1,925 matches
-
un uriaș bordel de tip multi- și intercultural?!... Este inadmisibil ca tocmai în veacul al XXI-lea al umanității creatoare să se ajungă în situații de viață de o dimensiune aflată sub limita cea mai de jos a conceptului de ființare telurică, iar niciunul dintre cei care le cer alegătorilor votul să nu realizeze nimic concret în acest sens, ci într-unul taman antagonic!... Din această perspectivă, propun ca, înainte de a mai fi cerșită încă o ștampilă cetățenilor lumii, din orice
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A NEMUNCII ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_ziua_interna_magdalena_albu_1368836919.html [Corola-blog/BlogPost/354885_a_356214]
-
Esența oricărei comunicări (comuniune de limbaj și transfer-punere în comun de semnificații, sensuri, înțelesuri, presupoziții și subînțelesuri) o constituie nu atât înțelesurile, cât în definitiv întrebările pe care le pune. Există o comunicare care răspunde la întrebări precum: ¨ „De ce este ființare și nu, mai degrabă, Nimic?” - întrebare, după M. Heidegger„primordială”, „originară”, „de cea mai largă cuprindere” (1988, p. 51); ¨ „Filosofia începe cu o întrebare: «Ce este?»” - K. Jaspers (1986, p.15); ¨ „Ce pot ști?” „Ce trebuie să fac?”, „Ce îmi
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
ușuratică și coruptă. „De la o vrene mai mult ca oricând înainte caut de toate de-a bușilea mergând pe genunchi și coate... Eclesiastic observ că toate-s vane destrămate!” ( Caut) Între credință și religiozitate, Ticu Leontescu alege expresia alegorică a ființării divine, eul său înțelegându-se simbiotic cu Dumnezeu, o revelație a iubirii până la savurarea eternității. „Înveșnicind vremelnicia depozitez în inima-mi chivot: cuvântul, cântarea, iubirea pâine, miresme și flăcări... Ce simple sunt acestea toate! Doar ele-mi dau eternitate.” ( Înveșnicind
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1430203815.html [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
contemporană; dar toate, la timpul lor. Volumul actual se numește Frigul însingurării și este mult mai suplu, mai concentrat tematic, mai „rotund” ca să zic așa (pun ghilimele, pentru că poetul are opinia sa despre cerc: „Mai rotundă ca rotundul, / sămânța / răspândește ființarea / pe pământ“, Sămânța ființării; în acest sens, volumul său de poezii este ca sămânța, renaște din sine). Filosofii, când fac poezie, copleșesc de obicei prin bogăția te-melor sau prin aducerea la o temă dominantă a realului, oricât de vari-at ar
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
timpul lor. Volumul actual se numește Frigul însingurării și este mult mai suplu, mai concentrat tematic, mai „rotund” ca să zic așa (pun ghilimele, pentru că poetul are opinia sa despre cerc: „Mai rotundă ca rotundul, / sămânța / răspândește ființarea / pe pământ“, Sămânța ființării; în acest sens, volumul său de poezii este ca sămânța, renaște din sine). Filosofii, când fac poezie, copleșesc de obicei prin bogăția te-melor sau prin aducerea la o temă dominantă a realului, oricât de vari-at ar fi, fâcându-l ei înșiși
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
îngerii păzesc.” (Litanii de zi), aplecat cu atâta acribie și dragoste asupra cuvântului. Considerându-l piatră filozofală, cu el transformă bucuria sau întristarea, amintirea ori speranța, dragostea sau revolta etc. în aurul pur al rostirii/scrierii ca formă supremă a ființării și a nemuririi: „în neguri/ săpăm tunel,/ Învingătorule,/ noi fugărim timpul,” (Coloane ). Însă, pentru a fugări timpul, sufletul trebuie să prindă aripi, așa că se roagă. Dorința i s-a împlinit doar pe jumătate - sufletul său a prins aripi cu care
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
