12,214 matches
-
Buddenbrook care l-au îmbărbătat: Thomas, fratele mai mare, senatorul la aproape 50 de ani trăiește o revelație. E năpădit subit de spaima morții și se liniștește aducându-și aminte de un eseu conceput de Schopenhauer. L-a consolat teza filosofului că decesul nu e un sfârșit, o încheiere a unei zbateri, ci mai mult trecerea spre altceva. Închis în cușca pușcăriei, A.K. i-a purtat recunoștință lui T.M. pentru sfatul transmis indirect. O plimbare prin parc De obicei distant
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
este prezența umană; chipul, forma sa, acțiunile și comportamentul său, măreția și dispearea sa, într-un cuvînt, Omul în toate dimensiunile lui. Într-un secol marcat de cele mai radicale descoperiri științifice și tehnice, zdruncinat de cele mai contradictorii ideologii, filosofii și doctrine estetice, în care arta și-a negat cu aceeași vehemență moștenirea, prezentul și viitorul, în care forma industrială a declarat un război fățiș celei simbolice, Baba s-a încăpățînat să rămînă, după propria sa mărturisire, în ,,marea pictură
Organicismul picturii lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11262_a_12587]
-
prin vârstă, flacăra pamfletului se stinge în conștiința scriitorului după 1948. Capitolul median Universul pamfletar, cel mai amplu, analizează stăruitor și metodic zonele tematice ale pamfletului arghezian: anticlericalismul, critica socială, fenomenologia politicului, viața intelectuală. Implicațiile sunt nenumărate în configurația unei ,filosofii" a scriitorului, fie în sensul antiintelectualismului (real sau numai înșelător), fie în sensul rousseau-ismului, asupra cărora se oprește exegetul. Politicul e, bineînțeles, tema preferențială, aflată în vizor la intersecția vituperanței pamfletare cu reflecția morală. Criticul insistă la un moment dat
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
așa cum constatăm din eseurile și cronicile adunate în volumul Ipostaze ale actului critic (Ed. Universitaria, Craiova, 2005). Înclin să cred că nu va persevera în această direcție publicistică, unde adesea pare stânjenit. Cătălin Ghiță e un teoretician, cu înzestrare de filosof și poetician, după cum o dovedește foarte clar gândirea speculativă din Lumile lui Argus. Elementele morfologice ale viziunii sunt analizate în funcție de trei coordonate: eul creator (vizionar sau instaurator), factorii inductivi (ideali sau empirici) și viziunea propriu-zisă ca produs final (care înglobează
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
scriitorii citați de dvs., pentru că înainte erau interziși sau prost cunoscuți datorită propagandei comuniste, ieșim în lume tot cu ei, ne prezentăm în lume numai cu ei. În plus, ei nu mai trăiesc. Avem azi scriitori foarte buni, avem eseiști, filosofi și totuși nu sunt cunoscuți peste hotare, chiar dacă, să zicem, reușesc să publice o carte la Paris sau în America. Ce ar trebui să facem? MVL: Să ieșiți din ghetto. MS: Cum? MVL: Ghetto-ul a fost una din trăsăturile caracteristice
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
și differenzia dal continuo perché sintesi della formă e del fenomeno tra natură e mondo, tra tempo del movimento e misura dello spazio nel mondo, rivelazione dell'intelligibilità della Creazione a opera di Dio. Secondo Schelling, che și riporta a filosofi cristiani a lui precedenți quali Eckhart o anche Bruno, ciò che differenza la filosofia della natură dalla precedente teoria dei fenomeni naturali risiede esattamente nel superamento delle definizioni: i fenomeni che nella natură appaiono, pongono in-sé principi necessari e non
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
autori politici precum Edmund Burke, Benjamin Disraeli, William Ewart Gladstone, Thomas Babington Macauley, Thomas Hâre sau Henry Wheaton sau în ideile "doctrinarilor" francezi care preluau, la rândul lor, calea "bunului-simț" (common sense devine le juste milleu) provenită din lucrările unor filosofi pragmatici, precum Thomas Reid, Dugald Stewart sau David Hume. Putem observa, de asemenea, ca și din filosofia politică franceză, oratorii români aleg cel mai adesea citate de autoritate din autori recunoscuți pentru admirația lor față de orânduirea din Regatul Unit sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sociale a generat - de la nivelul imaginarului la cel al practicilor politice -, volumul de față este mai mult decat necesar. Ce pot spune despre această carte unui prezumtiv cititor pentru a i-o recomandă? Lucrarea este structurată din perspectiva metodologica a filosofului, dar are în mod cert o trimitere consistentă la științele politice, în care autoarea lucrează de ceva vreme. Prin natura temei, textul glisează în zona literaturii, așa încât el poate fi citit de un public mult mai larg decât cel arondat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
