247 matches
-
una „dintre marile fapte ale gândirii”, „un gând al lumii”. Este „cunoaștere conceptuală” (Hegel, 1963, p. 23), este știință (Spiritul care se cunoaște ca spirit este Știința - Hegel, 1965, p. 21), o știință riguroasă (E. Husserl). Comunicare, cunoaștere și iluminare, filosofare comunicantă, filosofia este practic o comunicare filosofică, este un supramesaj (Iuri Lotman, 1975, p. 86). Întrucât singurul mijloc de comunicare filosofică este codul lingvistic, se poate afirma că filosofia este discurs „lingvistic”, o activitate de producție verbală cu tematică esențială
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
Mihai Eminescu și premiul revistei România Literară, pentru debut. Anul acesta ați publicat, tot la editura Vinea, un nou volum, „Sentic”. Ce reprezintă pentru dumneavoastră poezia? - În viziunea mea, poezia nu poate fi ruptă de un proces de meditație, de filosofare și nici chiar de rugăciune. Însă, în principal, intuiția poetică pune în lumină circuitul investițiilor afective și spirituale, modul cum ne investim ființa în anumite valori și lumi. Titlul celui de-al doilea volum al meu de poezie, SENTIC, recent
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_puterea_cuvantului_interviu_cu_scriitorul_florin_caragiu.html [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
vorbitorului, ele își păstrează vioiciunea spirituală. Este adevărat că ceea ce îl definește pe Nae Ionescu cu adevărat este stilul socratic, ca ipoteză a oralității, fiind precedat de Titu Maiorescu și continuat de Constantin Noica și Petre Țuțea. Concepând filosofia ca filosofare, spre a dobândi un echilibru spiritual cu lumea și cu sine, acest "Socrate al românilor" a refuzat să-si tipărească lucrările (elevii săi au litografiat 12 cursuri, 4 fiind tipărite între anii 1941 și 1944). În ceea ce privește legăturile românești ale gândirii
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
că sunt. Profesorul de filosofie ne spunea că toți suntem filosofi și nu voia să ne măgulească. Ne spunea că gândirea în sine este filosofie, iar eu i-am dat exemplu Gânditorul de la Hamangia. Corect, zice el, femeia fiind rodul filosofării, sau motivul, zic eu. Dar nu la acest tip de filosofie voiam să mă refer. Am avut șef patru ani de zile probabil pe cel mai mare filosof în viață, de aceea spun cu tărie că nu mă pricep la
ARE YOU HAPPY? AUTOR VIOREL PLOESTEANU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Are_you_happy_.html [Corola-blog/BlogPost/366907_a_368236]
-
refaceri în sine ale reveriilor acestora. În esență, întâlnim aici o similitudine cu ceea ce făcea Heidegger cu Parmenide și Heraclit. Heidegger îi traducea pe cei doi, aducându-i interpretativ către propria filosofie: textele celor doi erau mai mult temă de filosofare decât țintă de traducere. La Dan Ionescu, reveria poetică a spiritului creator menționează și utilizează texte din Lucretius, Ovidiu și Caesar ca sursă de visare și, poate, în al doilea rând ca țintă de parafrazare. Pe aceeași linie situăm și
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
termenii lui Umberto Eco. Se observă dintr-o privire experiența bogată a Magdei Grigore (doctor în filologie) pe terenul eseisticii, pentru care dovedește predilecție, având instrumentele necesare, permanent șlefuite. Sunt articole de reflecție și problematizare, unde este evidentă aplecarea spre filosofare. Acest gen de scriitură e susținut de lecturi variate și numeroase ce fac posibilă deschiderea culturală despre care am amintit. În acest sens, nu e întâmplător faptul că autoarea coordonează de ani buni proiectul dezbaterilor culturale al cărei inițiator este
LUMEA CA O IMENSĂ BIBLIOTECĂ ŞI BIBLIOTECILE CĂLĂTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1482322315.html [Corola-blog/BlogPost/376586_a_377915]
-
una „dintre marile fapte ale gândirii”, „un gând al lumii”. Este „cunoaștere conceptuală” (Hegel, 1963, p. 23), este știință (Spiritul care se cunoaște ca spirit este Știința - Hegel, 1965, p. 21), o știință riguroasă (E. Husserl). Comunicare, cunoaștere și iluminare, filosofare comunicantă, filosofia este practic o comunicare filosofică, este un supramesaj (Iuri Lotman, 1975, p. 86). Întrucât singurul mijloc de comunicare filosofică este codul lingvistic, se poate afirma că filosofia este discurs „lingvistic”, o activitate de producție verbală cu tematică esențială
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Opinii > GEORGE PETROVAI - FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Aristotel spunea cu aproape două milenii și jumătate în urmă: „Există două posibilități: să ai o poziție filosofică sau
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1422322318.html [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
Există două posibilități: să ai o poziție filosofică sau să nu ai o poziție filosofică. Oricare dintre premise ai accepta-o, concluzia logică este, inevitabil, aceeași: faci filosofie!”. Făcând această afirmație, se subînțelege că Aristotel avea în vedere nevoia de filosofare a omului, adică ceea ce Karl Jaspers va explicita în Originile filosofiei: „Orice filosofare este o depășire a lumii, un analogon al mântuirii”. (Constantin Noica va spune la timpul lui cam la fel de sugestiv că „prin om, filosofia gândește umanul dincolo de el
