185 matches
-
15 cărți în hexametri cuprinzând 250 legende (un om sau o zeitate se transformă într-un animal, într-o plantă sau o constelație, în urma unor întâmplări deosebite), desfășurate cronologic, de la formarea universului până la apoteoza lui Cezar, divinizat că o constelație. • Faști - „Sărbătorile” - calendar versificat al sărbătorilor române, operă întreruptă prin exilul poetului (cuprinde doar lunile Ianuarie până la Iunie). Tragedia Medeea, de mare renume în antichitate, s-a pierdut aproape în întregime. Lirica din exil • Tristia - „Tristele”, în 5 cărți • Epsitulae ex
2017- ANUL OVIDIU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1475319693.html [Corola-blog/BlogPost/353369_a_354698]
-
să-mi rămână treze. De-o fi să trec spre lumea cea nefastă, Femei să am în jur ca fulgul de ușoare Să nu simt că îmi sună ceasul de plecare Să-mi pară ca trăiesc din zile cea mai fastă. Șoptiți-mi la ureche doar vorbe de iubire Turnați, turnați în cupe să mor de fericire. Referință Bibliografică: Turnați in cupe ,să mor de fericire ! / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011
TURNAŢI IN CUPE ,SĂ MOR DE FERICIRE ! de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Turnati_in_cupe_sa_mor_de_fericire_.html [Corola-blog/BlogPost/361416_a_362745]
-
trosnesc și mugurii-n grădină și păsările ciripesc, alaiul lor, alai de nuntă, e parcă un alai domnesc. la vie-n razele de soare, cântă-n delir un cuc în coastă, singurătatea lui de-o viață devine astăzi și mai fastă. el acolo își cheamă soața în orizontul dimineții când toate păsările zburdă de bucuria nouă-a vieții. fug rătăcind cărări de vis gâze și fluturi șugubeți care s-au zăpăcit și ei, umblând pe câmp aproape beți, albinele culeg nectarul
AU ÎNFLORIT SALCÂMII IAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1431409026.html [Corola-blog/BlogPost/359840_a_361169]
-
Articolele Autorului Ne-am întâlnit pe internet (roman) Aș fi eu în stare? - cap. XXX ---- Dragă domnișoară Căpriana, Îți scriu mai rar dar mă gândesc la dumneata din ce în ce mai mult și te simt aproape de mine. Am traversat o perioadă nu prea fastă, mă așteptam la plămâni să-mi dea ceva bătaie de cap sau la vedere. Dar supărările au venit din partea unor dureri de cap mai insistente ca de obicei. O răceală de care mă fac singur vinovat, nu îmi mai dă
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_30_ion_untaru_1349147494.html [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
iar cei cinci copilași nu erau deloc o povară, stând ei toată ziua prin piață la cerșit și furat. Cel puțin în a doua specialitate erau deja faimoși, iar roadele muncii lor dădeau familiei o oarecare prosperitate. Într-o zi, fastă desigur, la ușa din tablă a cabinetului de la subsol, cineva bătu fără nici un fel de inhibiție. Eracle se înecă puțin cu covrigul din care mușcase însă spuse la timp, pe un ton calm, sigur pe el, așa cum văzuse în filme
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420825091.html [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
Că nu-ți venea nicicum ochilor să crezi Cum zburam prin văzduh pe alizeu. Într-un târziu, n-am mai fost primit în rai, Mi s-a trântit cu zgomot ușa în nas Tocmai când tu dintre stele coborai. În fasta clipă, fermecat am rămas, Inima-mi s-a-ncâlcit în păru-ți bălai Și-apoi i-am potrivit ritmul cu-al tău pas. Referință Bibliografică: Sonetele limbii române / Mihai Merticaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 182, Anul I, 01
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sonete_limbii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
vorbim de fierul vechi obținut ca bonus al afacerii, pe care îl vânduse unor firme specializate, dar și de primele plătite de firma mamă pentru că în acel an vânzările crescuseră de două ori față de anul precedent. Apoi, după acea perioadă fastă, domnul director Dietrich a anunțat că se retrage din funcție și se pensionează pe caz de boală. Ulterior, ca manager al propriei afaceri cu mașini de epocă, a devenit bogat și chiar a vizitat timp de o zi frumoasa țară
AFACEREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405003037.html [Corola-blog/BlogPost/349195_a_350524]
-
Acasa > Impact > Istorisire > SPECTACOLUL FLORILOR - "STRUNE DE DOR" - DE VERA CRĂCIUN - PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 676 din 06 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului SPECTACOLUL FLORILOR O zi fastă menită să oficiem Poezia. Fiecare în felul său. Și toți împreună. Laolaltă cu îngerii, cu Duhul Frumosului și al Miraculosului. Suntem aici, prieteni cunoscuți și necunoscuți, strânși în sine, deschiși spre alții, într-o ocazie fastă de a înfăptui un
PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Spectacolul_florilor_strune_de_dor_cezarina_adamescu_1352195405.html [Corola-blog/BlogPost/351284_a_352613]
-
SPECTACOLUL FLORILOR O zi fastă menită să oficiem Poezia. Fiecare în felul său. Și toți împreună. Laolaltă cu îngerii, cu Duhul Frumosului și al Miraculosului. Suntem aici, prieteni cunoscuți și necunoscuți, strânși în sine, deschiși spre alții, într-o ocazie fastă de a înfăptui un schimb inefabil, de cuvinte, de afecte, de experiențe, în onoarea Poeziei. Mă recunosc printre ceilalți concelebranți ai Poeziei, aducând omagii Cuvântului aproape religios, aproape profan, conținut în cartea cu numele „Strune de dor” - titlu vibrant, încărcat
PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Spectacolul_florilor_strune_de_dor_cezarina_adamescu_1352195405.html [Corola-blog/BlogPost/351284_a_352613]
-
adevăr istoria culturii naționale și a istoriei culturii gălățene n-ar fi complete fără această suită de manifestări de spirit. Efervescență creatoare, emulație spirituală, comuniuni și conexiuni între oamenii creatori de cultură și consumatori ai actului cultural, într-o săptămână fastă, aflată sub auspiciile brandului cultural “Axis Libri”. Revenind duminică, a doua zi după încheierea Festivalului, în același spațiu, am constatat că unele edituri nu-și încheiaseră socotelile și nu se îndurau să părăsească acest décor natural de sub teii de pe Calea
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1401096123.html [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
-
a plânge. Fără să stai să judeci minciună-i, adevăr? Guști cu poftă mare din rumenitul măr. Ce mințile îți fură și inima-mpietresc Gând de răzbunare cu setea... se-mpletesc. Contorsionate-s buzele și gura Și-n splendoarea-i fastă triumfătoare-i URA. URA - ce zguduie lumea-n lung și-n lat... După ea rămâne un simplu: Ce păcat! ------------------------------------- Mariana STOICA 31 decembrie 2015 Sibiu Referință Bibliografică: Mariana STOICA - FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1451557827.html [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
iubirii, dacă... Acest "dacă" este cea mai groaznică dintre toate condiționările în care viețuim. Și atunci...nu ne-a rămas decât să durăm o planetă a iubirii din sufletele noastre revărsate în straie de logos poetic. Într-un moment de fastă inspirație, Elisabeta Iosif făurește această planetă, în al cărei miez incandescent clocotește singura eternitate dată omului, iubirea, cale de cunoaștere și autocunoaștere, zborul omului spre dumnezeirea lutului. Dintre sutele de creații ale contemporanilor cunoscuți, Elisabeta Iosif selectează acele plăsmuiri ce
FLOAREA NECȘOIU CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1422782388.html [Corola-blog/BlogPost/376110_a_377439]
-
semnificative: odată cu intrarea în sec. 20, șansa răsfoirii dicționarului Larusse, vasta bibliotecă a tatălui, avocat coborâtor din neamul Buzeștilor, reputația Drăgășanilor pentru vinurile expuse la Bordeaux, învățământul ampretat de tradiția Liceului Carol I, din Craiova etc., dau eroului o deschidere fastă. Procesul de modernizare a societății se simte în pulsul vieții târgurilor din preajma Craiovei, a vechii cetăți domnești Râmnicu-Vâlcea, a satelor din împrejurimi care, purtau pecetea mulțimii de încercări prin care le-a trecut istoria. Autorul actualizează evenimente, oameni, așezări, edificii