negustorilor, să nu mai pută piața atat a retorica, să vină berării, pastramagiii, lăptarii cu dialectica orzului fermentat și a brînzei închegate. Deocamdată țăranul ar cam ieși la cosit sepia verde din părul punkiștilor, deocamdată, bănuind că ești mort, noii filosofi se îmbată cu ideea că polemizează cu tine. N-au nas să simtă cum colcăie drojdia ce umflă societatea și pune în funcțiune alambicul prin care răzvrătitul Con Bendit s-a condensat într-un primar cumsecade. În fond chiar și
O betie cu Marx by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83004_a_84329]
-
Perseverezi în prostie. Anonimului de la 4:18 Cui te adresezi cu inteligență ta postare ? Poetului sau blogului? În orice caz dacă și pe Dinescu, cu veleități de patron și mic moșier, îl roade și îl jenează furia antimarxiștilor pe bietul filosof mort de 124 ani, atunci tu, biet anonim prăpădit, de ce perseverezi în golănie balcanică? De acord, perseverezi în prostie; e bine să fii constant chiar dacă constant prost. îmi place blogul tău. te aștept pe la mine. poate îți faci timp și
O betie cu Marx by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83004_a_84329]
-
democrația din România decât au făcut legiuni întregi de foști dizidenți. Și cred că Gabriel Liiceanu începe să vadă și el acest lucru și de aici vin și resentimentul și tonul scrâșnit al scrisorii. Nu speranța i-a fost înșelată filosofului: el s-a înșelat de unul singur. Dosariada i-a sfâșiat perdeaua de auto-amagire și e firesc că ăsta să-l sperie. Eu m-aș bucura să învățăm din această pățanie că o bună competența politică nu vine la pachet
Licheaua apelata nu se afla in aria de acoperire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83063_a_84388]
-
să-i deschid portiera unei doamne. În curtea Muzeului, dl Pleșu părăsea și el adunarea. I-am făcut cu mâna. Mi-a făcut cu mâna. Atât. Nici o clipă nu mi-am imaginat melancolia care l-a putut cuprinde pe rafinatul filosof la vederea Smart-ului. Stinghereala de care vorbește în articol trebuie să-l fi cuprins mai degrabă pe d-lui, căci, sunt convins, n-a avut la vârsta mea nici (nu-mi pot imagina alt echivalent anacronic), nici asistență personală care
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
teroristului’ - din păcate nu am linkul), dar, again, de ce alternativă e să fii comunist? eu nu înțeleg, dragoș, cum ai putut să scrii un articol despre comunism fără să pomenești de coreea de nord, de cuba, etc. știu că ești filosof și bănuiesc că știi că una din problemele majore ale lui platon a fost “participarea” lucrurilor la “idei”. după ce spinoza și hegel au aruncat “spiritul” în natură și, respectiv, istorie, problema a rămas: cum despărți ideea (aici nu în sens
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
of future generations to meet their own needs.” Să observăm că în acord cu economistul britanic John Maynard Keynes (1883-1946), întotdeauna ideile practice din economie și societate trebuie să se bazeze pe sprijinul intelectual al unui doctrinar ori al unui filosof. Definiția pentru dezvoltarea durabilă pe care o propune raportul comisiei Brundtland era inspirată, cel puțin în intenție, de principiul echitații intergeneraționale, un principiu de justiție distributiva care a fost enunțat de filosoful american John Rawls (1921-2002). Dar, mai mult decât
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
sprijinul intelectual al unui doctrinar ori al unui filosof. Definiția pentru dezvoltarea durabilă pe care o propune raportul comisiei Brundtland era inspirată, cel puțin în intenție, de principiul echitații intergeneraționale, un principiu de justiție distributiva care a fost enunțat de filosoful american John Rawls (1921-2002). Dar, mai mult decât atât, comisia coordonată de Gro Harlem Brundtland a definit dezvoltarea durabilă drept o problemă cu obiective multiple, al cărei management cere să fie realizată o ‚performanță triplă’ (‚the triple bottom line’, spus
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
dezvoltării durabile exact în spiritul acestei întrebări. Frederick August von Hayek, laureat al premiului Nobel pentru economie în anul 1974, readuce ca punct de plecare în dezbaterea asupra construirii ordinii economice raționale o temă epistemologica inițiată în Epoca Luminilor de către filosoful scoțian David Hume (1711-1776), si dezbătută apoi extins de Immanuel Kant (1724-1804). Anume faptul că percepția lumii sau „ordinea senzorială” pe care o captează fiecare individ este insuficientă pentru sesizarea realității. Toate culturile națiunilor din Europa Occidentală au trecut în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
fost interzis de către „epoca fanariota”. El este amintit prima oară, fragmentar, în secolul XIX de Gheorghe Lazăr, fondatorul Școlii de la Sfântu Sava ce funcționa în paradigmă ideologică a Școlilor Centrale. În limba română, dezbaterea despre înțelegerea realității este reluată de filosoful Nae Ionescu în prelegerile anului 1926. Criză acută a găsirii soluțiilor la problemele prin care trece acum România se datoreaza insuficientei reprezentărilor ontologice despre realitate, și vorbim aici despre ontologiile construite în limba română. Ceea ce complică enorm aspectele de gândire
