67 matches
-
leu cu creștinii! Atâția la unul singur? Vă întreb: înainte de Tiberiu, adică înainte de venirea lui Hristos, câte nenorociri nu s-au abătut asupra pământului și asupra orașelor?” (Tertulian, Apologeticul, XL, 23, în PSB, vol. 3, p. 95) Ocolirea persecuțiilor și ferirea de prigonitori „Iar Iisus auzind S-a dus de acolo, cu corabia, în loc singuratic, ferit. Textul acesta ne învață că trebuie, pe cât se poate, să ne ferim din calea prigonitorilor și din toată așteptarea poporului (Fap. 12, 11), care din pricina
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe care a făcut-o în momentul Sfântului Botez, prefăcând mădularele lui Hristos în mădulare ale curviei (I Cor. 6, 15) spre a lui osândă și moarte veșnică. Cuviosul Paisie Aghioritul arată o altă pricină suficientă pentru a ne convinge ferirea de desfrânare și anume acela că ea ne face să uităm de moarte urând-o până într-acolo încât desfrânarea n-ar mai vrea să moară niciodată, aceasta deoarece cel care duce o viață plăcută și desfrânată nu se gândește
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Nyssa, analizând in extenso problema chipului și asemănării, precizează că natura umană este chipul viu care participă la demnitatea și numele Modelului; această demnitate stă în capacitatea de a fi stăpân prin virtute, în puritate sau candoare, în nepătimire și ferirea și îndepărtarea de orice rău, în fericirea nemuririi. Acestea sunt florile pe care Creatorul propriului Său chip le-a imprimat firii noastre la creație<footnote Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la doctrine spirituelle de Saint Grégoire de
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
prin urbea întemeiată la 1703, a divizat pentru totdeauna Rusia în "occidentaliști", cei care vor să mențină fereastra deschisă, prin ea având acces la progresul european și tot ceea ce înseamnă el, și "slavofili", cei care sunt pentru conservarea tradiției și ferirea străvechiului spirit rus de nociva influență occidentală. Anul trecut, la o masă rotundă prilejuită de aniversarea tricentenarului acestui oraș atât de controversat, opiniile pro se împleteau cu cele contra, aidoma ca în veacurile trecute, iar cunoscutul regizor A. Sokurov recomanda
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
se recomandă să vedem o soră întru Domnul, potențială sau viitoare sfântă, mucenică, mărturisitoare, cuvioasă, trimisă de Dumnezeu să ne ajute în dificila lucrare de mântuire și nicidecum o ispită în calea acesteia. Un alt mijloc ar mai fi și ferirea de a spune sau a asculta glume imorale, indecente triviale, cu substrat erotic, întrucât acestea pot crea ispite sau pofte ascunse, ferirea de a privi tablouri, imagini, reprezentări, fotografii, care pot pătrunde prin intermediul simțurilor, provocând ravagii în sufletul nostru, căci
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
dificila lucrare de mântuire și nicidecum o ispită în calea acesteia. Un alt mijloc ar mai fi și ferirea de a spune sau a asculta glume imorale, indecente triviale, cu substrat erotic, întrucât acestea pot crea ispite sau pofte ascunse, ferirea de a privi tablouri, imagini, reprezentări, fotografii, care pot pătrunde prin intermediul simțurilor, provocând ravagii în sufletul nostru, căci împotriva acestei patimi să lupți, nu stându-i împotrivă [...] ci fugind cu toată puterea de orice prilej care te poate ademeni<footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
p. 234. footnote>. Sfatul în această privință este să fugim, începând chiar de la privire<footnote Ibidem. footnote>, pentru că, având gânduri sănătoase<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 42. footnote>, o atenție deosebită a ochilor, înfrânare limbii, prin ferirea de a auzi vorbe necuviincioase<footnote Sf. Nil de la Sorska, op. cit., p. 61. footnote>, prin lepădarea gândurilor, amintirilor și imaginilor necurate de îndată ce se ivesc<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 476. footnote> vedem cum se surpă dracul curviei<footnote Sf. Efrem
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
că virtuțile nu-i folosesc omului la nimic dacă se mândrește cu ele (Luca 18, 9-14). Înălțarea de sine înaintea celorlalți și față de Dumnezeu se tămăduiește prin renunțarea încetul cu încetul la manifestările ei pătimașe prin trezvie lăuntrică și prin ferirea de oamenii care se află sub stăpânirea acestei patimi. Aducerea aminte că toate cele omenești sunt nestatornice, mărirea și bogăția trec, omul însuși este slab și neputincios, supus în această lume bolii, bătrâneții și morții și că fără Dumnezeu nu
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
