78 matches
-
zi (fructe și legume, cereale - orz, ovăz, secară), aport adecvat de vitamine și minerale, aportul de calciu 1000-1500 mg/zi pentru prevenirea osteoporozei, excluderea alcoolului. B) Tratamentul anti-fibrotic Fibroza hepatică este un proces cronic caracterizat prin acumularea progresivă a matricei fibrilare extracelulare la nivel hepatic. Deși rata de progresie la ciroza hepatică este variabilă în raport cu etiologia, fibroza hepatică acompaniază toate afecțiunile cronice hepatice. Dezvoltarea fibrozei are un impact major asupra funcțiilor hepatice, deoarece modificarea compoziției matricei extracelulare determină schimbări biochimice și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227117_a_228446]
-
subțire (între 0,03 și 1 mm), dermul este mai gros (are între 0,5-0,8 mm la față, 2 mm pe torace și 2,5), iar hipodermul are variații mari regionale. "Elasticitatea" pielii se datorează, în primul rând sistemului fibrilar dermic și mai ales fibrelor elastice. Datorită lor pielea e depresibilă. La elasticitatea ei contribuie și paniculul adipos, ai cărui lobuli grăsoși, înveliți într-un țesut conjunctivo-elastic, funcționează ca niște mingi minuscule de cauciuc ce se deprimă la apăsare, după
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
a doua „barieră" pentru substanțele ce ar putea pătrunde din epiderm. Dermul este compus din două straturi. Stratul superficial subepidermic cuprinde papilele dermice și o zonă subțire situată sub ele. El este denumit strat subpapilar și se caracterizează prin elemente fibrilare gracile, elemente celulare mai numeroase, substanța fundamentală mai abundentă și o vascularizație și inervație bogată (plexuri subpapilare). Stratul profund numit dermul propriu-zis sau corionul este mult mai gros, este mult mai rezistent și e compus preponderent din fibre colagenice, elastice
Piele (anatomie) () [Corola-website/Science/304767_a_306096]
-
caracteristică este însă așa zisa "amiloidoza" insulară (remarcată de Opie E.L în 1900), datorată depunerii extracelulare, strict limitată la nivelul insulelor care conțin celule ß, a unui material amorf care s-a dovedit a fi format dintr-un polipeptid fibrilar denumit "polipeptidul insular amiloid" sau "amilina". Acest polipeptid este prezent și în granulele secretorii ale celulelor ß și face parte din familia calcitoninei (care mai include polipeptidul înrudit cu gena calcitoninei, CGRP și adrenomedulina) (14, 15, 16). Dacă între cantitatea
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
diabet (4). Administrarea de somatostatină s-a dovedit a atenua fenomenul "dawn" la pacienții cu diabet tip 1, însă exacerbează hipoglicemia la cei cu diabet tip 2. 4.3. Amilina Amilina (sau polipeptidul amiloidic insular) este constituentul major al amiloidozei fibrilare care se constată în pancreasul pacienților cu diabet tip 2 și este în același timp o componentă normală a celulelor ß, fiind co-secretată împreună cu insulina (5). Are o evidentă omologie structurală cu calcitonin gene-related peptide, un neuropeptid produs de celulele
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
tisulară în condiții normale sau patologice. Neoplasmele cu nivele ridicate de uPA și PAI-1 au un risc mare de recidivă [42,80,141,173,222]. Colagenazele includ MMP-1 (colagenaza interstițială), MMP-8 (colagenaza neutrofilă), MMP-13 (colagenaza 3) și determină degradarea colagenului fibrilar interstițial. Gelatinazele (colagenaze de tip IV) acționează în special asupra colagenului denaturat și includ MMP-2 (gelatinaza A9 și MMP-9 (gelatinaza B). Stromelizinele 1,2 și 3 (MMP-3, MMP-10, MMP 11) au o mare specificitate de substrat și degradează laminina și
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
tisulară în condiții normale sau patologice. Neoplasmele cu nivele ridicate de uPA și PAI-1 au un risc mare de recidivă [42,80,141,173,222]. Colagenazele includ MMP-1 (colagenaza interstițială), MMP-8 (colagenaza neutrofilă), MMP-13 (colagenaza 3) și determină degradarea colagenului fibrilar interstițial. Gelatinazele (colagenaze de tip IV) acționează în special asupra colagenului denaturat și includ MMP-2 (gelatinaza A9 și MMP-9 (gelatinaza B). Stromelizinele 1,2 și 3 (MMP-3, MMP-10, MMP 11) au o mare specificitate de substrat și degradează laminina și