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
cunosc detalii, dar știu că s-a dovedit ca marxismul este o teorie economică greșită, așa cum socialismul este un sistem politic falimentar. Peste tot unde a aparut a adus dezastru, noroc că au venit apoi liberalii să repare. (logician și filosof): Argumentele dlui Liiceanu sunt fragile. Marxismul este cel mai puțin coerent și unitar sistem de istorie. Cea mai importantă critică a marxismului a fost făcută de către gânditorii marxiști, de aceea putem azi vorbi de o teorie marxista contemporană. Singurul sistem
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
de inventar, care încearcă să recupereze teoria Reflecția asupra proprietății nu este o invenție a lui Marx. Se făcea și în timpul lui Locke, care se chinuia să dea un răspuns întrebării: ‘Când Adam ara și Eva teșea, Lordul unde era?’ (filosof): Când Adam ara și Eva teșea, Lordul se năștea și Iisus se numea. Totuși, ideea ce proprietatea nu e un drept natural nu vine de la Marx. Și Proudhon credea că proprietatea e un furt. le="font-weight:bold;">Gabriel Liiceanu: Cum
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
fel de “five o’clock” englez în care ronțăim biscuiți și discutăm despre vreme apoi ne vedem de treabă: deci, socializări inutile sau măcar formale. Un formalism care îi oferă lui Bucurenci ocazia unei noi escapade narcisiste, astăzi jucând rolul filosofului distrat care își pierde notițele, dar noroc cu memoria fantastică. Rămâi în continuare prizonierul unei abordări greșite a marxismului, filosofând asupra potențialelor beneficii dar ignorând practică istorică. rămân la părerea că îți trebuie musai și rapid un curs de metodologie
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
apodictice), cei care nu sunt religioși nu sunt oameni?! @ anonimus.Nu vreau să recurg, ca DB, la tot soiul de trimiteri bibliografice, dar n-am cum să evit referință la Eliade, Bachelard sau Gilbert Durand.Ei nu sînt teologi ci filosofi ai religiilor, antropologi, specialiști ai imaginarului.Toti ajung la concluzia ca un om total areligios este mai degrabă un accident patologic.Prin religiozitate nu înțeleg doar manifestările religioase circumscrise strict religiilor pozitive;misticismul; revelațiile,teofaniile,cratofaniile,care amorsează acea intuiție
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
adverbele), să alegi un singur partid și, finalmente, să ai un singur drept civic - acela de a spune necondiționat da. Lipsa de libertate este unul metafizic, unul absolut". Căci totalitarismul a sugrumat libertatea sub ambele ei înfățișări principale, specificate de către filosoful american Isaiah Berlin, în eseul intitulat Două concepții despre libertate, și anume "libertatea negativă", cea de-a se exprima, de pildă, fără cenzură, și "libertatea pozitivă", adică putința de-a participa la deciziile obștești, de-a exercita autoritatea în genere
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
ea desemnează mai mult un ceremonial și o lume dispersă decît o realitate ușor perceptibilă, a fost transformată insesizabil într-o fascinantă demonstrație de bogăție și de vitalitate a vieții individuale și a organismului social. Amestec de precepte morale, de filosofii practice, de instinct al continuității și de obiecte concrete, de substanțe și de forme uneori halucinante, zestrea a prilejuit organizatorilor acestei expoziții o aventură unică în istoria, în structura și chiar în mistica nucleelor și a mecanismelor sociale, cu referire
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
poate fi o poveste interesantă. Dar pentru că această poveste să nu devină monotona, pentru a aduce o perspectivă paralelă, Lodge l-a introdus pe Kierkegaard. De fapt, ca într-un dicționar simplist, tema depresiei e în ziua de as-tazi asociată filosofului danez. Discursul paralel nu e pentru prima oara prezent în românele lui Lodge: lecția a fost in-vatata, după cum mărturisește chiar autorul, de la Joyce (modul în care a folosit Odiseea în Ulise) sau T.S. Eliot ( Graalul în The waste land). Românul
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
pe paralelă dintre lumea academică modernă și cavalerii medievali, Meserie! (Nice work) "reciclează" subiectele romanelor victoriene industrializante etc. Posibilă paralelă cu Kierkegaard a apărut deja schițata în Vești din paradis (Paradise News), român consacrat, în mare, teologiei moderne. Faptul că filosoful danez a fost un melancolic, în per-manenta lupta cu spaimele sale, care i-au determinat și modul excentric de viață, precum și legătura ciudată, obsesiva cu părăsita logodnică Regine (teoreticienii contemporani sunt însă de părere că el a fost părăsit tânără
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]