69 matches
-
înflorit la Paștele Învierii. Troițele din lemn care însuflețesc ceremonialul creștin al tuturor răscrucilor istorice semnifică Arborele vieții și biruința Învierii întru Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Pământul își țese în grabă covorul de smarald al ierbii, brodându-l cu felurimea florilor între care nelipsitele scântei de păpădie. Sălciile își lasă mlădițele atârnând ca niște filocterii în sărbătoare binecuvântând apele care i-au odrăslit. Zarzării, Caișii și Cireșii sunt Magii Primăverii împodobiți cu straie de nuntă alcătuind suita princiară pentru a
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
lucrurilor (fără a-l ignoră, insă), progresând, pas cu pas, înspre esență. Și fiecare pas, fiecare etapă, fiecare secvență sau subsecventa, adunate și clasate, oarecum tematic, în mai multe secțiuni (Prin capitalele lumii, Simfonie senzorială, Secvențe de la Festivalul George Enescu, Felurimi, Scrinul cu amintiri, Contraste. Spulber de vis, Plânsul bucuriei perfecte, Vârste și anotimpuri, Sevență la Balcic, Anotimpuri spirituale etc.) sunt fixate în crochiuri rapide - repere lirice, urme, semne, într-o înaintare fără sfârșit. Transcriem, deocamdată, primul pas: Un glob de
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_singuratatea_starea_de_gratie_a_contemplarii_recenzie_la_cartea_strajer_peste_suflete_poezie_grafi.html [Corola-blog/BlogPost/354360_a_355689]
-
și Sfintei Scripturi. Această Taină o săvârșete numai preotul sau arhiereul, cu Sfântul și Marele Mir, sfințit doar de către Arhierei, dupa ce amestecul a fost fiert, fierberea fiind însoțită de citirea Sfintei Evanghelii. Amestecul acestor aro¬mate simbolizează bogăția și felurimea darurilor Sfântului Duh, de care se împărtășesc primitorii Tainei. Dacă toate celelalte Sfinte Taine se săvârșesc aparte, cea a Mirungerii nu are ritual separat și rugăciuni începătoare, ci este săvârșită în continuarea și pentru pecetluirea botezului. Mirungerea însumează momentul de după
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
sfânt, divinul Trandafir, în care răsar zorii înmiresmați în licărul de rouă, prelins pe brocardul petalelor îmbobocite ce dau binețe Soarelui, simțim că în mijlocul lor surâde o taină. Este Taina iubirii Poetului! Din toate aceste desăvârșite odrăsliri, înfrumusețate cu nenumărate felurimi, Poetul Dragostei a tors admirația, ce înflorește în Om, rodiile iubirii pentru Creator. Toată contemplarea frumuseții, slavei și strălucirii acestei dumnezeiești Iubiri, întrupează în Om cântarea divină. Gândul sufletului este mugure de Dumnezeu. Cuvântul rostit este surâsul Luminii, iar muzica
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1360061500.html [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
și Sfintei Scripturi. Această Taină o săvârșete numai preotul sau arhiereul, cu Sfântul și Marele Mir, sfințit doar de către Arhierei, dupa ce amestecul a fost fiert, fierberea fiind însoțită de citirea Sfintei Evanghelii. Amestecul acestor aro¬mate simbolizează bogăția și felurimea darurilor Sfântului Duh, de care se împărtășesc primitorii Tainei. Dacă toate celelalte Sfinte Taine se săvârșesc aparte, cea a Mirungerii nu are ritual separat și rugăciuni începătoare, ci este săvârșită în continuarea și pentru pecetluirea botezului. Mirungerea însumează momentul de după
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432714930.html [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
rănii tale, că aprins a crește ca o pace a sufletului. Din aceasta îți este cu putință să cunoști măsura sufletului tău. Dar acestei scări a însingurării, pe care a privit-o Iacob în vis, cine să-i spună toată felurimea liberului ei suis, și cum să-i hotărâm la amănunt toată necuprinderea desfășurării? În schimb, îi știm bine cele două praguri. Întâiul prag, pragul care pătrunde în cer, se numește iubire, fiindcă Dumnezeu este Iubirea însăși, iar toată duhovniceasca dragoste