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de 2 ani. Macroscopic tumora este netedă, dar mai frecvent neregulată și invadează structurile vecine. Extensia în canalul medular este posibilă. Microscopic se constată celularitate bogată formată din celule rotunde sau ovale, așezate sub formă de rozete în jurul unei rețele fibrilare, prezintă arii de degenerare. Calcificarea este prezentă. Dozarea markerilor histochimici evidențiază teste pozitive pentru enolaza neuronică și sinaptophysin, dozarea markerilor serologici pune în evidență catecolaminele (55 din cazuri), iar dozarea markerilor urinari evidențiază prezența acidului vanilmandelic și a acidului homovanilic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
la nivelul cordoanelor interganglionare unde prelungirile lamelare ale celulelor enterogliale asociază mănunchiuri de aproximativ 600 axoni, număr care se reduce considerabil la speciile de talie mare. Din punct de vedere stuctural, CEG sunt asemănătoare astrocitelor din SNC deoarece exprimă proteinele fibrilare acide gliale (PFAG), dar diferă de acestea prin dependența față de neuroreguline (47, 48). Rolurile CEG. Funcția de suport mecanic, anticipată de autorii clasici ai secolului XIX prin analogie cu nevroglia centrală, este astăzi elucidată electronomicroscopic (49). CEG sunt ancorate la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
4. Celule spongioblastice primitive, care dau naștere la: 4.1. Celule spongioblastice ependimare, din care nasc celule ependimare. 4.2. Celule-spongioblastice bipolare, din care-nasc spongioblastele unipolare, care generează, la rândul lor, astroblastele. Din astroblaste se dezvoltă astrocitele protoplasmatice și astrocitele fibrilare. 5. Meduloblaste, care generează: 5.1. Spongioblastele unipolare (vezi și 4.) 5.2. Oligodendroglia 6. Neuroblaste apolare care generează neuroblastele bipolare. Din acestea din urmă se dezvoltă neuroblastele multipolare din care, la rândul lor, se dezvoltă neuronii. II. Aspecte macroscopice
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
baza aspectelor histologice și de microscopie electronică s-au alcătuit clasificări numeroase ale tumorilor cerebrale. III. Clasificarea-tumorilor-cerebrale-primare Tumorile cerebrale primare sunt împărțite în mai multe categorii: 1. TUMORI GLIALE 2. TUMORI ASTROCITARE 2.1. Leziuni bine definite 2.2. Astrocitoame fibrilare 2.3. Astrocitoame anaplastice 2.4. Glioblastoame multiforme 2.5. Astrocitoame pilocitice 2.6. Xantoastrocitoame pleomorfe 2.7. GLIOMATOSIS CEREBRI 3. TUMORI OLIGODENDROGLIALE și GLIOAME MIXTE 3.1. Oligodendrogliomul 3.2. Oligoastrocitomul 3.3. Oligoependimomul 4. TUMORI EPENDIMALE 4.1
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
sunt descrise în tabelul 4: Tabelul 4. Diagnosticul diferențial BDIM vs amiloidoza BDIM Amiloidoza AL Prezentare Afectare predominant renală sau afectare multiviscerală Afecțiuni subiacente Proliferări limfoplasmocitare maligne, în special MM; uneori proliferări benigne; posibil, forme „primitive” Ultrastructura depozitelor Granulare, neorganizate Fibrilare, structură beta-plisată Proprietăți tinctoriale Roșu Congo - Roșu Congo + IF Predominant κ Predominant λ Tratamentul în cazurile asociate MM constă în chimioterapia acestuia. în absența malignității, chimioterapia este indicată în cazurile cu insuficiență renală moderată (pentru prevenirea/încetinirea evoluției acesteia) sau
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
încetinirea evoluției acesteia) sau în cazurile cu insuficiență renală severă și manifestări extrarenale. Transplantul renal este practicat în mod excepțional. Recidiva bolii pe rinichiul transplantat este regulă. 9.1.3.5. Glomerulopatiile cu depozite organizate monotipice Se caracterizează prin depozite fibrilare (GN fibrilare) sau microtubulare (GN imunotactoide) în mezangiu și în pereții capilarelor glomerulare. Spre deosebire de amiloid, fibrilele sunt de dimensiuni mai mari, nu au structură beta-plisată și nu se colorează cu roșu de Congo. GN fibrilare GN imunotactoide MO Depozite mezangiale
