65 matches
-
pe care i-o remarcase încă prin geamul vitrinei. "Cu țe să vă servim, noi?" întrebă negustorul, iar Nane își dădu seama că n-avea în minte nicio idee deșteaptă, nicio întrebare. Într-o colivie de sârmă se foia un florinte tânăr. "A! vasăzică domnul își dorește să fie mare și frumos, și desigur, bogat", se bucură peruchierul, deși Nane nu spusese nimic. Continua să privească prostește spre bărbatul oacheș, care își răsucise în jurul gâtului o cârpișoară roșie. Bineînțeles că-și
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
dorea să crească repede. Dar mai erau și alte multe lucruri pe care și le dorea. Nici într-un caz nu era ăsta pe primul loc. Nu cumva avea de gând să-l facă și pe el ca pe Rață? Florintele scoase un țipăt mic, iar peruchierul continua să vorbească, înclinându-se din când în când, ca un servitor supus: Se înțelețe, se înțelețe", spuse el, ca și cum ar fi răspuns unei cereri pe care Nane n-o rostise, "n-o să semănați
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
dă dovadă de cât lirism, de cât umor, de câtă duioșie, subtilitate și finețe poetică e capabil sufletul poporan în fantaziile și visurile sale." Oprindu-se la câteva nume populare de păsări, precum albinărel, dumbrăvancă, prigoare, pasărea omătului, aușel, presură, florinte, petroșel, poetul scrie că asemenea nume "vădesc puterea de caracterizare și plasticitate fără seamăn a graiului românesc". în 1907, o serie de condeie celebre au făcut aprecieri care se rețin despre opera celui decedat. Nicolae Iorga a scris: "Astăzi nu
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
Lor prea bine le părea, Frumos casa luminară Lerui Doamne! Frumos masa-mpodobea: C-o vadră de vin pe masă Lerui Doamne! Și-un colac de grâu curat C-o coastă de godinac Lerui Doamne! Și cu-o mână de florinți, De florinți de bani mărunți Lerui Doamne! De florinți de bani mărunți Sus în vestea lui Hristos, Lerui Doamne! Să-mi fiți domni buni sănătoși! În cazul că se trecea de ora de la miezul nopții se cânta colindul: Voi ziori
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
bine le părea, Frumos casa luminară Lerui Doamne! Frumos masa-mpodobea: C-o vadră de vin pe masă Lerui Doamne! Și-un colac de grâu curat C-o coastă de godinac Lerui Doamne! Și cu-o mână de florinți, De florinți de bani mărunți Lerui Doamne! De florinți de bani mărunți Sus în vestea lui Hristos, Lerui Doamne! Să-mi fiți domni buni sănătoși! În cazul că se trecea de ora de la miezul nopții se cânta colindul: Voi ziori de ziuă
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Doamne! Frumos masa-mpodobea: C-o vadră de vin pe masă Lerui Doamne! Și-un colac de grâu curat C-o coastă de godinac Lerui Doamne! Și cu-o mână de florinți, De florinți de bani mărunți Lerui Doamne! De florinți de bani mărunți Sus în vestea lui Hristos, Lerui Doamne! Să-mi fiți domni buni sănătoși! În cazul că se trecea de ora de la miezul nopții se cânta colindul: Voi ziori de ziuă Voi ziori de ziuă nu vă revărsați
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
-mpodobiră: Dormoș, dormoș mari boieri, C-o vadră de vin pe masă, Dormoș, dormoș mari boieri, Cu-un colac de grâu curat, Dormoș, dormoș mari boieri, C-o coastă de godinac. Dormoș, dormoș mari boieri, Și c-o mână de florinți, Dormoș, dormoș mari boieri, De florinți de bani mărunți. Dormoș, dormoș mari boieri, Sus în vestea lui Hristos, Dormoș, dormoș mari boieri, Să-mi fiți domni buni sănătoși! Dacă la gospodăria unde ajungeau gazda avea o casă nouă sau o
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
o vadră de vin pe masă, Dormoș, dormoș mari boieri, Cu-un colac de grâu curat, Dormoș, dormoș mari boieri, C-o coastă de godinac. Dormoș, dormoș mari boieri, Și c-o mână de florinți, Dormoș, dormoș mari boieri, De florinți de bani mărunți. Dormoș, dormoș mari boieri, Sus în vestea lui Hristos, Dormoș, dormoș mari boieri, Să-mi fiți domni buni sănătoși! Dacă la gospodăria unde ajungeau gazda avea o casă nouă sau o renovase capital, înainte de miezul nopții colidătorii
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
așa casă, de așa masă Florile dalbe Dar pe masă ce punea Punea fața de mătase Florile dalbe Cu ciucuri de baiboafiri Și-un colac de grâu curat Florile dalbe Și-o coastă de godinac Și cu o mână de florinți Florile dalbe De florinți de bani mărunți Jos la masă se așezară Florile dalbe Și-ncepură a colinda Cu cântecele din străbuni Florile dalbe Ce slăvesc pe Fiul blând Cel trimis de Tatăl Său Florile dalbe Să ne ferească de
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
