356 matches
-
transferul în secția de Chirurgie în vederea intervenției chirurgicale. S-a practicat: Colecistectomie laparoscopică și laparotomie evacuatorie a abcesului. Microbiologie lichid biliar: PMN relativ frecvente, rari bacili gram negativi polimorfi, izolați și extraleucocitar, levuri prezente. Examen microscopic secretie abces: placarde PMN, fibrină prezentă, frecvenți coci, cocobacili, bacili pleomorfi, în perechi lanțuri și grămezi, relativ frecvenți coci gram pozitivi în perechi și tetrade, intra și extraleucocitar (morfotipuri aero-anaerobe). Astfel tratamentul administrat ulterior intervenției chirurgicale a fost: Rehidratare în p.e.v. (Ringer, glucoză
Revista Spitalului Elias by CRISTINA PLĂIŞANU () [Corola-journal/Journalistic/92030_a_92525]
-
de 3 ori pe zi, după mese, de fibrinogen de 0,8 g %. Era pregătită și pentru manifestările clinice ale sindroamelor hemoragice care ar fi putut duce la tromboze multiple venoase sau arteriale ale rochiei prin depunerea de filamente de fibrină pe pereții interiori ai tivului sau gulerului răsfrânt. Ședeau bine înfiletate sticluțele cu heparină. Ceasul atomic al Palatului va măsura timpul de liză al cheagurilor de la butonierele cusute cu fir de aur. Uneori, se gândea mai departe (primăvară veșnică la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
acum, nimeni nu a reușit să creeze un tip de piele artificială care să se integreze total în țesuturile afectate. Specialiștii de la Intercytex sunt de părere că noul prototip este mai bun. Pielea artificială are la bază o matrice din fibrină, o proteină care se gasește în sânge și în limfa și care se dezvoltă din fibrinogen, în timpul coagulării sângelui. Această proteină alb-cenușie se găsește în rănile pe cale de vindecare. Fibrina este adăugată fibroblastelor umane, celulele utilizate de organism pentru a
Pielea artificială care vindecă rănile, o alternativă a grefelor () [Corola-journal/Journalistic/65847_a_67172]
-
mai bun. Pielea artificială are la bază o matrice din fibrină, o proteină care se gasește în sânge și în limfa și care se dezvoltă din fibrinogen, în timpul coagulării sângelui. Această proteină alb-cenușie se găsește în rănile pe cale de vindecare. Fibrina este adăugată fibroblastelor umane, celulele utilizate de organism pentru a sintetiza țesutul nou. În cadrul unui proces care imita modul în care organismul creează pielea nouă, celulele produc și eliberează o alta proteină, colagenul, fenomen care face ca matricea să fie
Pielea artificială care vindecă rănile, o alternativă a grefelor () [Corola-journal/Journalistic/65847_a_67172]
-
mediul solid Lowenstein - Jensen și, în funcție de dotarea laboratorului, mediul lichid Middlebrook 7H9 în sistem automat de cultivare. Dacă produsele patologice cu consistență lichidă nu pot fi însămânțate imediat pe medii de cultură, pentru a preveni formarea flocoanelor de fibrină, la 10 ml lichid biologic se va adăuga o picătură de citrat de sodiu 20% steril sau 0,2 mg/ml heparină. Nu se va folosi EDTA, care inhibă creșterea micobacteriilor. Transportul la laborator trebuie făcut cât mai repede. Dacă nu se
GHID METODOLOGIC din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/297973]
-
absența anticoagulantului sângele coagulează, adică își pierde fluiditatea. De fapt el se separă în cheag (care reține elementele figurate) și o fracție fluidă numită ser sanguin. Serul diferă de plasmă prin faptul că-i lipsește fibrinogenul (transformat în rețea de fibrină în ochiurile căreia se dispun elementele figurate), protrombina și alți factori ai coagulării. 8.5. Compoziția chimică a plasmei sanguine Plasma este o soluție apoasă în care sunt dizolvate variate substanțe, atât anorganice (electroliți), cât și organice: proteine, lipide, glucide
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