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
explică marea diversitate a manifestărilor clinice. Există și amiloidoze localizate (ca, de pildă, amiloidoza cerebrală din boala Alzheimer). Amiloidul este constituit din diverse proteine de origine plasmatică, cu greutate moleculară mică (5-25 kD), care au particularitatea de a forma structuri fibrilare insolubile. Fibrilele de amiloid sunt vizibile doar în microscopie electronică (ME), iar difracția cu raze X relevă o configurație beta-plisată, caracteristică. Această configurație explică puternica afinitate a amiloidului pentru colorantul roșu de Congo și dicroismul său specific în lumină polarizată
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
mai multor concepte și realizarea unui sistem de gradare a tumorilor cerebrale sub forma clasificării OMS. După OMS există următoarele categorii de tumori cerebrale [1]. A. Tumori neuroepiteliale Astrocitoame 1. Astrocitom − pilocitic, − pilomixoid, − subependimal cu celule gigante, − xantoastrocitom pleomorfic, − difuz, − fibrilar, − gemistocitic, − protoplasmic; 2. Astrocitom anaplazic (grad III); 3.Glioblastom (grad IV) − cu celule gigante, − gliosarcom, − gliomatosis cerebri. Tumori oligodendrogliale 1. Oligodendrogliom, 2. Oligodendrogliom anaplazic. Tumori oligoastrocitare 1. Oligoastrocitom, 2. Oligoastrocitom anaplazic. Tumori Ependimare 1. Ependimom: − celular, − papilar, − cu celule clare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de distribuție mai mare la bărbat decât la femeie, în statistica noastră raportul fiind de 57% versus 43% [1]. Datorită polimorfismului lor histopatologic dea lungul vremii au apărut numeroase clasificări și încercări de sistematizare a acestor tumori [2-6]. Caracteristica astrocitoamelor fibrilare este faptul că în decursul evoluției lor pot să degenereze producând celule cu un grad de malignitate mai mare. Astfel un gliom poate conține zone bine diferențiate și zone anaplazice în același timp, putând pune probleme de diagnostic corect mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
un lichid citrin. Conținutul crescut în apă le oferă o imagine caracteristică din punct de vedere imagistic. Când sunt localizate subtentorial au o tendință crescută de a forma chiste. Prezența de hemoragii intratumorale se observă destul de rar [10]. Microscopic, astrocitoamele fibrilare sunt formate din astrocite mature care sunt diferite față de astrocitele din țesutul cerebral normal, având dimensiuni mici, rotunde bine diferențiate și cu expansiuni mai lungi. Din punct de vedere clinic, cazul tipic este reprezentat de tânăr cu debut cu crize
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fie spre spațiu subarahnoidian, fie în profunzime intraventricular, greu de diferențiat de țesutul cerebral normal. În cazul oligodendroglioamelor cu extensie intraventriculară apar metastazări pe calea LCR până la nivelul măduvei spinării. Microscopic au un aspect destul de asemănător cu cel al astrocitoamelor fibrilare. Se evidențiază celule mici, rotunde cu procese celulare puține, nuclei mici, hipercromi și rotunzi, cromatină fină difuză și uneori sunt prezente mitoze. Citoplasma este omogenă și fibrilară. Perinuclear se află un halou citoplasmatic dând imaginea celulei de „ouă prăjite”, iar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
uneori cu zone de hemoragie de diferite vârste, ușor aspirabilă, cu vascularizație mai bine reprezentată la nivelul zonei de inserție din vecinătatea foramenului Monroe. Microscopic este formată din celule izomorfe rotunde sau ovalare alternând cu zone de matrice cu aspect fibrilar, nucleii celulelor fiind amitotic cu un halou perinuclear ce amintește de oligodendrogliom [25,34]. Activitatea mitotică este foarte scăzută, indicele MIB 1 este de asemenea scăzut. Identitatea neuronală a acestor celule componente este confirmată de imunoreactivitatea la synaptofizină și alte
