190 matches
-
Din cele aproximativ trei sute de pagini de foiletonistică a anului 1907, se pot reconstitui evenimentele vieții literare și artistice, pe care Ilarie Chendi le consemnează cu conștiinciozitate. Moare S. Fl. Marian, colaborator important al revistei și, cum afirmă criticul, „fruntașul folcloristicei române” (p. 104). Publicistul deplânge apoi moartea singuraticului B. P. Hasdeu: „A fost înmormântat ca un întârziat, ca unul care aparținea generației apuse, fără ca cei de astăzi să mai aibă o legătură vizibilă cu opera sa” (p. 182). Își încetează
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
lor, Béla Bartók, care însă se va stinge tragic, la New York, în acea toamnă), de care-l va lega o prietenie de-o viață. În 1949, după absolvirea Academiei budapestane, a revenit în România, unde intenționa să aprofundeze cercetările sale folcloristice și etnomuzicologice. La Cluj, în prima etapă a periplului său, a colaborat cu János Jagamas, coordonatorul unui proiect privind elaborarea unei monografii a satului maghiar limitrof Inucu (proiect nefinalizat), apoi, în Capitală, la Institutul de Folclor, cu Sabin Drăgoi, Mircea
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
dar și din celelalte culegeri realizate de Drăgoi în Banat și Transilvania. Concert Românesc, finalizat în iunie 1951, după mai multe etape componistice, reflectă acumulările și preocupările din acea perioadă, reprezentând, în acest sens, o adevărată sinteză a investigațiilor sale folcloristice, dar și o pagină contrastantă în raport cu ceea ce avea să definească, mai târziu, stilul avangardist al lui Ligeti, autorul Poemului simfonic pentru 100 de metronoame, dar și al coloanei sonore din filmul SF regizat de Stanley Kubrick în 1968, 2001: A
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
reproduse 20 de scrisori, din aceea primită de la Tatiana Gălușcă, 8, plus una de răspuns a lui Kirileanu. Dincolo de parfumul de epocă și de "colora locală ", de sinceritatea lor emoționantă, scrisorile celor doi basarabeni conțin informații de istorie culturală și folcloristică extrem de prețioase. Astfel, cu titlu de exemplu doar, de reținut este însemnarea că folcloristul basarabean a înregistrat, pe cilindri de fonograf, cu George Breazul, în septembrie 1928, după data scrisorii, circa 100 de cântece basarabene. Care a fost soarta acelor
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
una dintre primele încercări de a supune unei analize critice globale fenomenul pe durata unei perioade determinate, corespunzând, grosso modo, "obsedantului deceniu " sau proletcultismului din literatura de autor și din critica literară. încercări de supunere unei analize critice a fenomenului folcloristic românesc din anii de început și de mai încoace ai perioadei comuniste s-au mai făcut. îmi amintesc că, pe la sfârșitul anilor ^90, Centrul Național al Creației Populare a organizat, la Râmnicu-Vâlcea, un Colocviu cu tema " Confiscarea ideologică a folclorului
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
pentru investigarea căruia am beneficiat de aprobarea conducerii Uniunii, respectiv a președintelui - Adrian Iorgulescu - și a vicepreședintelui - Ulpiu Vlad și de răbdarea tinerei bibliotecare, Elena Apostol. Viitorul etnomuzicolog pornește de la nivelul când cercetarea creației populare se încadra în faza denumită folcloristică, limitându-se la investigarea de suprafață, fără a sonda profunzimile și multiplele semnificații psihologice, sociale și etnice ale creației populare. Pe măsură ce această aprofundare se făcea simțită - el însuși contribuind la progres - se face trecerea lentă spre cercetarea etnomuzicologică - terenul ei
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
aprobată lista mijloacelor fixe ale instituției, aparate de înregistrare și de reproducere a melodiilor culese și este numită comisia Arhivei. În aceeași zi, 15 martie 1927, George Breazul este numit oficial în Comisiunea instituită cu însărcinarea de a culege material folcloristic muzical și de a alcătui arhiva fonogramică - XVI - 1747. „Ziua de 15 martie 1927, când s-a pus această rezoluție - va conchide etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu, la aproape 40 de ani de la eveniment - este ziua când a luat ființă - după o
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