tehnicii impecabile de conturare a lor - sfârșesc prin a da senzația că nu au nimic, absolut nimic din spiritul Sfintelor Scripturi. Michelangelo și le-a dorit, desigur, grandioase, dar - obsedat de a le desăvârși - le-a șters orice urmă de ființare divină, decăzându-le, fără să vrea, până la treapta, joasă, a grandilocvenței. În felul acesta, boala vanității se întinde ca o pecingine agresivă, nedorită. Curg ademenitor versuri precum: ,,Culorile se sting, pierdutul crește,/ Mă rog de tine, sorții vitregescu-l!/ Voi sta
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
a fost limba ceasului Unui iulie canicular și halucinant Din urmă cu două veacuri și-un pătrar- Bătând grăbită în crug de vremi și ctitorie Pentru a trezi Fiii și Fiicele Americii Întru jertfirea de sânge Spre pururea izbândă a ființării statale Și a Libertății unei Națiuni O obsesie s-a risipit dar avea să vină alta Un oropsitor a plecat dar avea să vină altul Mai zănatec și mai necruțător Zvârcolind șerpii pe care mereu are să-i crească La sânul
REQUIEM PENTRU FIII ŞI FIICELE AMERICII ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Requiem_pentru_fiii_si_fiicele_americii_.html [Corola-blog/BlogPost/356053_a_357382]
-
fără un preț anume nici dacă o dorește. Lațul caracatiței politicardo-oculte îi strânge de gât cu ne-milă pe toți adepții ei declarați fățiș. Homo communicans, în schimb, este o specie care întotdeauna așteaptă cu supușenie ceva - decizii grabnic ajutătoare ființării ei telurice nicidecum de sub- sau supraviețuire, ci de viețuire așezată în albia normalității sale firești. Specie îndelung răbdătoare în cazul poporului român, pe umerii săraci și lipsiți de vlagă ai lui homo communicans, culmea, cresc averi uriașe ca din
ZOON POLITIKON ŞI HOMO COMMUNICANS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_zoon_politikon_si_homo_magdalena_albu_1357428066.html [Corola-blog/BlogPost/350207_a_351536]
-
Funcție de variabilele vieții noastre, ea de fapt nu face nimic altceva decât să minimizeze suma pătratelor abaterilor noastre de la idealul „drumului optim”. Ar putea arăta cam așa (vezi imaginea atașată). Pe axa „pământeană” am avea timpul; pe cea către cer, ființarea, din heideggerianul „Ființare și timp” - altă construcție mentală care ne-a marcat anii studenției. Totuși, formula e prea frumoasă pentru a putea fi adevărată, doar avem de-a face doar cu un ideal. Așa se descrie grafic o viață, una
METODA PĂTRĂŢELELOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_metoda_p_gabriela_calutiu_sonnenberg_1346645522.html [Corola-blog/BlogPost/343891_a_345220]
-
noastre, ea de fapt nu face nimic altceva decât să minimizeze suma pătratelor abaterilor noastre de la idealul „drumului optim”. Ar putea arăta cam așa (vezi imaginea atașată). Pe axa „pământeană” am avea timpul; pe cea către cer, ființarea, din heideggerianul „Ființare și timp” - altă construcție mentală care ne-a marcat anii studenției. Totuși, formula e prea frumoasă pentru a putea fi adevărată, doar avem de-a face doar cu un ideal. Așa se descrie grafic o viață, una din multe. La
METODA PĂTRĂŢELELOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_metoda_p_gabriela_calutiu_sonnenberg_1346645522.html [Corola-blog/BlogPost/343891_a_345220]
-
În fine, la categoria poezie, doamna Cezarina Adamescu vă mângâie sufletul cu adieri bogate de „Poeme Pascale”. Evident, prin grija aceluiași director și Redactor-șef, poetul Nicolae Negulescu, aveți la dispoziție și proză. Semnează neobosita Maria Cozma (de la Paris!) „Povara ființării” și Anișoara Anghel Mija - „Ultimul om- rezultat al iubirii divine în romanul omonim al Elizei Roha”. Este nelipsit preferatul dumneavoastră, Corneliu Leu, dar și Stroia A Gheorghe și alți autori, inclusiv cu teme de natură religioasă. Veți găsi, sunt sigur
MULŢUMIRI ŞI FELICITĂRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/Multumiri_si_felicitari_marian_malciu_1369499970.html [Corola-blog/BlogPost/354921_a_356250]
-
sub impresia unor emoții atât de puternice o podidea plânsul. Trei. (Din nou în prezent). Ce caut, cu adevărat, pe această lume? De ce mi se pare în permanență că sunt chemat să dezleg o șaradă - a sensurilor, a devenirilor, a ființării? De ce am de multe ori certitudinea că m-am rătăcit în propriul labirint? Ceva necunoscut mă atrage ca un magnet, o poveste de decenii ce își așteaptă continuarea... Un scriitor pierdut între două lumi, celestă și terestră, disputat de două