masă Florile dalbe Dar pe masă ce punea Punea fața de mătase Florile dalbe Cu ciucuri de baiboafiri Și-un colac de grâu curat Florile dalbe Și-o coastă de godinac Și cu o mână de florinți Florile dalbe De florinți de bani mărunți Jos la masă se așezară Florile dalbe Și-ncepură a colinda Cu cântecele din străbuni Florile dalbe Ce slăvesc pe Fiul blând Cel trimis de Tatăl Său Florile dalbe Să ne ferească de rău Dumnezeu adevărat Florile
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Sylvia atricapilla - silvie cu cap negru ... – A658 Dendrocopos major - ciocănitoare apestriță mare ... – A239 Dendocopos leucotos - ciocănitoare cu spate alb ... – A235 Picus viridis - ghionoaie verde ... – A234 Picus canus - ghionoaie sură ... – A269 Erithacus rubecula - măcăleandru ... – A364 Carduelis carduelis - sticlete ... – A745 Carduelis chloris - florinte ... – A317 Regulus regulus - aușel cu cap galben ... – Specii de reptile ... – 1261 Lacerta agilis - șopârlă de câmp ... – 1263 Lacerta viridis - gușter ... – 1283 Coronella austriaca - șarpe de alun ... – Specii de amfibieni ... – 1166 Triturus cristatus - triton cu creastă ... – Triturus alpestris - triton de munte
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
Dragoste > ÎN SUFLET, AZI, MI-AU ÎNFLORIT CASTANII Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2332 din 20 mai 2017 Toate Articolele Autorului În suflet, azi, mi-au înflorit castanii, A nins petale jarul din cuvinte, Pe aripi temătoare de florinte, Lumina și-a prelins, tăcută, anii. Dansează primăvara pe retină, Cu pași albaștri, decupați din stele, De-un lujer viu, în gândurile mele, Corabia iubirii se anină. Puzderie de frunze mă-mpresoară, Din verde crud simțirea îmi renaște; O ancoră
ÎN SUFLET, AZI, MI-AU ÎNFLORIT CASTANII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381200_a_382529]
-
și-n rouă...... IV. ÎN SUFLET, AZI, MI-AU ÎNFLORIT CASTANII, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2332 din 20 mai 2017. În suflet, azi, mi-au înflorit castanii, A nins petale jarul din cuvinte, Pe aripi temătoare de florinte, Lumina și-a prelins, tăcută, anii. Dansează primăvara pe retină, Cu pași albaștri, decupați din stele, De-un lujer viu, în gândurile mele, Corabia iubirii se anină. Puzderie de frunze mă-mpresoară, Din verde crud simțirea îmi renaște; O ancoră
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
ființă, Sucombă inabila mea voință, Când numai curcubeul stă de strajă. Mă simt a ta mai mult decât, chiar mie Citește mai mult În suflet, azi, mi-au înflorit castanii,A nins petale jarul din cuvinte,Pe aripi temătoare de florinte, Lumina și-a prelins, tăcută, anii.Dansează primăvara pe retină, Cu pași albaștri, decupați din stele,De-un lujer viu, în gândurile mele,Corabia iubirii se anină. Puzderie de frunze mă-mpresoară,Din verde crud simțirea îmi renaște;O ancoră
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
o strâmtă prinzătoare Pe-un scatiu ușor de minte, cursă pentru zburătoare. El făcu din păsărică cugetului său unealtă Și, cu glasuri prefăcute, după un copaci ascuns, Zădărea bietul scatiu să mi-i dea cîte-un răspuns. Cintezi, petrușei, sticleți Și florinți de cei semeți Ș-amăgise Ș-o pățise Pițigoiul cu iubire al său cântec își cînta: Cinci Opinci Într-un picior Și tot stă călcâiul gol. Armonia imitativă din cele din urmă versuri e fără îndoială de origine curat populară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-i vor dicta împrejurările. Mohamed se mulțumi cu această făgăduință și se declară liniștit, ba încă se obligă prin anume tratat să poarte cheltuielele de întreținere a amîndoror prinșilor cu însemnata sumă anuală de 500000 aspri (30000 galbeni sau 67000 florinți în banii de pe atunci), după care amândoi prinșii fură trimiși la Lemnos, unde rămaseră în pază aspră așafel încît toți locuitorii insulei erau de-o potrivă răspunzători de nedosirea lor. După punerea la cale a acestei afaceri Mohamed hotărî să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din 1571, cu David postelnicul - o „boartă de 1000 aspri și cercei de 1000 de aspri și inele și două perechi de brățări de aur de 80 de galbeni și două perechi de brățări de aur mai mici de 8 florinți, 8 linguri de argint și două pahare de argint de 1100 aspri [...] și o coroană de 600 aspri și o cunună de 800 aspri și ținte de rubin de 1000 aspri” (vezi DRH. B. țara Românească, vol. II, p. 113, doc
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