preluările, Breazul afirmă că acestea nu pot altera ființa creației populare<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: st. cit., loc cit.; footnote> ; Fostul discipol suplimentează ulterior profilul mentorului cu alte contribuții la „dezvoltarea folcloristicii românești”: „- abordează, pentru prima dată la noi, problema influențelor și prelucrărilor care preocupă, în prezent, pe unii muzicologi și etnomuzicologi”, admițând împrumutarea acestora „din creația cultă sau a altor popoare”, care nu determină alterarea structurii creației populare, fiindcă poporul nu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
interes și aprecieri pozitive din partea specialiștilor aflați la susținere, fiind publicată în documentele congresului. Participanții la congres s-au bucurat de prezența unor personalități recunoscute în domeniul rusisticii și slavisticii, lucrările congresului fiind structurate pe cinci secții principale: Lingvistică, Didactică, Folcloristică, Istorie și culturologie, Literatură și traductologie. Organizatorii le-au oferit participanților posibilitatea să prezinte aspecte din viața, istoria și cultura țării, a orașului sau a universității unde activează, delegația noastră prezentând aspecte din istoria Universității de Vest. A. M. G. „Student
Agenda2004-43-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/283003_a_284332]
-
străluciți, pe Lazăr Săineanu care, cu lucrarea Basmele române este, după maestrul sau, așa cum susține Iordan Datcu, cel mai important basmolog, pe G. Dem. Teodorescu, autorul unei culegeri fundamentale, Poezii populare române, pe Gr. Tocilescu, cel care cu volumul Materialuri folcloristice, realizează cea mai științifică cercetare în materie de folclor din epoca. Apropiat de Hașdeu este și Moses Gaster. Cartea lui, foarte importantă Literatura populară română, reprezintă prima sinteză a folcloristicii noastre și primul manual despre literatura din sec. XVIII. Autorul
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
culturii pe care stau celelalte popoare din Occident". Un spațiu larg și adecvat acorda autorul Dicționarului unor culegători de talia lui Petre Ispirescu, Simion Florea Marian, Atanasie M. Marinescu, Artur Gorovei, clasificați după modul cum au transcris și interpretat creațiile folcloristice. Nu sunt uitați scriitorii precum N. Filimon, culegător și editor de basme, și nici scriitorii savanți, ca Al. Odobescu, cel care elaborează un studiu de folclor comparat înaintea lui Hașdeu și care, în această direcție, introduce criteriul sud-est european. Astfel
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
1996) include, cu o explicație mai vagă și chiar incompletă, doar cealaltă sintagma, frîntura de limbă: "vorbire încîlcita, p. ext. frază încîlcita, alcătuită din cuvinte greu de rostit". Și aceasta circulă în folcloristica noastră, de pildă în seria de Materialuri folcloristice apărute la începutul secolului, îngrijite de Grigore G. Tocilescu și Christea N. Tapu (v. ediția lui Iordan Datcu, București, Minerva, 1981, vol. III). Din punct de vedere lingvistic, încurcăturile de limbă (folosesc această formulă care mi se pare mai curentă
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
difuzării spre Vest a informațiilor și a mărturiilor despre credințele "mortului-viu" în Europa Centrală și de Est, atestate mai ales la sîrbi și la români. Legende mai vechi sau mai noi despre vampiri și despre strigoi ar instaura, din perspectiva folcloristică, o sinonimie perfectă între denumiri. Termenul vampir a fost însă încărcat ulterior de alte conotații culturale, datorită tratării ficționale ale motivului, în primul rînd în varianta Dracula; vampirul modern e de aceea o imagine clișeizată care se suprapune doar parțial
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
editură cu misiunea de a publica în ediții și studii, literatura română clasică și folclorul. Conducători ai editurii erau doi cărturari, regretatul Aurel Martin și dl Teodor Vârgolici. Aici, chiar de la început, am devenit șeful redacției de istorie literară și folcloristică, (adus fiind de la Editura Meridiane) și micul nostru colectiv (doamnele Rodica Rotaru, Maria Simionescu, Gabriela Omăt, d-nii Iordan Datcu, Grigore Pătrașcu) s-a sudat instantaneu, uniți prin comunitatea țelului și a strădaniilor. Redacția a pornit la drum, întemeindu-și cîteva
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
la un loc unitățile frazeologice studiate de obicei din perspectivă strict lingvistică - locuțiuni și expresii - și proverbele cercetate, cu alte metode și interese, de către folcloriști e o opțiune interesantă și profitabilă. în cazul românei se vede destul de bine că preocupările folcloristice și literare legate de proverb au fost mult mai numeroase și mai constante decît cele lingvistice asupra frazeologiei. De la culegerile clasice - Iordache Golescu, Anton Pann, Iuliu Zanne, I.C. Hințescu, M. Gaster, neomițînd pe G. Baronzi sau pe M. Schwarzfeld, cu