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
sfânt, divinul Trandafir, în care răsar zorii înmiresmați în licărul de rouă, prelins pe brocardul petalelor îmbobocite ce dau binețe Soarelui, simțim că în mijlocul lor surâde o taină. Este Taina iubirii Poetului ! Din toate aceste desăvârșite odrăsliri, înfrumusețate cu nenumărate felurimi, Poetul Dragostei a tors admirația, ce înflorește în Om, rodiile iubirii pentru Creator. Toată contemplarea frumuseții, slavei și strălucirii acestei dumnezeiești Iubiri, întrupează în Om cântarea divină. Gândul sufletului este mugure de Dumnezeu. Cuvântul rostit este surâsul Luminii angelice, iar
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1409409600.html [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
treia față de vre o persona sediatore în loculu de locuință alu comisionarului, nu dau precădere de plată comisionarului, sau pestratorului fără numai candu va fi avendu înscrisu adeveritu de judecătoria, doveditoru de asemenea precădere, si aretatoru de suma baniloru, de felurimea marfuriloru și de cătățimea loru. SECȚIA ÎI Pentru comisionari de transporturi pe uscatu și pe apă Articolul 92 Comisionarulu ce se insarcineda cu transporturi pe uscatu sau pe apă, este datoru a înscrie în catastichulu seu jurnalu aretarea firei și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
fi, de la tribunalulu civilu, ori, nefiindu nici unulu nici altulu, de la dregătoria locală; iaru în tera streine, de la dregătoria portului. - Proprietarii sau capitanulu ce infatiseza persona loru, voru ținea în sema mărfurile vendute, după cursulu marfuriloru de aceeasi fire și felurime în loculu descarcarei corabiei, la vremea sosirei ei. Articolul 392 Capitanulu mai înainte de a pleca dintr'unu portu streinu ca să se intorca în tera Romanesca, va fi datoru a tramite la stapanii corabiei, sau la vechilii loru, o socotela iscălita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
ei, chiria și mărfurile încărcate într'însă, slujescu cu chipu reciprocu, spre asigurarea indeplinirei invoirei dintre părțile tocmitore. Titlul U VII Pentru cărțulia de încărcare Articolul 438 În cărțulia de încărcare trebuie să se arate firea și cătățimea precumu și felurimile, ori calitățile lucruriloru ce sînt a se transporta, numele încărcătorului, - numele și adresa aceluia, catre care se trimitu, numele și loculu locuinței căpitanului, numele și tonelagiulu corabiei, - loculu plecării, și acela către care este corabia randuita a merge;-trebuie să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
poate face sub-iscalitura împarte, - nu se poate lăsa în coprinderea lui nici unn locu deschisu. - Într'acestu contractu se arătă: - unmele și loculu locuinței aceluia pe sema căruia se face asigurarea, calitatea sa de proprietaru ori de comisionaru, - numele și felurimea corabiei, - numele eapitanului, loculu unde s'au încărcatu, sau unde au să se încarce mărfurile, - portulu de unde a trebuitu, ori trebuie să purceda corabia, porturile ori vadurile, unde are să descarce sau se încarce, - acelea unde trebuie se între, - firea și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
din datorii și pentru gresalele căpitanului și a omeniloru echipajului , afară numai de va fi vre o împotriva tocmela. Articolul 512 Asiguratorulu nu este supusu la plata drepturiloru de carma, de tragere la edecu, de calauzie, nici la ori-ce altă felurime de tacse puse asupra corabiiloru și a poveriloru. Articolul 513 În contractului de asigurare se voru arată mărfurile cele supuse, din firea loru, la vre o osebita stricăciune, ori împuținare, precumn grau ori sare, ori mărfuri supuse la scurgere; iaru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
