535 matches
-
8 1,1 0,5 0,4 0,25 38 Electroprecizia Săcele 6 6 6 5,2 3,4 3 3 39 Filatura Botoșani 1,1 0,64 0,5 0,18 0,017 0,006 0 40 Filatura Bumbac Flămânzi 0,5 0,22 0,26 0,25 0,004 0 0 41 Firmelbo Botoșani 1,47 1,53 1 1 0,6 0,55 0,17 42 Foraj Sonde Zădăreni 0,7 0,7 0,6 0,5 0
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ursul polar./ Vîntul hoinar ne pătrundea/ să șteargă primul cuvînt scris pe tăblițe: FOAME,/ prin vreme purtat în ghiozdane/ poeme/ și taverne.// Mîinile altora ne-au prins de glezne/ trăgîndu-ne-n jos, în strînsoare de clește/ să ne sature cu pămînt” (Flămînzii). Însă natura intimă a lui Tonegaru nu e adecvată opoziției vehemente, acesta preferînd a-și practica fronda cu ajutorul praștiei din care azvîrle subtilități antipoetice. De cele mai multe ori poetul își toarnă decepția într-o manieră ironică, deci într-o indirectitate care
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
credinței în Făcătorul lumii ar merge de bună voie și cu drag să sufere curajos orice chinuri la care ar fi supus. Și zicând acestea, zis și făcut a și pornit, alergând spre un urs care și fusese lăsat să flămânzească pentru ca să-i fie el oferit ca hrană. Dar întrucât ursul nu i-a avut grija, martirul a fost dus din nou, abia respirând, în temniță, unde a mai trăit o zi. Și a doua zi, după ce i-au atârnat niște
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pricina nevoințelor sale, având îndestulătoare mângâiere prilejul luptelor sale, mai cu seamă că auzea în fiecare zi pe Pavel spunând: În foame și în sete, în frig și în goliciune (II Cor. 11, 27) și iarăși: Până în ceasul de acum flămânzim și însetăm; suntem goi și suntem pălmuiți (I Cor. 4, 11)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Lucian, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 290) „Așa sunt
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mele ca o înviere în avans Din trecut te nasc ca pe-un prunc bătrîn oprește-te învierea n-a venit încă iar sub pielea mea ești la fel de viu ca vara viermii în hoit ești în mine ca un leu flămînzit pe cîmpia unde vînează cu greu te port Între mare și cer aștept și nu aștept aș vrea și nu aș vrea să mă oglindesc {tiu că pînă la urmă va trebui să-mi număr steagurile salvate mădularele rupte cioturile
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
vreo nouă. Urcă din subsol, de la masă. O dată ce noi îi așteptăm de pe la șapte înseamnă că au mâncat cel puțin două ore! Nici o scuză. Acceptă să mai ia odată masa, cu noi, și nu lasă defel impresia că nu ar fi flămânzi... Programul de azi - mergem la plaja Santa Maria. Cel general - mâine. Când ne întâlnim cu ceva oficiali? Mâine... Santa Maria e la vreo treizeci de kilometri de capitală. Șoseaua îngustă, peticită, dar în sfârșit mai poți vedea și câte ceva din
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
noian O muzică malignă Afară e sumbru sunt liber amețit și curat și plin de duioșii Visele de noapte trecură pe toate le-am uitat În Astoria, Doamne, starurile prost îmbrăcate și drept urmare câștigul mai multor bani Bat în ferestre flămânzii familiile lor deșirate pe mal și prin ani Cu duminica asta se-ncheie Serbarea urmează luni marți etcaetera și p'orm mă-ntorc azi acasă cu simțul sfielnic enorm De cântat Se nășteau destui mureau destui în prostie dar când
Poezie by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/7969_a_9294]
-
-i ticăloșită de tot, încă mai are pentru cine Să înflorească dimineața trandafirul de hîrtie, Încă mai are cui să-i întindă inima aburindă Femeia născută pentru dragoste... Dacă poezia ar fi pîine, vă dați seama cum ar ieși Dimineața flămînzii pe stradă, Cum ar smulge-o din mîinile poeților Și cîinii ar trage de ea, foamea s-ar citi printre rînduri, Mîinile hulpave ar sfîșia paginile pline de subînțelesuri, În cancelariile lumii s-ar face planuri secrete de subordonat poezia
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