sanguin; edem local ca urmare a creșterii permeabilității capilare ce permite lichidelor să treacă în țesuturi; eliberarea unor substanțe din țesuturile lezate, având ca rezultat stimularea receptorilor pentru durere. Proteinele plasmatice și factorii de coagulare contribuie la formarea rețelei de fibrină care va constitui o barieră împotriva împrăștierii infecției. Reacțiile sistemice ca urmare a infecției includ următoarele aspecte. Temperatura corpului poate crește ca rezultat al resetării hipotalamice. Febra (pirexia) va determina creșterea activității fagocitelor; ea este declanșată de producerea de pirogeni
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
celulele din vecinătatea antigenului. In 24-48 ore după injecția de antigen reacția produce o zonă de eritem și indurație la locul inoculării. Dacă se biopsiază se va observa un infiltrat de celule mononucleare (în special macrofage), edem și depozite de fibrină. In unele arii răspunsul imun localizat constă în multiple macrofage (celule histiocitare) și limfocite organizate sub formă de granulom. Reacțiile de hipersensibilitate întârziată, în care este declanșat un mecanism în care un număr mare de macrofage devin active la locul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de contactul sângelui cu suprafețe rugoase sau de produși de citoliză. Hemostaza fiziologică prezintă mai multe componente / faze suprapuse în timp și intricate: reacția vasculară; aderarea și agregarea plachetară cu formarea unui dop plachetar; coagularea (formarea și retracția cheagului de fibrină); fibrinoliza (disoluția cheagului) cu reparația conjunctivă a peretelui vascular sau perforarea cheagului voluminos de către vase de neoformație. Reacția vasculară Reacția vasculară hemostatică cuprinde constricția vaselor lezate; spasm miogen și vasoconstricție reflexă simpatică; mediatorii implicați în acest proces sunt histamina (5HT
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
netede, fibroblaști; activează aceste celule și accelerează vindecarea leziunii, conntribuind astfel la reducerea procesului inflamator și reparația tisulară. Pe măsură ce agregarea plachetară progresează are loc contracția citoscheletului plachetar ceea ce are drept consecință fuzionarea plachetelor. In plus trombina declanșează formarea rețelei de fibrină în ochiurile căreia se vor dispune plachetele; aceste fenomene converg către formarea unui dop plachetar permanent și stabil. Formarea trombului plachetar parcurge trei stadii: agregare provizorie (val primar de trombocite), faza de remisiune, agregare definitivă (metamorfoză vâscoasă). 13.2. Coagularea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
primar de trombocite), faza de remisiune, agregare definitivă (metamorfoză vâscoasă). 13.2. Coagularea sângelui Procesul esențial în coagularea sângelui este activarea protrombinei de către un complex enzimatic, urmată de acțiunea trombinei asupra fibrinogenului; astfel rezultă monomerii ce vor constiuti rețeaua de fibrină, Factorii coagulării poartă diverse denumiri care provin de la numele pacienților în a căror plasmă lipsea factorul respectiv (Christmas, Stuart etc.) sau denumiri care reflectă funcția lor (de exemplu, activatorul plasminogenului tisular). Pentru a nu se crea confuzii se utilizează numerotarea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
specifică, care va determina atașarea unor reziduri unice de acid glutamic care servesc ca punct de legare a ionilor de calciu; acești ioni sunt necesari transformării factorilor coagulării în formele lor enzimatic active. 13.2.1. Fibrinogenul plasmatic și formarea fibrinei Fibrinogenul este o proteină plasmatică în concentrație de 270 - 300 mg/dl, sintetizată la nivel hepatic. Timpul de înjumătățire al acestei proteine este 3 - 4 zile; ~ 15% din fibrinogenul plasmatic este înlocuit zilnic prin sinteza sa continuă la nivel hepatic
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
