32 matches
-
de bomboane sticloase și când găseam, le aduceam și banane. Dar treaba se împuțea pe zi ce trece. Lăură, nevastă-mea, pe bună dreptate era făcută borș, ca leafa mea se redusese la jumatate și protocolul de la englezi lua drumul Ferentarilor într-o mare măsură. Și, colac peste pupăza, uite ce-mi propune într-o seară Pândele după ce linsese mai bine de un sfert din sticlă de Johnny Walker. - Să știi, nea Ovidule, că îi căzuși cu tronc lu’ Brândușa: de cum
ACCIDENT DE CIRCULAŢIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 by http://confluente.ro/Accident_de_circulatie.html [Corola-blog/BlogPost/344312_a_345641]
-
te duceai să te predai la ăia, știi tu care, că dacă pune ăsta mâna pe tine, te și jumulește, te și jupoaie, așa de sadist este când e vorba la o adică. A-mbătrânit săracu’ dar ăsta a fost spaima Ferentarilor mă’ ce știi tu? Cum ai îndrăznit să te atingi de onoarea lu’ nașu Agache Motoc, mă’? Pe ce lume trăiești dacă tu dacă nu știi nici măcar cine a fost Agache Motoc?! Vai de noi dacă din autobuzul ăla cât
DRAGĂ CERASELLA CU DOI ,,L , de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Draga_cerasella_cu_doi_l_ion_untaru_1377610819.html [Corola-blog/BlogPost/364939_a_366268]
-
iarăși stele! ALCHIMIȘTI ȘI SFINȚI athanor vreau să mor sori de dor praf de-ecuator dimineți crai isteți vând scaieți răstignind scapeți absalom păr de gnom metronom clironom fără chip de om adonai mucegai mă strigai eu cântam din nai ferentari fete mari cu șalvari sfinții-s tot mai rari hăulind dăulind flori de grind toți m-au prins doinind avacum pisc de fum nu știu cum trăiesc și răzbun apelai la serai încântai zânele din rai crai nebun vai de scrum căci
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1472863856.html [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
omor în culisele emisiunii lui Radu Moraru. Nu importă de la ce s-au luat, nu m-apuc să detaliez, fiindcă nu asta mă preocupă. M-a cucerit ideea luptei în sine. Bărbăteasca, dura, frusta, fără bodyguarzi alături, fără locuitoarele din Ferentari la galerie, gata să arunce cu sugari. Cu cine ați ține dacă ați asista la o cafteala între ăștia doi? Eu aș ține cu Vanghelie, dar nu știu să-mi argumentez opțiunea. Așa simt. E că atunci când se bat Nichita
Fight Club cu Marean, Gigi, Oana, Bombo si nea’ Nelu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21171_a_22496]
-
ai apropriat, chiar ți-a intrat în exprimare? Până la un punct, da. Și cred că, ca scriitor, ai histrionismul asta, de a te identifica cu diverse registre stilistice și de a le putea contraface. Sunt foarte putin vizibile femeile din Ferentari în carte și e foarte putin vizibilă condiția lor. Asta-i problemă, că e o lume foarte segregata pe gen. E un bias inevitabil asta, că nu ai acces la femei. Femeile socializează între ele, bărbații între ei și nu
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
Ferentari este un cartier situat în sectorul 5 al Bucureștiului, ce se învecinează la est cu Cartierul Giurgiului și la vest cu cartierul Rahova. este constituit de-a lungul Căii Ferentarilor respectiv a Prelungirii Ferentari, în extremitatea estică a sectorului 5 a Municipiului București. Se întinde de la interesecția acestei artere cu Șoseaua Sălaj și până la ultimele case înspre sud. La est este delimitat de fosta cale ferată București Filaret - Giurgiu inaugurată
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