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1451313495.html [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
triste înc-o ușă Și curcubee cu candidele culori. A mai murit o zi în mine Și zâmbetul pe buze mi s-a șters, O altă zi spre mine vine, Să-mi deslușească ce n-am înțeles. Urcăm încet pe muntele ființării Și învățăm din ce n-a mers, Tristețile le dăm uitării, Ca vieții noastre să-i dăm sens. Iertarea fie-ne alături, Iubirea lumineze-ne mereu, Bucuria zâmbească-ne pe chipuri, Dăruind, nu-i drumul greu. Binecuvântări ne vin din
ÎNNOBILAŢI CU SUFLET de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Adriana_tomoni_1401832014.html [Corola-blog/BlogPost/354098_a_355427]
-
mea doar dorul l-am luat.m-am aruncat în gol spre altă viatasi m-am uitat în urmă cu durere.am înțeles târziu,fără sperantaca nu conteaza piatră care pierecaci lumea noastră există deja,de-o veșnicie,în ... XXXIII. FIINȚAREA INTRU NEFIINȚĂ (FILOSOFIA EMINESCIANA), de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1111 din 15 ianuarie 2014. Motto: "Moartea succede vieții,viața succede la moarte, Alt sens n-are lumea asta,n-are alt scop,alta soarte."(Mihai Eminescu) "Nu există
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
motive ale filosofiei universale,dar un prim motiv, original și profund în același timp, este acela al existenței în mijlocul increatului,al nimicului,sau al nașterii din adâncurile mortii.Visul neființei,conștientizat în "universul cel himeric" este perceput ca fiind însăși ființarea,cănd "în faptă lumea-i visul sufletului nostru".Astfel,eternul prezent existențial se concentrează într-o clipă suspendată;și în această clipă,întreg universul,invartindu-se în sine întocmai unei roți a norocului,generează veșnice șiruri ... Citește mai mult Motto
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
motive ale filosofiei universale,dar un prim motiv, original și profund în același timp, este acela al existenței în mijlocul increatului,al nimicului,sau al nașterii din adâncurile mortii.Visul neființei,conștientizat în "universul cel himeric" este perceput ca fiind însăși ființarea,cănd "în faptă lumea-i visul sufletului nostru".Astfel,eternul prezent existențial se concentrează într-o clipă suspendată;și în această clipă,întreg universul,invartindu-se în sine întocmai unei roți a norocului,generează veșnice șiruri ... Abonare la articolele scrise
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
bless.teme simțământ legământ transfigurat de Duhul care umple preapli.nul și cerne sublim desti.nul re.zultă re.naștere re.facere în ecuația re.la.c.tivității re.strânse : < -- > împreună cu < I > = < † > semnul bine.cuvântării formula trans.figurării sem.antica ființării ultime și definitive întru Taina Nuntirii q.e.d. ***** Consecința-reciprocă propoziție universală și existențială: sau puteam direct să afirmăm : -- & I = † !!! cam atâta tot dar... să nu uităm încă ceva: Axioma finală a evidenței: De vom auzi în lume grai viclean
POEM HIERATIC XXXIII = DRAGO.STELE SAU METAMATICA UNIRII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1444568809.html [Corola-blog/BlogPost/344127_a_345456]
-
noi înșine și cu lumea în care trăim. Viziunea complexă asupra realității în coordonatele sale esențiale, reunește în evantaiul unui „rerum cognoscere causas„ , sensuri poetice privind spațiul și timpul, istoria și poezia, destinul și idealul, sufletul și mântuirea, ființa și ființarea, într-un cuvânt, viața. Timpul este ceasul contemplației lirice și al meditației la acel „dans primordial„ „cu luceferi„ ; timpul este un prezent, un trecut, cu „jocul sub lună„ al copilăriei, dar și un viitor, prefigurat în ruga Poetei către Dumnezeu
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486806169.html [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]