ar însemna altceva decât nechibzuința de a așeza în galerie un tablou prăfuit. Printre meandrele multora se numără săritul la atac, imediat ce e slăvită o faptă bună sau elogiat un om frumos. Și aceasta aduce în impas curajul biografului, iar ferirea protagonistului studiului său riscă să nu treacă de soarta tabloului prăfuit. În numeroase pagini cu năzuința zugrăvirii chipului frumoasei actrițe Cezara Dafinescu, una dintre superbele doamne din pleiada maestrelor filmului și teatrului românesc, sunt adunate în depănarea anilor unele și
CEZARA DAFINESCU. SIMBOLUL INELULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382327_a_383656]
-
făcut Apostolii atunci? Au lăsat multă vreme, pe acești adepți, să-și folosească obiceiurile lor în diversele manifestări de cult și ritual, iar ei eu început să predice credința într-un Iisus, totdeauna viu și prezent, aducând ca formă concretă: ferirea de păcat, jertfa de sine însuși și mila de aproapele. Exemplele acestea vizibile au schimbat viața noilor adepți dar cum era și firesc multe din obiceiurile lor au rămas până astăzi, îmbrăcând însă o haină creștină. Cele trei secole, de la
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Căci, oricât de fabulos-romanești par întâmplările narate, ele sunt, așa cum ne asigură și editorul, sută la sută autentice, doar numele localităților și ale personajelor, uneori chiar gradele de rudenie fiind schimbate de către autoare pentru menajarea celor rămași în țară și ferirea acestora de consecințele nefaste ale Securității încă în forță în România la data publicării romanului în Occident. Curajul cu care depășește atâtea dificile obstacole, perseverența cu care caută mereu conexiuni spre atingerea scopului, nebunesc din punctul celorlalți de vedere, și
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
că virtuțile nu-i folosesc omului la nimic dacă se mândrește cu ele (Luca 18, 9-14). Înălțarea de sine înaintea celorlalți și față de Dumnezeu se tămăduiește prin renunțarea încetul cu încetul la manifestările ei pătimașe prin trezvie lăuntrică și prin ferirea de oamenii care se află sub stăpânirea acestei patimi. Aducerea aminte că toate cele omenești sunt nestatornice, mărirea și bogăția trec, omul însuși este slab și neputincios, supus în această lume bolii, bătrâneții și morții și că fără Dumnezeu nu
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
coaste luată din Adam a făcut-o Domn ul Dumnezeu femeie și a adus-o lui Adam” (Facere 2, 21-22). Înțelegem de aici că relația dintre bărbat și femeie înseamnă primordial ajutor reciproc; apoi vorbim de naștere de prunci și ferirea de desfrânare. Dacă rămânem la acest referat biblic și apelăm la interpretările ulterioare, vom înțelege că legătura dintre bărbat și femeie, ca împlinire a umanului, este mult mai profundă decât o evaluăm pe baza unui context social. O interpretare rabinică
Instituţia căsătoriei, în oglinzi paralele [Corola-blog/BlogPost/92383_a_93675]
-
vaselor pentru vin și apă; a veșmintelor liturgice; a icoanelor; a clopotului; a crucii și a troiței celei noi, inclusiv a crucii ce se așază la mormânt. Recapitulare Prin stropirea sau gustarea din Agheasmă, creștinul nădăjduiește curățire de toată întinăciunea, ferire de rele, binecuvântare și sfințire. Cel mai concentrat și mai complet, aceste așteptări ale credincioșilor sunt cuprinse în rugăciunea de la Slujba Aghesmei celei mari, rânduită într-o formă prescurtată și la Taina Botezului: „Și-i dă ei (apei) harul izbăvirii
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
urmează să identificăm felul în care mass-media subminează viața duhovnicească. Referitor la împrăștierea și risipirea minții Sfinții Părinți ai Bisericii ne învață că trăirea duhovnicească presupune liniștirea minții și adunarea ei în inimă și că pentru aceasta este foarte importantă ferirea de tot ceea ce o împrăștie. Mass-media aduce însă o adevărată explozie și un adevărat bombardament informațional asupra minții omului, umplând-o cu informații, de regulă nu doar neimportante ci chiar nocive, nu doar din punct de vedere duhovnicesc ci chiar
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
virtual consumat lăuntric, croit după bunul plac, perfect adaptat dispozițiilor sale. Diametral opusă însă este retragerea din lume, înțeleasă ca etapă a vieții spirituale, care îl deschide pe om spre îndumnezeire. Sfântul Ioan Scărarul vede această retragere din lume ca "ferire de bunăvoie de materia lăudată și tăgăduirea firii pentru dobândirea celor mai presus de fire" ("Scara", p. 47). (A se vedea, în acest sens, articolul: “Scara Raiului și scara divertismentului” semnat de diacon Sorin Mihalache, în ziarul “Lumina” din data
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