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/antonia_bodea_1460707281.html [Corola-blog/BlogPost/381242_a_382571]
-
avute în vedere se consumă în povestire, din proximitatea dualismului real / ireal. Dacă la Mircea Eliade, segmentul fantastic nu rezolvă pretextul, în Umbra palidă a timpului, dramatismul din epilog se dizolvă în orice ar fi vrut autorul să fie urmare fastă, configurându-se ocazional suprafața de condiție extremă a eului prozaic. Un amănunt prea discordant cu starea de fapt, moderează iluzia, dar nu și voința revederii fostei iubite. În căutarea Mariei, sub presiunea sentimentală a ceea ce ar fi putut dezvolta odată
Opinii despre veşti incerte by http://revistaderecenzii.ro/opinii-despre-vesti-incerte/ [Corola-blog/BlogPost/339681_a_341010]
-
De-a lungul timpului, România a dat diplomației nume de referință în materie, personalități care au contribuit decisiv la edificarea și dezvoltarea politicii externe românești. Istoria fastă a diplomației românești de cel mai înalt nivel are rădăcini în Evul mediu, când la București a funcționat, în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, un cabinet diplomatic remarcabil, care a permis relații strânse cu principalele capitale europene — Viena, Paris, Veneția
Diplomați români de renume () [Corola-website/Journalistic/296359_a_297688]
-
II-lea. Acesta din urma a crezut orbește în Rasputin, despre care nimeni nu poate spune cu siguranță nici astăzi dacă a fost demon sau înger. Cert este însă că influența lui asupra familiei țarului a fost una nu tocmai fastă. Aprinzătorul candelelor Rasputin este „eminența neagră” de la curtea țarului Nicolae al II-lea. Omul care putea să pună stăpânire pe psihicul oamenilor, dar și cel care a prezis, cu un sfert de secol înainte, momentele cruciale ale celui de-al
Grigori Rasputin, profeții CUTREMURĂTOARE: "A fost Rusia - în locul ei va fi o groapă roșie" () [Corola-website/Journalistic/105078_a_106370]
-
și obiceiuri pentru prima zi din an Sfântul Vasile. Pe de o parte, 1 ianuarie reprezintă un moment de cumpănă, care, în funcție de cunoașterea tradițiilor mitologice, poate fi interpretată în sensul dorit de fiecare; pe de altă parte, este o zi fastă prin excelență - este prima zi a anului, a unui nou interval de timp. Integrându-se în perioada mai largă a sărbătorilor de iarnă, ce debutează în ziua de Sfântul Nicolae, obiceiurile ce au drept scop uratul revin la domeniul fundamental
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin de Sfântul Vasile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105881_a_107173]
-
în care s-au privit celebritățile științei mondiale. Cei care, poate, aidoma româno - americanului Palade, puteau să spună: „Consider Premiul Nobel ca pe o întâmplare frumoasă și norocoasă”. Unor asemenea „întâmplări” le-a dedicat Carol Roman, într-un moment de fastă inspirație, o carte în felul său unică. În editura „Balcanii și Europa” a apărut remarcabila anchetă internațională realizată de scriitorul Carol Roman intitulată: „Laureați ai Premiului Nobel răspund la întrebarea « Există un secret al celebrității?»”. Cartea este difuzată prin Compania
O anchetă celebră by Răzvan Theodorescu () [Corola-website/Journalistic/296481_a_297810]
-
Societatea Română de Radiodifuziune, componentă fundamentală a istoriei României contemporane și a societății românești, este alături de români din anul 1928. Astăzi, instituția traversează o perioadă fastă, axată pe modernizare permanentă, pe viziune și pe o serioasă proiecție în ce privește viitorul. Președintele director general al Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, detaliază pentru revista noastră unele dintre reperele activității SRR. Cum se prezintă astăzi Societatea Română de Radiodifuziune
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