-
neamul lui, un om care începe o nouă carieră.” (apud Adrian Păunescu, Sub semnul întrebărilor, Editura Cartea Românească, București, 1979). În Occident, Eliade se consideră a fi „un fragment”. La Octavian Curpaș, parcă, prin povestire, exilul se anulează. Rămâne o ființare a povestitorilor pe tărâmul sacru al patriei-cuib. Ca și la Eliade, povestitorii trăiesc „nostalgii fericite”, revelând un mit al patriei. Confesiunile amintesc de ceea ce, prin trecerea de la o religie la alta Steinhardt numea „Primejdia mărturisirii”: „Să vorbești despre trecerea de la
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
dincolo de umbre voi trece! / Dar după ?), pasărea neagră ce dă târcoale, prefăcând totul în cenușă. E o lume în veșnică facere și prefacere, iar poeta își asumă amăgirile, des-amăgirile și re-amăgirile ca pe un foc al catharsis-ului, necesar propriei ființări: Cobor în mine ca-ntr-o catedrală de liniști, / Pașii mei foșnind pe caldarâmul ideii de ieri. Cobor în mine, îmi întind mâna / Printre gratiile sufletului / Mereu puterea din / Nerostite cuvinte. („Cobor în mine”) Cristina Emanuela Dascălu demonstrează o rară
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
adolescentină, ca un alt Holden Caulfield pe plaiuri mioritice, tărâmul poeziei, al idealului, adevărului, iubirii, valorilor morale de la care nu concep săabdic înspre compromisuri balcanice de conjunctură. Nu e o fugăde realitate, ci o hranăcultivatăca săîntăreascăspiritul în fața vicisitudinilor din lumea ființării politice în cetate (căci suntem și zoon politicon). - Cât de important este să reușești să păstrezi ritmul și rima în poemele pe care le traduci? - Ritmul și rima mi se par obligatorii, ca o datorie fațăde autor, dar cred căele
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
fost onorat cu legitimația numărul 10... aproape de numărul membrilor fondatori. Conform statutului său, ASLA (Oradea) devenise o organizație cultural-științifică și literară de creație, având ca scop popularizarea lucrărilor membrilor săi, potrivit exigențelor valorilor locale, naționale și internaționale. Trăsătura principală a ființării ei o constituia nevoia de cunoaștere și afirmare prin creativitate științifică și literar-artistică. Caracterul activității membrilor ASLA era legat de disponibilitățile creative ale acestora, fiind o organizație non-profit, apolitică și cu respectul față de legile românești, U.E. și internaționale. Obiectivele organizației
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_a_plecat_si_ioan_tepele_george_roca_1332956987.html [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
un vânt fericirea spre nori, ascultă hăul în tine un nume, nemurire, iubire, abisul și eu. Suspinul mă leagă, o lacrimă pică pe mine de sus. Nimicul formează în jurul nostru un cerc închis ce strânge - răsfrânge și mai mult dorința ființării.. când întâmplarea te află, naști nefericire. Fetița își privește mama și plânge ușor. E tristă și tace. Adună jucării într-o sacoșă. Le luăm pe toate. - Te rog să mă ajuți. Am nevoie de mașină acum, în juma de oră
26 IUNIE 2010 de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/26_iunie_2010.html [Corola-blog/BlogPost/366709_a_368038]
-
cu fiecare poezie / sfârșitul lumii / se amână” („sfârșitul lumii se amână”). Exercițiul de neclintire aduce spiritul contemplativ în ipostaza de copac de grădină [un copac care „predică stelelor” care „nu se convertesc (să devină / frunze” („predică”)] și de simplă fragilă ființare ce prin încremenirea ei „între cuvinte” devine „pasăre cu aripile frânte / care încă mai zboară / doar pentru a da / un sens / cerului” („fragilitate”). Poziția lotus are și o dimensiune de conștientizare cantitativă a singularității: una care se răsfrânge asupra spiritului
ION MARIA: Înţelepciunea faptului de a sta pe loc, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-maria-intelepciunea-faptului-de-a-sta-pe-loc-de-stefan-vladutescu-cv-sr/ [Corola-blog/BlogPost/339590_a_340919]