fi ușor manipulată, asta se știe, De asta nici un vers nu trebuie lăsat la voia întîmplării, Continentele pot să se războiască pentru un distih, pentru o noapte De inspirație a vreunui poet, patriile se țin întregi după cîtă disperare Au flămînzii lor, în final lujerul cuvîntului se va legăna în bătaia vîntului, rădăcinile se vor hrăni din trupul de țărînă al victimelor ... Cititorul ar putea să creadă, de asemenea, că poetul trudește sub Cîmpiile somnului și picură veninul în gușele viperelor
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
Sărbători fericite! Să fie pace pe pământ! A mai trecut un an din viețile noastre. A fost bun? A fost rău? Am supraviețuit, asta este important. Criza economică de care se vorbește cu atâta intensitate nu ne-a făcut să flămânzim. Gripa cu monstruosul virus H N nu ne-a omorât, dar este adevărat că umbra lui amenințătoare încă mai 1 1 planează prin aer. Interminabilele conflicte ale planetei parcă s-au mai aplanat și există speranța că noul președinte al
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
noastră, hazardul intervenind cu generozitate în treburile acestei cărți, am putut descoperi acel moment unic, momentul adevărului". Nouă, atunci, în fața unui nou îngheț, Antologia Inocenței ne încălzea sufletele, umorul și spiritul ei european ne dădea o hrană de care eram flămînzi. Cartea ajunsese să se vîndă pe sub mînă la suprapreț, să circule în variante fotocopiate, să aibă valoare de monedă forte pentru doctori și să corupă profesori, altfel onești. Intuind că relativa libertate nu va dura, Iordan Chimet s-a grăbit
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
mai scris versuri? Exprimă aceeași stare de spirit? - Da, mi-am păstrat năravul, și am un maldăr de poeme nepublicate. Mi le recitesc din cînd în cînd, dar mi-am interzis să le public; vreau să-mi las imitatorii să flămînzească. - Spre ce se îndreaptă în prezent poezia ta? - Spre cer. Adică spre moarte. - Te-ai angajat în polemici... internaționale. Ce se întâmplă? Nu mai ai cu cine să polemizezi în România? - Dragă Alex. Ștefănescu, ești deosebit de galant în felul cum
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
desemnează teologii, e din De la Mathei Svînta Evanghelie, cap. 5: "Fericiți cei săraci cu duhul, că acelora iaste împărățiia ceriurilor! Fericiți ceia ce plîngu, că aceia să vor mîngîia! Fericiți cei blînzi, că aceia vor moșteni pămîntul! Fericiți ceia ce flămînzesc și însetoșază direptatea, că aceia să vor sătura! Fericiți cei milostivi, că aceia să vor milui! Fericiți cei curați la inemă, că ei vor vedea pre Dumnezău! Fericiți cei de pace făcători, că aceia fii lui Dumnezău să vor chema
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
se pierdeau curcile, le căutam ceasuri întregi prin orz . Mai erau și niște lăzi mari, fără capac, pentru gunoaie. Fascinante lăzi! Împreună cu Ani, o fetiță brunetă, tunsă scurt, cu chiloței albi, căutam resturi de mîncare și le savuram. (Nu eram flămînzi, pur și simplu ne plăcea să mîncăm din gunoaie!) Atunci s-a întîmplat ceva ciudat și scîrbos. Într-o zi am făcut un vierme enorm, roșu, mișcîndu-se. L-am omorît îngrozit cu bățul! Nu știam că în oameni sînt viermi
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
care fac să vibreze și astăzi inimile încă neîmpietrite: Fericiți cei săraci cu duhul, ca a lor este împărăția cerurilor. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul. Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor satura. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema
Puterea cuvintelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82502_a_83827]
-
de asta. Dar pentru noi au fost, sunt și rămân ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Deoarece i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Încerc și mă străduiesc să cred și să am convingerea sau
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc bancnotele între degetele mele Că un șerperiș cu puiet flămânzind. În cazul în speță Avocații de pace nu mai au flerul scontat, Rugăciunile nu au nume luate din cer Așa cum nici pruncul Nu mai are viitorul promis de statistici. Lacrima de glicerina preagrasă Spală scutecul din bumbac deșirat... Credeam că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc bancnotele între degetele mele Că un șerperiș cu puiet flămânzind. În cazul în speță Avocații de pace nu mai au flerul scontat, Rugăciunile nu au nume luate din cer Așa cum nici pruncul Nu mai are viitorul promis de statistici. Lacrima de glicerina preagrasă Spală scutecul din bumbac deșirat... Credeam că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
