe care l-a avut televiziunea în viața oamenilor, în cea mai fastă epocă a sa, 1965-1973: „Suntem în epoca în care se investește mult în idei, și ar însemna că nu am înțeles nimic din ceea ce a fost regimul comunist dacă am crede că eforturile statului de dezvoltare a televiziunii nu vizau
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
al satului românesc binișor retardat din anii imediat următori Unirii celei mari, am purtat cu mine un veritabil handicap pășunisto-sămănătorist și numai dislocarea din mediul rustic și implantarea în Clujul cosmopolit, cu intensa viață cultural-spirituală a perioadei 1930-1940, cea mai fastă din istoria orașului, m-au ajutat să-l înving". Să fie vorba într-adevăr de un "handicap"? Credem, dimpotrivă, că exegetul și-a constituit personalitatea specifică tocmai din zestrea țărănească, expurgată, desigur, de scoriile subliteraturii menționate, captată la sursele ei
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
C.F.R. Marmosin Simeria, Dacia Orăștie - F.C. Cugir, Jiul Petroșani - Telecom Arad, C.F.R. Teiuș - Cuprirom Abrud, C.S. Vulcan - Mureșul Deva, A.C.U. Arad - Inter Petrila, West-Petrom Arad - Minerul Uricani și C.S. Certej - Aurul Brad. Mozaic l După o perioadă mai puțin fastă (1999-2001), înotătoarea Larisa Lăcustă a revenit spectaculos la ultimul Campionat Național desfășurat în această lună la Pitești, unde a reușit să cucerească 8 medalii: 4 de aur, 3 de argint și 1 de bronz. În probele de 50 și 100
Agenda2003-12-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/280829_a_282158]
-
pe complicitatea acestuia. Poeziile din a doua jumătate a activității construiesc un intertext ocult sau explicit cu poeziile primei faze, mai ales cu cele ale fericitului deceniu trei. Reluarea, în diverse chei de lectură, a unor poezii scrise în perioada fastă a însemnat mai mult decît simplă reluare: era pariul îndrăzneț făcut de un poet sigur pe el, convins că și-a găsit drumul și că nu-i rămîne decît să exploreze continuu același filon prețios; n-a mai căutat, de la
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
prăbuși apoi cu totul în "râpa deziluziilor", descoperind la toți "același fel de arivism, același nepotism, aceeași penurie de caractere". Concluzia e amar-sceptică: risipire a fost totul în acest interval de trăire intensă, de activism dezarticulat. A venit totuși ziua fastă, din mai 1991, când și-a reluat jurnalul. A umplut până acum (de fapt până în 2004!) zece caiete despre care ne spune însă că nu vor apărea decât postum. Astfel a hotărât. Poate se va răzgândi totuși Radu Ciobanu și
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
IV) Octavian URSULESCU Continuăm cu amintirile legate de cariera Luminiței Dobrescu, cea dintâi câștigătoare a trofeului “Cerbul de aur” pentru țara noastră. Mica noastră istorie aduce în aceste pagini nume binecunoscute, întâmplări aproape uitate, dezvăluiri, plasându-ne într-o epocă fastă pentru muzica ușoară românească, când la Brașov erau organizate patru ediții ale unui festival internațional cum puține erau în lume. Concertele și numeroasele apariții radio și TV din intervalul 1966-1969, de care am amintit în episoadele anterioare, au determinat condu-
Primul ?Cerb de aur? rom?nesc (IV) by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83948_a_85273]
-
selectului Festival Internațional „George Enescu”, au concertat, în Capitală, pe scena Aulei Magna „Teoctist Patriarhul” a Patriarhiei Române. Odată cu trecerea la Domnul a lui Remus Tașcău (22 februarie 2014), Cetățean de Onoare al municipiului Lugoj, ia sfârșit cea mai fastă perioadă, întinsă pe aproape o jumătate de secol - o veritabilă epocă de aur -, din gloriosul istoric al vechii Reuniuni Române de Cântări și Muzică, actualul Cor „Ion Vidu”. Demn urmaș al unei galerii de providențiali dirijori care au marcat evoluția
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
redacție în orice meserie. Această disciplină intelectuală putea fi transferată de tânărul străin în țara lui și folosită în limba lui cu aceeași dragoste de limbă curată și autentică precum aceea încercată de limba franceză. Cred că perioada cea mai fastă a oratoriei noastre parlamentare, de la mijlocul secolului al XIX-lea și până la catastrofa comunistă, s-a datorat în mare parte unor intelectuali români cu studii în Franța." (pag. 59) Lecția aceasta de eleganță a formulării e livrată explicit și direct
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]
-
numeroși critici îi recunosc valoarea, întrerupe discuția: „Prefer să nu mai discutăm despre asta.” Ce-i lipsea cu adevărat era notorietatea altor scriitori. Notorietatea M.I. nu putea s-o aibă. Poezia lui nu e spectaculoasă. Nici senzorialitate deosebită, nici imaginație fastă, nici metafizică, nici bolgii baudelairiene, nici raport cu lumea original și intens. Nedeterminare, lume de nisip. Ceea ce n-o împiedică să aibă o semnificație ontologică, iar pe M.I. să fie mare poet. Notorietatea i-o dă postum G.L., cu meritul
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4311_a_5636]
-
un decadent complicat interior, ci un idealist trădat de împrejurări. (Cinismul lui Cuza îi repugnă în așa măsură încât îl denunță de câteva ori într-o singură filă. Altminteri, e încântat de bunele intenții ale domnitorului, recunoscându-i o franchețe fastă politicește). Viața îi va oferi șanse mici, de ordinul deputăției sau al căpităniei de județ, și i le va retrage cu aceeași lejeritate. Mai potrivită ar fi comparația cu meridionalul Ion Ghica, cu ale cărui scrisori unele scene de aici
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
Ocina, Fricoasa și Talea, a fost stăpânită pe rând de serdarul Nicolae Salgiu, de fiul său Constantin Salgiu, de vel vistierul Scarlat Grigore Ghica. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Breaza a trecut printr-o perioadă mai puțin fastă. Astfel, în anul 1836 moșia a fost vândută la mezat pentru neplata datoriilor. În noile condiții vel vistierul Scarlat Grigore Ghica a cumpărat satele Breaza de Sus și Breaza de Jos cu suma de 18000 taleri de la acesta. Satele Breaza
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]