inteligentă, a umorului fin - până la urmă tot coroziv”. Chiar autorul se explică: „De multe ori când cititorul râde, aș prefera să zâmbească!”. Sub semnul zâmbetului suveran se așează și noua apariție editorială ce înmănunchiază aforisme și schițe selectate dintr-o fastă recoltă scriitoricească întinsă de-a lungul a patru decenii și exercitată cu egală aplicație în perimetrul umorului de situație, de limbaj, de caracter. Mirodan l-a numit „un scriitor umoristic de excepție”, iar Roni Căciularu, prefațatorul cărții nou apărute în
SĂ VEZI ŞI SĂ NU CREZI... SĂ FIM SERIOŞI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mircea_radu_iacoban_1402845894.html [Corola-blog/BlogPost/365443_a_366772]
-
și oferă pe sine celuilalt cu tot ce are mai bun. Se ajută unul pe celălalt să traverseze împreună o sahară cu neînchipuit de multe primejdii care îi pasc la fiecare pas. Când căsnicia lor traversează o perioadă mai puțin fastă, apar și neînțelegeri, reproșuri pentru diverse nereușite care, dacă nu sunt curmate la timp, riscă să distrugă liantul sentimental care i-a unit și i-a adus împreună în fața altarului. Dar pentru cine știe să distingă îndemnul cel rău de
ŞI TOTUŞI IUBIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Si_totusi_iubirea_ion_untaru_1341217911.html [Corola-blog/BlogPost/356752_a_358081]
-
Georgia, Azerbaigean), un eseist și critic literar exigent, cu aprecieri și disjuncții tranșante unde camertonul esențial îl constituie valoarea artistică a textului analizat. Prin limpezimea și precizia judecăților de valoare pe marginea scrierilor din trecut și prezent (o perioadă extrem de fastă a consemnat-o și prezența sa ca responsabil al rubricii de critică literară de la revista „Moskovskie novosti”), Sinelnikov, prin noutatea percepției și diagnosticului avizat, se situează pe o platformă apropiată cu modul de abordare din operele altor doi poeți vizionari
PAUL POLIDOR A REALIZAT O TRADUCERE CONSONANTĂ CU SPIRITUL ORIGINAL de DUMITRU BĂLAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dumitru_balan_1492421849.html [Corola-blog/BlogPost/374455_a_375784]
-
schimbări de trecere a timpului, care le vor influența foarte mult viața. Valoarea timpului nu o poate da decât omul care știe să îl prețuiască și să-l gestioneze. O clipă îți poate schimba sensul vieții; poate fi o clipă fastă sau nefastă, poți să mai exiști sau nu. Se cunoaște sintagma „timpul înseamnă bani”, ceea ce, în timpurile noastre a devenit un crez cert pe buzele majorității, mulți vor să facă bani dar nu toți pot pentru că unii se mișca mai
TIMPUL, ÎNCOTRO?! de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1407426883.html [Corola-blog/BlogPost/353886_a_355215]
-
cu unul de ultimul tip la care numai cauciucul de rezervă costă o avere. Și muncește zi și noapte să se achite de sarcinile profesionale, să se ridice în schemă, uneori chiar cu prețul sănătății. Se căsătorește, într-o zodie fastă mai vine și copilul (generația de astăzi a început să opteze pentru un singur copil!), de acum toate se împart la doi începând cu patul, cheltuielile, timpul liber, grijile, (noi și necunoscute) și distracția care capătă astăzi cu totul alte
CE-MI DORESC EU OARE? de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ce_mi_doresc_eu_oare_ion_untaru_1348740572.html [Corola-blog/BlogPost/365819_a_367148]
-
Soclul succesului SRR e din carton. La o salubrizare, monumentul se surpa. Dezastrul economic de la televiziunea publică este pus adeseori în contrast cu si-tua-ția înfloritoare a radioului public: „Anii 2014-2015 reprezintă cea mai fasta pe-ri-oadă din ultimii 20 de ani ai Societății Române de Radiodifuziune. Dacă 2014 credeam că a fost cel mai bun an din istoria ra-dio-u-lui, se pare ca 2015 ne contrazice. Din punct de ve-de-re financiar, Societatea Română de Radiodifuziune es-te
Statuia radioului public pe soclu de carton by http://uzp.org.ro/statuia-radioului-public-pe-soclu-de-carton/ [Corola-blog/BlogPost/92901_a_94193]