după două sute de ani. Mai mult decât atât, erau stabilite pedepse aspre pentru cei care nu se conformau acestei rânduieli: ... nime să nu cuteze a lucra, nici sie, nici În clacă, că cine va lucra să fie de glubă 6 florinți, iar popa de nu va spune sărbătoarea, birșag 12 florinți. După cum se vede, la nivel de discurs avem de-a face cu o tonalitate medievală, similară celei pe care am Întâlnit-o În tradiția atribuită lui Ștefan cel Mare XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pedepse aspre pentru cei care nu se conformau acestei rânduieli: ... nime să nu cuteze a lucra, nici sie, nici În clacă, că cine va lucra să fie de glubă 6 florinți, iar popa de nu va spune sărbătoarea, birșag 12 florinți. După cum se vede, la nivel de discurs avem de-a face cu o tonalitate medievală, similară celei pe care am Întâlnit-o În tradiția atribuită lui Ștefan cel Mare XE "Ștefan cel Mare" : timpul sărbătorii, apărat de Biserică, triumfă asupra
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de Jean Mihail în 1957, e previzibilă : chiaburul bătrân, urât și ticălos o hărțuiește pe frumoasa Anica (Dana Comnea, din nou femeie fatală), ea își balansează inima între vânjoșii tăietori de lemne Badale și Damian, chiaburul este pedepsit, iar lui Florinte Damian „i se ia ceața de pe ochi” în ultima secvență, când, după ce până atunci l- ar fi sfârtecat pe Badale, dintr-odată binecuvântează unirea tovarășului de la Partid cu Anica. Finalul este complet fals și prin comparație cu singura secvență ieșită
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Badale, dintr-odată binecuvântează unirea tovarășului de la Partid cu Anica. Finalul este complet fals și prin comparație cu singura secvență ieșită din comun a filmului : tentativa de viol întreprinsă în cadru natural, la locul de muncă, de sobrul și corpolentul Florinte asupra Anicăi. Omul chiar o înșfacă și o pune jos pădurenește. Este prima imagine care coregrafiază sexul în cadrul strict trasat acestui subiect de către propagandă. Vultur 101 (1957) sau „Agenturili” Fabricarea legendei propagandistice a „spionului imperialist” începe cu Viața învinge (1951
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Anthus campestris), ciuful de câmp (Asio flammeus), cucuveaua (Athene noctua), pitpalacul (Coturnix coturnix), mărăcinarul negru (Saxicola torquata), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nissus), drepneaua neagră (Apus apus), șorecarul comun (Buteo buteo), șorecarul încălțat (Buteo lagopus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), eretele vânăt (Circus cyaneus), corbul (Corvus corax), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și broasca mică de lac (Rana esculenta). Păsările sunt prezente aici într-un număr destul de mare: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), fâsa de pădure (Anthus trivialis), ciuful de pădure (Asio otus), buha (Bubo bubo), caprimulgul (Caprimulgus europaeus), sticletele (Carduelis carduelis), florintele (Carduelis chloris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), lăstunul de casă (Delichon urbica), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus), presura galbenă (Emberiza citrinella), măcăleandrul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cuiburile numeroaselor specii sunt distruse prin tăierea copacilor, prin lucrări de drenări și asanări, prin distrugerea construcțiilor, distrugerea cuiburilor de către oameni, etc. Alte specii de păsări sunt prinse și ținute în captivitate, în colivii, fiind preferate păsările granivore ( sticleți, scatii, florinți, cânepari). Uneori, păsările pot muri accidentate, datorită tehnologiei umane: lovirea păsărilor în zbor de firele electrice, electrocutarea păsărilor mari între conductorii de electricitate, izbirea de geamuri, lovirea păsărilor care zboară jos, deasupra șoselelor cu autovehicule. Poluarea aerului și a apelor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
noastre de viață. Pericolele la care sunt supuse păsările ◄ persecuție deliberată (ex. cuiburile ciorilor de semănătură sunt uneori distruse; cuiburile de berze construite pe stâlpii de electricitate sunt uneori dărâmate) și persecuție ocazională ◄ capturarea și comercializarea păsărilor sălbatice: sticleți, scatii, florinți; ◄ accidente: lovirea păsărilor în zbor de firele electrice, electrocutarea, izbirea de geamuri, accidente determinate de furtuni, grindină, ger. ◄ distrugerea mediilor de viață distrugerea ecosistemelor naturale duce implicit la dispariția populațiilor de păsări afectate. ◄ degradarea ecosistemelor: datorită poluării unele specii de
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]