de carte, de înduhuirea fraterna, în tot mai recele „ ciber spațiu” al existenței, al paideumei ; credem asemeni lui Borges Orbul, ca poeții lumii, dacă vrei Magicienii de care ne vorbiră sud-americanii, sunt cu toții o Entitate Unică, sub zăbranicul nirvanic al felurimii NUME LOR... Remember Numele cenaclului, numele Poetomului, aș spune... Cezar cântă la chitară (Bacovia cantase la vioară...) O bijuterie a liricii de amor, a lui Cezar este „ Când eram mai tanar/ și la trup curat”. Prin ani, cu Cezar aveam
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
a rămas dator cu colaborarea plătită înainte pe o lună. Despre asta să nu faci, însă, amintire. Antrefilele nu pot veni îndată după primul articol, deoarece se dau mai târziu și culegătorii nu pot aștepta. Vom încerca de altfel. Rubrica Felurimi 5 se dă de câte ori are material. Dacă vei da de câteva ori, primim bucuroși. Poate se vor îndemna și alții. Te salut cu drag, V[asile] Goldiș * Arad, 4/17 noiembrie 1911 Iubite domnule Cioflec, Primesc ofertul d[umi]tale
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
1 și 11090. 1. Edecarii. 2. Înapoi satană! 3. Nu a publicat cronici teatrale decât la piese reprezentate de Teatrul Național din București. 4. Barbu Ștefănescu Delavrancea, în perioada 29 decembrie 1910-28 martie 1912, era Ministru de Lucrări Publice. 5. Felurimi era o rubrică cu apariții neregulate, iar numele lui Romulus Cioflec nu apare nici măcar o singură dată.
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“. Noi contribuții by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3420_a_4745]
-
cinstit că nu m-am așteptat. Orice borfaș, orice șarlatan, orice ticălos, într-un cuvânt orice ins certat cu justiția și care, din temeinice motive personale, se află în căutarea unei noi identități, poate ghibăci în recuzita metamorfozelor cu putință felurime de bărbi, de peruci, de tichii, de costume și de măști. Cu o grabă înfrigurată, zgâlțâit de tremuriciul nestăpânit al delicventului la ananghie și încurcându-se printre nădragi naftalinați, surtuce scămoșate și chipuri schimonosite în carton, el va încerca, pe
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
trul. AUM MANE PADME HUM Descântec pentru îngerul orfan Mare golul rostogol, Moara tahionilor, Moira eonilor, Vama vămilor de Dor De lumină purtător Tatăl nostru veghetor ? Ce se pierde să-și rămână Din durata Lui divină Partedin. De zeu treime, Eulzeul felurime Genitura cărei crime ? Ora clipeisăptămână, Anului cel lung-lumină, Zvon răsună suspinat înspinat melodiat Sufletu-mi - soare dințat Seminție-n rai trădat Logosul străpuns, tăiat. Revărsat umple mereu înghițitul Curcubeu răsăritul din apus orizontul din nadir Aum mane padme hum Cine
Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
departe, risipit și excesiv, pe cărările blestematei de îndeletniciri vag denumită a "publicisticei" (cea mai rea primejdie a omului de talent), ajungînd la o adevărată industrie cu firme stridente țintuite la poarta fragedei lui reputații literare (...), uluitoare prin mulțimea și felurimea unei producții de poligraf în pas sau maimuțărind actualitatea literară pe cît de senzațională, pe atît de vremelnică". Pentru ca autorul Romanțelor pentru mai tîrziu să fie amendat pentru incapacitatea sa de a teoretiza (ca și cum aceasta ar fi fost obligatorie pentru
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