Desigur că, prin structură, peisaj și funcțiuni, periferia nu putea fi considerată oraș. Astfel, din studiul hărților, putem observa că în 1871 zona ocupată azi de cartier era ocupată de terenuri agricole cu foarte puține case înspre Calea Craiovei. Calea Ferentarilor începea de la intersecția cu Calea Craiovei unde se afla Bariera Craiovei. Pe un plan din 1911 și o hartă din 1914 se poate observa un proces de densificare a zonei și apariția de noi străzi cum ar fi Str. Veseliei
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
acest an în sectorul 5 chiar și după 1979 când a avut loc o nouă reorganizare administrativ-teritorială ce a însemnat în principal reducerea numărului de sectoare de la opt la șase. Numele cartierului vine de la numele arterei principale a acestuia: Calea Ferentarilor ce poate fi identificată deja pe harta topografică Satmari din 1864, la capătul ei dinspre Calea Craiovei (Calea Rahovei din 1877). În prezent sunt mai multe teorii care încearcă explicarea originii numelui său: una din aceste teorii susține că e posibil
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
deja pe harta topografică Satmari din 1864, la capătul ei dinspre Calea Craiovei (Calea Rahovei din 1877). În prezent sunt mai multe teorii care încearcă explicarea originii numelui său: una din aceste teorii susține că e posibil ca numele de Calea Ferentarilor să fi apărut în cinstea soldaților olteni ai Domnitorului Alexandru Ioan Cuza - ferentarii - care ar fi fost împroprietăriți cu pământ ca răsplată pentru vitejia pe care au arătat-o; o altă teorie privitoare la numele cartierului, susținută de unii istorici
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
Calea Rahovei din 1877). În prezent sunt mai multe teorii care încearcă explicarea originii numelui său: una din aceste teorii susține că e posibil ca numele de Calea Ferentarilor să fi apărut în cinstea soldaților olteni ai Domnitorului Alexandru Ioan Cuza - ferentarii - care ar fi fost împroprietăriți cu pământ ca răsplată pentru vitejia pe care au arătat-o; o altă teorie privitoare la numele cartierului, susținută de unii istorici, e legată tot de niște ferentari, din oastea lui Mihai Viteazu de data
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
soldaților olteni ai Domnitorului Alexandru Ioan Cuza - ferentarii - care ar fi fost împroprietăriți cu pământ ca răsplată pentru vitejia pe care au arătat-o; o altă teorie privitoare la numele cartierului, susținută de unii istorici, e legată tot de niște ferentari, din oastea lui Mihai Viteazu de data aceasta, care ar fi avut câmpul de exerciții prin această zonă; o a treia teorie se referă la originea latină a numelui: latinescul “Ferentarius” - soldat din infanteria ușoară a legiunilor romane. Observații făcute
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
Această rețea prezintă o formă mai alungită pe direcția nord-sud dar tinde să păstreze aproximativ aceeași densitate construită cu puține excepții. Există o oarecare tendință de rărire înspre zona industrială dezvoltată de-a lungul căii ferate, la est de Calea Ferentarilor și, evident, înspre sud, la marginea cartierului și a orașului. Modul de conformare a rețelei de străzi indică cu destulă claritate felul în care a luat naștere cartierul: parcelări succesive ale terenurilor existente într-un timp relativ scurt. Astfel, pe
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
fost folosit până prin 1982/1984. În prezent fostul bazin ce făcea parte dintr-un parc a fost acoperit cu ciment și parcul a fost extins. Piața Ferentari a fost construită în 1947, odată cu ansamblul de blocuri de locuințe din Calea Ferentarilor nr. 70-74. În 2008 a fost refăcută complet și azi se prezintă publicului ca o construcție modernă ce asigură bune condiții de desfacere a produselor agroalimentare. Piața a fost construită pe terenul unui anume Gogu Floraru ce se ocupa cu