virtual consumat lăuntric, croit după bunul plac, perfect adaptat dispozițiilor sale. Diametral opusă însă este retragerea din lume, înțeleasă ca etapă a vieții spirituale, care îl deschide pe om spre îndumnezeire. Sfântul Ioan Scărarul vede această retragere din lume ca "ferire de bunăvoie de materia lăudată și tăgăduirea firii pentru dobândirea celor mai presus de fire" ("Scara", p. 47). (A se vedea, în acest sens, articolul: “Scara Raiului și scara divertismentului” semnat de diacon Sorin Mihalache, în ziarul “Lumina” din data
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
unde se află pruncul născut și face rugăciunea de punere a numelui copilului. Preotul îl binecuvântează, făcându-i semnul crucii la frunte, pentru luminarea minții și a gândurilor; la gură, pentru sfințirea cuvântului și a suflării și la piept, pentru ferirea inimii de poftele și patimile trupești; apoi îi citește o rugăciune pentru punerea numelui. În timpul din urmă, preoții împreunează această rânduială fie cu cea din ziua întâi, fie cu cea a botezului. Datina/obiceiul de a pune numele pruncului a
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
vaselor pentru vin și apă; a veșmintelor liturgice; a icoanelor; a clopotului; a crucii și a troiței celei noi, inclusiv a crucii ce se așază la mormânt. Recapitulare Prin stropirea sau gustarea din Agheasmă, creștinul nădăjduiește curățire de toată întinăciunea, ferire de rele, binecuvântare și sfințire. Cel mai concentrat și mai complet, aceste așteptări ale credincioșilor sunt cuprinse în rugăciunea de la Slujba Aghesmei celei mari, rânduită într-o formă prescurtată și la Taina Botezului: „Și-i dă ei (apei) harul izbăvirii
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
mersul de bine în afaceri; să fiu văzut bine de șefi; câștig de bani; aducerea cât mai repede a ursitei; dezlegarea cununiilor; bărbat bun fără vicii; îndepărtarea femeilor desfrânate și clevetitoare care vor să ne distrugă familia; reușită la tribunal; ferirea de accidente ș.a.m.d. Dumnezeu ne-a spus: „Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate acestea se vor adăuga vouă" (Matei 16:33). (Cf. Cristina Roman - http://poruncaiubirii.agaton.ro/articol/638/ d%C4%83m-acatiste-pomelnice-liturghii-sau-s
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
duhovnicească a Sfinților Părinți nu este o analiză atât de strictă și de falsă în același timp. Deci postul dacă nu este făcut cu dreapta socoteală ca să fie cu adevărat de folos, neunit cu bunătatea inimii, cu paza gurii, cu ferirea de a osândi și judeca pe altul - lucru foarte vinovat înaintea lui Dumnezeu - nu folosește, ba chiar vatămă. Poți să te usuci și să mori de foame dar dacă ai răutate împotriva aproapelui tău și-l vorbești de rău când
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
Burnouf, op. cît., p. 519), care nu putea da altceva în românește decât lângă. Ceva ase¬mânător ne mai întâmpină în letona lidzas „apropiat“, lituan lyg „asemănător“, singalez lîngă (A. Riza în „Transilvania“, nr. 182). Nu poate fi acceptată re¬ferirea la „valoarea de însoțire a unei limite de la care s-ar fi ajuns la valoarea de situare în apropierea limitei“ chiar și numai pentru motivul că, din ori¬ce formă a adj. longus, a, um am porni, rezultatul este adjec
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
virtual consumat lăuntric, croit după bunul plac, perfect adaptat dispozițiilor sale. Diametral opusă însă este retragerea din lume, înțeleasă ca etapă a vieții spirituale, care îl deschide pe om spre îndumnezeire. Sfântul Ioan Scărarul vede această retragere din lume ca "ferire de bunăvoie de materia lăudată și tăgăduirea firii pentru dobândirea celor mai presus de fire" ("Scara", p. 47). (A se vedea, în acest sens, articolul: “Scara Raiului și scara divertismentului” semnat de diacon Sorin Mihalache, în ziarul “Lumina” din data
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
duhovnicească a Sfinților Părinți nu este o analiză atât de strictă și de falsă în același timp. Deci postul dacă nu este făcut cu dreapta socoteală ca să fie cu adevărat de folos, neunit cu bunătatea inimii, cu paza gurii, cu ferirea de a osândi și judeca pe altul - lucru foarte vinovat înaintea lui Dumnezeu - nu folosește, ba chiar vatămă. Poți să te usuci și să mori de foame dar dacă ai răutate împotriva aproapelui tău și-l vorbești de rău când
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
duhovnicească a Sfinților Părinți nu este o analiză atât de strictă și de falsă în același timp. Deci postul dacă nu este făcut cu dreapta socoteală ca să fie cu adevărat de folos, neunit cu bunătatea inimii, cu paza gurii, cu ferirea de a osândi și judeca pe altul - lucru foarte vinovat înaintea lui Dumnezeu - nu folosește, ba chiar vatămă. Poți să te usuci și să mori de foame dar dacă ai răutate împotriva aproapelui tău și-l vorbești de rău când
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]