canonic, Editura Curtea Veche, București, 2011. Exprimând justa receptivitate pentru Eminescu a românilor, copleșitoare și în trecut și astăzi, G. Călinescu, hotărându-l poet național, l-a fixat în ipostaza de canon, mai exact de normă axiologică în lirica românească. Felurimea expresiei lirice a multor veacuri s-a concentrat, la Eminescu, în una din expresiile absolutului. De aici senzația de aer tare de înălțimi, care arde plămânii sensibili ai gândirii, senzație pe care o descoperim și în poezia lui Ion Barbu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe scrisori, este că s-a stins (sau a fost asasinat) în închisoare. V. era cunoscut pentru îndemânarea cu care improviza, pentru fantezia și trăirile sale repezi și aprinse. Gheorghe Peșacov, admiratorul său, susține că V. scria versuri „amestecate cu felurimi de limbi carii le știa, cu grecește, cu turcește, cu franțuzește și altele, pre carii le-am văzut în diferite locuri de persoane mari cetindu-se, cinstindu-se și țiindu-se ca la niște monumenturi foarte scumpe și rarnice”. Mare parte din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
Caragiale, putem vorbi de un comic al cotidianului parodiat, care mizează pe "întregul sistem de fenomene extraliterare convertibile într-un univers artistic sau cu destinație artistică"257. De aceea, de la improvizațiile cu Mitică, personaj central (dar și alte nimicuri, mofturi felurimi), ale căror poante condensate esențializează metehne ale mentalului nostru colectiv, până la narațiuni mai ample cu substrat polemic, în varianta basmelor parodice sau a Cronicilor (sentimentală, fantezistă, fantastică), Caragiale se exersează în identificarea și diagnosticarea reflexelor deviant-rizibile ale unei lumi răsturnate
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
latente ori ascunse pentru ca astfel forța lui nucleară să înlesnească pătrunderea în lumi originare; mai mult încă, să introducă în mister, în lumi născânde, embrionare, în ceea ce Ion Barbu numea increatul cosmic. Dacă admitem că poezia e un fenomen hipercomplex, felurime de agregări și convergențe, de conotații asigurând transcendența, admitem implicit că ea e, totodată, o imensă succesiune de re-începuturi. Actul demiurgic, tensiunea în care se așază poetul având în minte un punct de mirum îmbietor, punct care se îndepărtează perpetuu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
neînțelegeri le sale cu soția se datorează intervențiilor cotidiene ale soacrei. Mu ta rea acesteia în casa lor a avut drept efect spargerea familiei. „Dă când au venit această făr de lege femee, eu cu dânsa urât am petrecut, făcând felurimi de diavolii, au dat farmece“, susține bărbatul, acu zând-o chiar că a vrut să-l scoa tă din minți cu tot felul de poțiuni magice vărsate în mâncare. Gheorghe hangiul pretinde că motivul neîmpăcării sale cu soția îl constituie tatăl
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de profeție, de discernământ al duhurilor, de mânuire a limbilor sau de tălmăcire a lor, și ele sunt numeroase după cum numeroase sunt însușirile naturale ale ființei omenești, vin toate de la „același duh”, și fiecare se exercită „spre folosul tuturor”. În conformitate cu felurimea lor se dezvoltă felurimea activităților omenești. „Activitățile sunt felurite, zice apostolul, dar e același Dumnezeu care lucrează în toți”. Și dacă ele se înmănunchează convergent „spre folosul tuturor”, înseamnă că la baza creațiilor de cultură și de civilizație trebuie să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al duhurilor, de mânuire a limbilor sau de tălmăcire a lor, și ele sunt numeroase după cum numeroase sunt însușirile naturale ale ființei omenești, vin toate de la „același duh”, și fiecare se exercită „spre folosul tuturor”. În conformitate cu felurimea lor se dezvoltă felurimea activităților omenești. „Activitățile sunt felurite, zice apostolul, dar e același Dumnezeu care lucrează în toți”. Și dacă ele se înmănunchează convergent „spre folosul tuturor”, înseamnă că la baza creațiilor de cultură și de civilizație trebuie să stea acea directivă a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]