neoplasm (reprezintă un reactant de fază acută). De asemenea, creșterea concentrației plasmatice de fibrinogen accelerează viteza de sedimentare a hematiilor (vezi cap. 9.1.5). Coagularea sângelui are ca punct important transformarea fibrinogenului (factor I) într-o rețea insolubilă de fibrină. Fibrinogenul este o glicoproteină dimerică cu greutate moleculară de 340 kDa; fiecare jumătate de dimer este alcătuit din trei lanțuri polipeptidice denumite Aα, Bβ și γ unite între ele prin punți disulfidice. Transformarea fibrinogenului în fibrină se desfășoară în trei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
o rețea insolubilă de fibrină. Fibrinogenul este o glicoproteină dimerică cu greutate moleculară de 340 kDa; fiecare jumătate de dimer este alcătuit din trei lanțuri polipeptidice denumite Aα, Bβ și γ unite între ele prin punți disulfidice. Transformarea fibrinogenului în fibrină se desfășoară în trei etape; prima etapă constă în proteoliza limitată a fibrinogenului de către trombină, fenomen care are loc precoce în cursul procesului de coagulare. In urma acestui proces rezultă monomerii de fibrină, alături de fragmente polipeptidice mici, denumite fibrinopeptid A
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ele prin punți disulfidice. Transformarea fibrinogenului în fibrină se desfășoară în trei etape; prima etapă constă în proteoliza limitată a fibrinogenului de către trombină, fenomen care are loc precoce în cursul procesului de coagulare. In urma acestui proces rezultă monomerii de fibrină, alături de fragmente polipeptidice mici, denumite fibrinopeptid A (obținut din fragmentul amino-terminal al fiecărui lanț Aα) și fibrinopeptid B (eliberat ca urmare a scindării fragmentului amino-terminal Bβ). Odată formați monomerii de fibrină, se declanșează cea de-a doua etapă, în care
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de coagulare. In urma acestui proces rezultă monomerii de fibrină, alături de fragmente polipeptidice mici, denumite fibrinopeptid A (obținut din fragmentul amino-terminal al fiecărui lanț Aα) și fibrinopeptid B (eliberat ca urmare a scindării fragmentului amino-terminal Bβ). Odată formați monomerii de fibrină, se declanșează cea de-a doua etapă, în care aceștia împreună cu fibrinogenul încă nescindat, formează complexe libere. Când se acumulează mai mulți monomeri de fibrină, echilibrul se schimbă către formarea de monomeri de fibrină care vor polimeriza. In același timp
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și fibrinopeptid B (eliberat ca urmare a scindării fragmentului amino-terminal Bβ). Odată formați monomerii de fibrină, se declanșează cea de-a doua etapă, în care aceștia împreună cu fibrinogenul încă nescindat, formează complexe libere. Când se acumulează mai mulți monomeri de fibrină, echilibrul se schimbă către formarea de monomeri de fibrină care vor polimeriza. In același timp complexele de fibrinogen disociază în continuare formând mai mulți monomeri de fibrină disponibili polimerizării. In final, monomerii de fibrină se leagă covalent rezultând polimeri de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
amino-terminal Bβ). Odată formați monomerii de fibrină, se declanșează cea de-a doua etapă, în care aceștia împreună cu fibrinogenul încă nescindat, formează complexe libere. Când se acumulează mai mulți monomeri de fibrină, echilibrul se schimbă către formarea de monomeri de fibrină care vor polimeriza. In același timp complexele de fibrinogen disociază în continuare formând mai mulți monomeri de fibrină disponibili polimerizării. In final, monomerii de fibrină se leagă covalent rezultând polimeri de fibrină, care în prezența factorului XIIIa (factor stabilizator al
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
fibrinogenul încă nescindat, formează complexe libere. Când se acumulează mai mulți monomeri de fibrină, echilibrul se schimbă către formarea de monomeri de fibrină care vor polimeriza. In același timp complexele de fibrinogen disociază în continuare formând mai mulți monomeri de fibrină disponibili polimerizării. In final, monomerii de fibrină se leagă covalent rezultând polimeri de fibrină, care în prezența factorului XIIIa (factor stabilizator al fibrinei) formează o rețea tridimensională. Ionii de calciu nu sunt absolut necesari în procesul de transformare a fibrinogenului