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
lungul tmpului cartierul a fost bine deservit de transportul public. Inițial au fost introduse autobuze ce asigurau legătura cu Piața Unirii. Astfel, în 1930, cartierul era deservit de liniile 33 (Șos. Măgurele, actuala Șos. Sălaj - Comuna Militari trecând pe Calea Ferentarilor - Str. Veseliei - Str. Doinei) și 45 (P-ța Ferentari - P-ța 8 Iunie, actuala P-ța Unirii - Calea Floreasca), în 1947 doar de o linie de autobuz cu un traseu ce asigura legătura cu P-ța Chirigiu trecând pe Calea
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
Str. Veseliei - Str. Doinei) și 45 (P-ța Ferentari - P-ța 8 Iunie, actuala P-ța Unirii - Calea Floreasca), în 1947 doar de o linie de autobuz cu un traseu ce asigura legătura cu P-ța Chirigiu trecând pe Calea Ferentarilor, pe Str. Veseliei, Str. Doinei, Str. Spătaru Preda și Șos. Viilor. În 1949 a fost introdusă linia de tramvai pe Calea Ferentarilor, până la Piața Ferentari ce a fost deservită de linia 8 care asigura o legătură cu Cartierul Ghencea trecând
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
de o linie de autobuz cu un traseu ce asigura legătura cu P-ța Chirigiu trecând pe Calea Ferentarilor, pe Str. Veseliei, Str. Doinei, Str. Spătaru Preda și Șos. Viilor. În 1949 a fost introdusă linia de tramvai pe Calea Ferentarilor, până la Piața Ferentari ce a fost deservită de linia 8 care asigura o legătură cu Cartierul Ghencea trecând prin Piața Unirii. În anii șaizeci a fost introdusă și linia 23 ce asigura legătura cu Platforma industrială din Estul orașului trecând
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
versificate în maniera cântecelor de lume ale lui Anton Pann: „Dragoste, de n-ai mai fi, dulce în viață cum ar fi”; Totul însă printre oameni se strecoară binișor/ Ca și apa ce din munte lunecă încetișor.” Din ciclul romanesc Ferentarii a fost editat doar primul volum, Streina (1940), cel de-al doilea, Privighetorile mute, căruia I. Al. Brătescu-Voinești îi făcuse o prefață, trebuia să apară în anul următor, dar evenimentele au făcut imposibilă tipărirea lui. SCRIERI: Clasa VII A, Craiova
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
prefață, trebuia să apară în anul următor, dar evenimentele au făcut imposibilă tipărirea lui. SCRIERI: Clasa VII A, Craiova, 1931; Mărgele de măceș, Craiova, 1931; Sunt studentă!, București, 1933; Cartea celor șapte basme, București, 1934; Să ne logodim!, București, 1934; Ferentarii, vol. I: Streina, București, 1940. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, IV, 463-469; Perpessicius, Opere, V, 140-142, 253-254, VI, 201-203, 348, VII, 57-58; Șerban Cioculescu, „Clasa VII A”, ADV, 1931, 14 577; Constantin Stan, „Mărgele de măceș”, „Mișcarea”, 1932, 355; Al. Robot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
la Solferino trebuie să fi contat și ea pentru Rostogan. Alte personaje ale literaturii noastre simt de asemeni o atracție pentru muzica marțială. La beția de la parastas, Gaițele lui Kirițescu și rudele lor cântă o reminescență a Războiului de Independență: Ferentarul mândru și frumos ca crinul/ Când pe mal se-arată tremură Vidinul. Înmormântările urbei se fac pe muzică de fanfară militară. Moș Teacă mărșăluiește alături de trupă încă înainte de a împlini 15 ani și ca jucării pretinde un tambur major. Ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