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu captare variabilă de gadolinium și fără implicare prognostică. Epicentrul acestor leziuni e situat, obișnuit, la nivelul punții, extensiile rostrale sau caudale nefiind însă rar întâlnite (fig. 4.190) [9,10]. În mod curent glioamele difuze sunt reprezentate de astrocitoame fibrilare maligne (grad III, IV). Specificitatea diagnosticului MRI a glioamelor difuze de trunchi cerebral a fost studiată de Albright și colab. în 1993, aceștia concluzionând că, majoritatea biopsiilor diagnostice nu iși găsesc rostul, datorită faptului că MRI furnizează un diagnostic cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
traduc prin mișcări ondulate ale mușchilor, ca niște viermișori care umblă pe sub piele. Fibrilațiile nu duc la deplasări de segmente; la nivelul degetelor, contracțiile extensorilor determină ușoare tremurături. Percuția ușoară a mușchiului, excitația electrică, frigul, unele substanțe facilitează apariția secuselor fibrilare. Fibrilațiile traduc un proces cronic iritativ la nivelul pericarionului neuronului motor periferic. Ele se întâlnesc în scleroza laterală amiotrofică (boala lui Charcot), poliomielita anterioară cronică și subacută, amiotrofie tip Charcot-Marie, siringomielie (Pendefunda et al., 1992). FIDELITATE (< fr. fidélité, cf. lat.
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de membrane fosfolipidice intracelulare. Organitele delimitate de membrane sunt de tip vezicular-canalicular: mitocondriile, veziculele de endocitoză, lizozomii, reticulul endoplasmic, aparatul Golgi, veziculele de exocitoză. Alte organite (nedelimitate de membrane) pot fi granulare, cum sunt ribozomii și diverse incluziuni citoplasmatice, sau fibrilare, grupate într-un ansamblu morfo funcțional numit citoschelet. 2.1. Specializările funcționale ale organitelor celulare Ribozomii sunt granule libere în citosol sau atașate reticulului endoplasmic și reprezintă sediul sintezei proteice (translație). Secvența de aminoacizi din lanțul polipeptidic sintetizat la acest
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
bogate în glicină prolină și oxiprolină. Din unirea mai multor fibrile se formează fibrele de colagen. Spațiile libere ale rețelei de fibre colagene sânt ocupate de substanța fundamentală , substanță gelatinoasă care se află în legătură funcțional și biochimic cu scheletul fibrilar și cu elementele celulare . Partea funcțională celulo-formatoare, este formată din celule reticulare nediferențiate, situate pe pereții rețelei fibrilare sau în substanța fundamentală unde au o dispoziție sincițială, fiind sursa diferitelor celule diferențiate , ce dobândesc treptat proprietăți migratorii .Cea mai mare
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
ale rețelei de fibre colagene sânt ocupate de substanța fundamentală , substanță gelatinoasă care se află în legătură funcțional și biochimic cu scheletul fibrilar și cu elementele celulare . Partea funcțională celulo-formatoare, este formată din celule reticulare nediferențiate, situate pe pereții rețelei fibrilare sau în substanța fundamentală unde au o dispoziție sincițială, fiind sursa diferitelor celule diferențiate , ce dobândesc treptat proprietăți migratorii .Cea mai mare parte din celulele elaborate părăsesc organele hematopoietice și circulă liber în sânge , în timp ce, celulele reticulare nediferențiate rămân într
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
bogate în glicină prolină și oxiprolină. Din unirea mai multor fibrile se formează fibrele de colagen. Spațiile libere ale rețelei de fibre colagene sânt ocupate de substanța fundamentală , substanță gelatinoasă care se află în legătură funcțional și biochimic cu scheletul fibrilar și cu elementele celulare . Partea funcțională celulo-formatoare, este formată din celule reticulare nediferențiate, situate pe pereții rețelei fibrilare sau în substanța fundamentală unde au o dispoziție sincițială, fiind sursa diferitelor celule diferențiate , ce dobândesc treptat proprietăți migratorii .Cea mai mare
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]