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
se acumulează mai mulți monomeri de fibrină, echilibrul se schimbă către formarea de monomeri de fibrină care vor polimeriza. In același timp complexele de fibrinogen disociază în continuare formând mai mulți monomeri de fibrină disponibili polimerizării. In final, monomerii de fibrină se leagă covalent rezultând polimeri de fibrină, care în prezența factorului XIIIa (factor stabilizator al fibrinei) formează o rețea tridimensională. Ionii de calciu nu sunt absolut necesari în procesul de transformare a fibrinogenului în fibrină, dar prezența lor în concentrație
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
echilibrul se schimbă către formarea de monomeri de fibrină care vor polimeriza. In același timp complexele de fibrinogen disociază în continuare formând mai mulți monomeri de fibrină disponibili polimerizării. In final, monomerii de fibrină se leagă covalent rezultând polimeri de fibrină, care în prezența factorului XIIIa (factor stabilizator al fibrinei) formează o rețea tridimensională. Ionii de calciu nu sunt absolut necesari în procesul de transformare a fibrinogenului în fibrină, dar prezența lor în concentrație normală în plasmă accelerează polimerizarea monomerilor de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
care vor polimeriza. In același timp complexele de fibrinogen disociază în continuare formând mai mulți monomeri de fibrină disponibili polimerizării. In final, monomerii de fibrină se leagă covalent rezultând polimeri de fibrină, care în prezența factorului XIIIa (factor stabilizator al fibrinei) formează o rețea tridimensională. Ionii de calciu nu sunt absolut necesari în procesul de transformare a fibrinogenului în fibrină, dar prezența lor în concentrație normală în plasmă accelerează polimerizarea monomerilor de fibrină. Plasma conține o pro-enzimă numită factor stabilizator al
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
polimerizării. In final, monomerii de fibrină se leagă covalent rezultând polimeri de fibrină, care în prezența factorului XIIIa (factor stabilizator al fibrinei) formează o rețea tridimensională. Ionii de calciu nu sunt absolut necesari în procesul de transformare a fibrinogenului în fibrină, dar prezența lor în concentrație normală în plasmă accelerează polimerizarea monomerilor de fibrină. Plasma conține o pro-enzimă numită factor stabilizator al fibrinei (factor XIII) care trece în stare activă în prezența trombinei (factor XIIIa). Rolul acestui factor activat este de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
care în prezența factorului XIIIa (factor stabilizator al fibrinei) formează o rețea tridimensională. Ionii de calciu nu sunt absolut necesari în procesul de transformare a fibrinogenului în fibrină, dar prezența lor în concentrație normală în plasmă accelerează polimerizarea monomerilor de fibrină. Plasma conține o pro-enzimă numită factor stabilizator al fibrinei (factor XIII) care trece în stare activă în prezența trombinei (factor XIIIa). Rolul acestui factor activat este de induce formarea de legături covalente între monomerii de fibrină și de a stabiliza
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
formează o rețea tridimensională. Ionii de calciu nu sunt absolut necesari în procesul de transformare a fibrinogenului în fibrină, dar prezența lor în concentrație normală în plasmă accelerează polimerizarea monomerilor de fibrină. Plasma conține o pro-enzimă numită factor stabilizator al fibrinei (factor XIII) care trece în stare activă în prezența trombinei (factor XIIIa). Rolul acestui factor activat este de induce formarea de legături covalente între monomerii de fibrină și de a stabiliza aceste legături; proces care se desfășoară în prezența ionilor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]