actual, între Piața Unirii și intersecția Calea 13 Septembrie cu șoseaua Progresului, apoi pe un traseu modificat în ambele sensuri pe Calea 13 Septembrie, strada Petre Ispirescu, strada Mărgeanului, strada Buzoieni, strada Amurgului, strada Cârlibaba, strada Salviei, strada Bachus, Prelungirea Ferentarilor, Zețarilor, cu întoarcere pe Prelungirea Ferentarilor, strada Bachus, strada Salviei, strada Amurgului, strada Caporal Preda, strada Soldat Croitoru, strada Buzoieni, strada Mărgeanului, strada Petre Ispirescu, Calea 13 Septembrie, Bulevardul Libertății, Splaiul Independenței, Piața Unirii. Linia N122 va funcționa pe traseul
RATB modifică traseele de noapte. Vezi noile rute () [Corola-journal/Journalistic/23947_a_25272]
-
Calea 13 Septembrie cu șoseaua Progresului, apoi pe un traseu modificat în ambele sensuri pe Calea 13 Septembrie, strada Petre Ispirescu, strada Mărgeanului, strada Buzoieni, strada Amurgului, strada Cârlibaba, strada Salviei, strada Bachus, Prelungirea Ferentarilor, Zețarilor, cu întoarcere pe Prelungirea Ferentarilor, strada Bachus, strada Salviei, strada Amurgului, strada Caporal Preda, strada Soldat Croitoru, strada Buzoieni, strada Mărgeanului, strada Petre Ispirescu, Calea 13 Septembrie, Bulevardul Libertății, Splaiul Independenței, Piața Unirii. Linia N122 va funcționa pe traseul actual, între Piața Unirii și intersecția
RATB modifică traseele de noapte. Vezi noile rute () [Corola-journal/Journalistic/23947_a_25272]
-
așa ceva poate produce "gen" în muzică. Dar maneaua s-a generalizat. Produce gen în politică. În televiziune. Și, nu în ultimul rînd, în presa scrisă. Uneori, parcă și dragostea noastră a devenit o manea, o dramă tragi-comică, la răspântiile de ferentari ai simțirii. Și totuși, ce e maneaua? Antipodul artei. Și ce am putea face cu ea? Am putea-o duce în artă, tocmai pentru a o salva... Pentru a o mântui estetic, oricît prost-gust ar sălășlui în vintrele manelei. În
întrebări pentru un sociolog by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7925_a_9250]
-
surprinzătoare. Și într-o parte, și în cealaltă, se lucrează cu eșantioane (familiale și profesionale) de umanitate, într-o asumată unitate de spațiu, timp și perspectivă. Pe buza uriașei gropi în care se aruncă gunoaiele, la marginea Bucureștilor, ori în fundul Ferentarilor, unde, peste un gard de scândură văruită, se ițește "firma" La Gică Dei, privirea scormonitoare a celor doi romancieri scanează un mediu social umil, exotic în raport cu Centrul urban, întru totul reprezentativ însă pentru experiențele și momentele esențiale ale existenței. Circularitatea
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
volum). Nu de lumea transilvană a satului se desparte Ion Horea cu abia ascuns regret, ci de lume pur și simplu. În rând cu „zidirea stogului” (p. 33), în mitologia lui personală se ivesc și locuri îndeobște lipsite de mitologie: Ferentarii, Podul Basarab, strada Armenească, sudul industrial al Capitalei, Cotrocenii. E, peste tot în acest volum, o neașteptat de delicată poezie a Bucureștilor de azi. O consideram apanajul exclusiv al generației optzeci. Nu e singurul amănunt prin care Ion Horea îmi
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
la Solferino trebuie să fi contat și ea pentru Rostogan. Alte personaje ale literaturii noastre simt de asemeni o atracție pentru muzica marțială. La beția de la parastas, Gaițele lui Kirițescu și rudele lor cîntă o reminescență a Războiului de Independență: Ferentarul mîndru și frumos ca crinul/ Cînd pe mal se-arată tremură Vidinul. Înmormîntările urbei se fac pe muzică de fanfară militară. Moș Teacă mărșăluiește alături de trupă încă înainte de a împlini 15 ani și ca jucării pretinde un tambur major. Ajuns
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]