concursului, marele Vellescu, președintele comisiei, a decis: „Bagă-l la actorie pe ăla cu fasolica și mămăliguța...“ Să încheiem, cum am început, tot cu o rețetă, pe care ne-a lăsat-o în veci moștenire scriitorul Panait Istrati, cel ce flămânzise în tinerețile lui de hoinar în lumea largă, sub jurământ că el a încercat-o „pe viu”, undeva în buza Dunării, la Brăila: „în câteva ceaune mari, agățate pe pirostrii înjghebate din ce-a dat Dumnezeu, se fierbe mămăliga; în
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
umanitare din lume activează de mai bine de un deceniu și la Timișoara „Întocmai pentru dragostea nețărmurită față de cei săraci și din considerentele care provin din această dragoste, nu putem neglija în zilele noastre numărul mare al acelora care sunt flămânzi, fără adăpost, necesită îngrijiri medicale, dar înainte de toate, pe aceia al căror viitor este foarte sumbru“ - Papa Ioan Paul al II-lea. Iubire, dragoste, dragoste față de aproapele nostru - acestea sunt din punct de vedere etimologic semnificațiile cuvântului latin caritas. Dincolo de
Agenda2004-37-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282856_a_284185]
-
vom mînca, frugal, idei fripte pe grătarul special al uitării geometrice formale, servite ăà la Leibniză. Iar că deșert, în loc de colțunași cu brînză, triunghiuri abstracte cu sos picant de posibilități infinite ăà la purismul neocriticismului kantiana. Iar de veți rămîne flămînzi, nu uitați că foametea duce la setea ideilor. Să nu mîncăm orb, ci în lumina ideilor. Să mîncăm după calcule geometrice. Să stăm să ne gîndim. Ni se va lua mîncarea din fața? Ce-are a face? Cu atît mai bine
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
pline de poame și de turtă dulce. La stînga e coșul cu pește, iar la dreapta clocotește apă fierbinte pentru ăvornovistiă, pentru care rade din cînd în cînd hreanul de pe masă. Copiii aleargă și își caută treaba, vin cînd șunt flămînzi și iar se duc după ce s-au săturat, măi se joacă voioși, măi se bat între dînșii, fie cu alții, și ziua trece pe nesimțite. Serile, Mara, de cele mai multe ori, mănîncă ea singură, deoarece copiii, obosiți, adorm, în vreme ce ea gătește
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
se modula armonios, urmând behăiturile suave ale Mioriței. Am trăit într-un Eden oniric. Iar când ne-am trezit, n-am văzut în jur decât mucavaua de proastă calitate a unui spectacol montat la scară națională. Îndărătul măștilor, actorii erau flămânzi, murdări, obosiți și cariați de minciună pe care o propagau în cantități insuportabile. Într-o lume în care miturile au fost înlocuite de pragmatismul vieții cotidiene, în care poveștile despre trecut provoacă, în cel mai bun caz, măceluri la scară
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
munci... prin țăranii care știu că sunt purtători de obidă, de cale dreaptă și de veșnicie... prin frații noștri alungați din vatra largă a Țării, spre a-și împlini în surghiun așteptarea unei vieți mai bune... prin semenii noștri care flămânzesc neștiuți de nimeni între asfaltul crud al străzii și Cerul îndurător a toate... România s-a trezit! Nu putem sta deoparte, nu putem rămâne în urma Ei! Trebuie să ne trezim și noi! Cei care au aservit condiția profundă a instituției
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate: Nu putem sta deoparte, trebuie să ne trezim şi noi () [Corola-journal/Journalistic/23816_a_25141]
-
și țin aproape de cei care îi plesnesc peste bot. Probabil acum traversăm pustiul deznădejdii. Harta e roșie dar nu de la cerneala tipografică, e roșie de la sângele celor peste o mie de tineri, care încă mai mustește. Iar câinii bătuți ling flămânzi pământul roșu. Este ceea ce merită cei care uită. Dar întotdeauna există o speranță, însă eu nu știu ce nume poartă ea astăzi. Poate acela de credință. Credința că nimic nu este ceea ce pare.
Cine uită, nu merită dar... capătă! by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/16978_a_18303]