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1422322318.html [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
poziție filosofică. Oricare dintre premise ai accepta-o, concluzia logică este, inevitabil, aceeași: faci filosofie!”. Făcând această afirmație, se subînțelege că Aristotel avea în vedere nevoia de filosofare a omului, adică ceea ce Karl Jaspers va explicita în Originile filosofiei: „Orice filosofare este o depășire a lumii, un analogon al mântuirii”. (Constantin Noica va spune la timpul lui cam la fel de sugestiv că „prin om, filosofia gândește umanul dincolo de el, dar în jurul omului pivotează totul...”) Însă putem fi convinși că marele gânditor antic
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1422322318.html [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
gândește umanul dincolo de el, dar în jurul omului pivotează totul...”) Însă putem fi convinși că marele gânditor antic grec, chiar dacă nu a precizat acest lucru, viza în silogismul mai sus amintit nu doar pe cei puțini și înzestrați care se dedică filosofării, ci și pe aceia mulți ca frunza și iarba, care, incapabili să acceadă la actul pur al filosofării, se dedau la filovrăgeală - filosofarea vlăguită și împopoțonată în pălăvrăgeală. Căci numai după prostituarea ei pe centura gândirii, aceștia (că sunt canalii
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1422322318.html [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
chiar dacă nu a precizat acest lucru, viza în silogismul mai sus amintit nu doar pe cei puțini și înzestrați care se dedică filosofării, ci și pe aceia mulți ca frunza și iarba, care, incapabili să acceadă la actul pur al filosofării, se dedau la filovrăgeală - filosofarea vlăguită și împopoțonată în pălăvrăgeală. Căci numai după prostituarea ei pe centura gândirii, aceștia (că sunt canalii de sus sau de jos, respectiv politruci sau maneliști, dar cu toții, vorba lui Petre Țuțea „contraindicați la cugetare
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1422322318.html [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
lucru, viza în silogismul mai sus amintit nu doar pe cei puțini și înzestrați care se dedică filosofării, ci și pe aceia mulți ca frunza și iarba, care, incapabili să acceadă la actul pur al filosofării, se dedau la filovrăgeală - filosofarea vlăguită și împopoțonată în pălăvrăgeală. Căci numai după prostituarea ei pe centura gândirii, aceștia (că sunt canalii de sus sau de jos, respectiv politruci sau maneliști, dar cu toții, vorba lui Petre Țuțea „contraindicați la cugetare”) se pot folosi în orice
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1422322318.html [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
aceștia (că sunt canalii de sus sau de jos, respectiv politruci sau maneliști, dar cu toții, vorba lui Petre Țuțea „contraindicați la cugetare”) se pot folosi în orice timp, în orice loc și-n orice împrejurare de filovrăgeală, sora decăzută a filosofării în continuare neatinsă de păcatul trufiei, subculturii sau al interesului material. Dar iată patru mostre elocvente de filovrăgeală, să le spunem de ultima oră: 1. Noul drum al politicii românești după alegerile din noiembrie 2014, mai precis speranțele pe care
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1422322318.html [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
cu înșelații: Dacă vreți cu adevărat să faceți un pustiu de bine României și românilor, atunci maziliți-l odată pe Mugur Isărescu, acest dezgustător lacheu al Grupului Bilderberg. George PETROVAI Sighetu Marmației 25 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: George PETROVAI - FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1488, Anul V, 27 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
FILOVRĂJEALA, FILOSOFARE ÎMPINSĂ DE MEDIOCRITATE PE CENTURA CUGETĂRII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1422322318.html [Corola-blog/BlogPost/359100_a_360429]
-
refaceri în sine ale reveriilor acestora. În esență, întâlnim aici o similitudine cu ceea ce făcea Heidegger cu Parmenide și Heraclit. Heidegger îi traducea pe cei doi, aducându-i interpretativ către propria filosofie: textele celor doi erau mai mult temă de filosofare decât țintă de traducere. La Dan Ionescu, reveria poetică a spiritului creator menționează și utilizează texte din Lucretius, Ovidiu și Caesar ca sursă de visare și, poate, în al doilea rând ca țintă de parafrazare. Pe aceeași linie situăm și
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
niciun fel garanția valori. Și în al doilea volum al acestei autoare intitulat “Pauza dintre vene “, apărut în 2007, la Editura Cartea Românească descoperim un manierism lipsit de accente personale.Descoperim, la fiecare poem, banalități rostite emfatic și așa zise filosofări anoste. Spre deosebire de precedenta poetă,în poeziile Laviniei Bălulescu din volumul “Lavinucea “, apărut la Cartea Românească, în 2007, născută la Drobeta -Turnu Severin în 1985, are capacitatea de a se întoarce în copilărie și cu evident înclinație ludică, cu influență din
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Starea_poeziei_romanesti_la_inceputul_al_florin_tene_1358009707.html [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
niciun fel garanția valori. Și în al doilea volum al acestei autoare intitulat “Pauza dintre vene “, apărut în 2007, la Editura Cartea Românească descoperim un manierism lipsit de accente personale.Descoperim, la fiecare poem, banalități rostite emfatic și așa zise filosofări anoste. Spre deosebire de precedenta poetă,în poeziile Laviniei Bălulescu din volumul “Lavinucea “, apărut la Cartea Românească, în 2007, născută la Drobeta -Turnu Severin în 1985, are capacitatea de a se întoarce în copilărie și cu evident înclinație ludică, cu influență din
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_starea_poezi_al_florin_tene_1359571277_zksy8.html [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
l-a dat Toma d'Aquino autorității conștiinței: este întotdeauna greșit să violentezi conștiința, chiar dacă aceasta e eronată. Foarte mulți teologi catolici au spus însă că el nu a mai păstrat acest principiu în ceea ce privește concluzia pozitivă,- suveranitatea completă a conștiinței. Filosofarea ca propunere a educației după Sfântul Grigore Teologul Problema educației omului în spațiul istoric și politic al Ortodoxiei nu a constituit o ramură pedagogică autonomă, ci era legată indestructibil de perspectiva teologică a înrădăcinării necreatului în creat. E vorba de
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
orice formă de educație va fi dată tinerilor corespunde cu vocația antropologică , numai dacă păstrează ca criteriu esențial perspectivele firești ale desăvârșirii pe care le-a pus Cuvântul Dumnezeiesc. Dezvoltând problema pe un temei concret Sfântul Grigore Teologul observă că filosofarea apare direct și împreună cu evaluările în fața realizărilor sociale. La nivelul în care un om este un filozof adevărat, se privează de ambiții în plan social. Paralel, acest Părinte eminent al Bisericii remarcă că filosofia nu e o preocupare teoretică simplă
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
nu se gândesc decât la prosperitatea lor. - Știu asta la fel de bine ca și tine, mai ales când vin după sponsorizări în campaniile electorale și... Apariția la masă a celor doi tineri a făcut să se întrerupă momentul destăinuirilor și al filosofărilor între doi oameni maturi, aflați fiecare în căutarea altui ceva. Gloria - a iubirii pe care se temea că o pierduse, Ștefan - a unei noi iubiri care să ia locul celei furate. Sorin, mulțumindu-i pentru dans tinerei sale partenere, salutându
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495259418.html [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
Societățile viitorului sau vor fi tot mai inculte sau nu vor mai fi deloc!” Având de regulă un scop în sine, cugetarea filosofică (mă refer la adevărata filosofie, respectiv la cugetarea substanțială sau ezoterică, nicidecum la exoterismul cugetării aparențiale, acea filosofare de doi bani care se practică pe toate drumurile), cugetarea filosofică, prin urmare, din punct de vedere strict utilitar nu valorează, vorba unui gânditor, nici măcar cât o varză. Lucru, de altminteri, recunoscut și de Aristotel. Întrebat fiind odată la ce
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/_1457331695.html [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
noastră, prof. dr. Adrian Michiduță își structurează comunicarea („Filosofia românească; sens și semnificație”) pe două coordonate: suport/aport. Suportul îl reprezintă cele trei condiții de exigență pentru existența unei filosofii românești, formulate de Mircea Vulcănescu: „1) existența unei activități de filosofare autentică și originală printre români, născută din motive românești; 2) existența unui mediu de difuzare a ideilor filosofice în limba română, cărți, cursuri și conferințe; 3) existența unei problematici și a unor sisteme filosofice specifice românești” (în „Pentru o nouă
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: „Vasile Pârvan – istoriosof” by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-vasile-parvan-istoriosof/ [Corola-blog/BlogPost/339582_a_340911]
-
particularităților pline de farmec și de semnificați, ca și cum ar croșeta cu iglița realitatea poetică. Și când te aștepți cel mai puțin o metaforă, asemenea unei „volute filozofice”, îți dă deodată o altă perspectivă asupra lumii, încărcată de sens, de „dulceața filosofării” ca-n poezia „Căprioara nebună”: „Culcat,/ stau cu ochii închiși/ și visez la poiana mea cu flori.// E atâta liniște și armonie!// Și totuși căprioara nebună/ nu vrea să-mi dea pace/ încercând din nou/ să mă mângâie cu copita
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_george_roca_un_poe_stefan_dumitrescu_1338261720.html [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
una „dintre marile fapte ale gândirii”, „un gând al lumii”. Este „cunoaștere conceptuală” (Hegel, 1963, p. 23), este știință (Spiritul care se cunoaște ca spirit este Știința - Hegel, 1965, p. 21), o știință riguroasă (E. Husserl). Comunicare, cunoaștere și iluminare, filosofare comunicantă, filosofia este practic o comunicare filosofică, este un supramesaj (Iuri Lotman, 1975, p. 86). Întrucât singurul mijloc de comunicare filosofică este codul lingvistic, se poate afirma că filosofia este discurs „lingvistic”, o activitate de producție verbală cu tematică esențială
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]