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
de folclorist culegător și sistematizator, lăsînd viitorimii sarcina de a interpreta întreaga viață atît de diversă a mitologiei noastre". Cum se vede, opiniile sînt împărțite. Oricum, scrierea lui T. Pamfile ține, negreșit, de o perioadă romantică a disciplinei, cînd culegerea folcloristică putea fi considerată drept exercițiu valabil într-o disciplină științifică, azi atît de riguros teoretico-exegetic, numai dacă se ordona materialul după criterii tematice. Cum se știe, mitologia este totalitatea miturilor create de un popor sau de un grup de popoare
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
Ion Taloș După apariția în volum a variantei Alecsandri a Mioriței (1852), literatura și cercetarea folcloristică românească se găsesc sub zodia acestei capodopere. Cu toate că, între timp, tradiția orală a pus la dispoziția cercetării alte sute de texte, unii cercetători își limitează investigațiile tot la versiunea Alecsandri. Splendoarea ei continuă să le eclipseze pe toate celelalte. În
Miorița și Colinda Junelui bun – atitudini diferite în fața morții by Ion Taloș () [Corola-journal/Journalistic/2618_a_3943]
-
statale.” („Spiegel Online International”, 20 August 2010, Interview with Günter Grass: ‘The Nobel Prize Doesn’t Inhibit Me in My Writing’, http:// www.spiegel.de/ international/ zeitgeist/ spiegel-interview-withguenter- grass-the-nobel-prizedoesn- t-inhibit-me-in-my-writinga- 712715-4.html) Aceste trei repere, de altfel: elaborarea dicționarului, opera folcloristică și atitudinea lor publică exemplară, care i-a transformat în eroii studențimii germane a vremii, sunt cele trei „fire” pe care Günter Grass construiește dublul portret al fraților Grimm. Stilul și structura Textul curge ca o poveste, și nu o
Scriitorul și conștiința sa by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2778_a_4103]
-
Marcu Mihail Deleanu și prof. dr. Vasile Pistolea, publiciști, scriitori, oameni de cultură), în debutul manifestării, câteva ecouri care au reverberat în răstimpul scurs de la prima ediție, după lansarea ediției anastatice a Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, la șapte decenii de la publicarea ediției princeps. Mirabila variantă a baladei Miorița, identificată de autorul Năpastei la Belinț, în 1934, sub forma unui colind (preluată ca citat, in integrum, de Paul Constantinescu în balada corală omonimă
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
se confruntă folclorul contemporan, dar și societatea românească, în general: fenomenul tot mai accentuat al poluării folclorului, manelizarea muzicii românești și asaltul tot mai agresiv al kitsch-ului și al amatorismului. Lansarea Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, într-o reeditare anastatica, în îngrijirea lui Constantin-T. Stan, cu studii introductive semnate de Constantin Catrina și Simion Dănilă. Prima ediție a Colocviului Național de Folclor „Sabin Drăgoi” a fost încununată, în final, printr-un
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
și internaționale, încurajați de generosul sprijin al Consiliului Județean Timiș, am decis reeditarea, după șapte decenii, a acestui monument al folcloristicii românești, o adevărată carte de vizită a spiritualității rurale românești bănățene. Din cuprinsul Monografiei, zămislite în urmă fericitului popas folcloristic, încurajat de Dimitrie Gusti, răzbat, cu claritate și consecventă, prospețimea și savoarea folclorului țărănesc dintr- un areal cultural sui-generis, ce a impus o inedită varianta a baladei Miorița, o capodoperă de o hieratica frumusețe, care a făcut o adevărată carieră
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
folclorului țărănesc dintr- un areal cultural sui-generis, ce a impus o inedită varianta a baladei Miorița, o capodoperă de o hieratica frumusețe, care a făcut o adevărată carieră în creația culta românească și universală. Că o continuare firească a demersului folcloristic al lui Sabin Drăgoi au fost reeditate și cele XXX Coruri aranjate și armonizate după melodiile poporale culese, notate și alese din comuna Belinț, album coral publicat la un an de la investigația folcloristica belințeană (Lito Pregler, Timișoara [1935]), capodoperă a
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
universală. Că o continuare firească a demersului folcloristic al lui Sabin Drăgoi au fost reeditate și cele XXX Coruri aranjate și armonizate după melodiile poporale culese, notate și alese din comuna Belinț, album coral publicat la un an de la investigația folcloristica belințeană (Lito Pregler, Timișoara [1935]), capodoperă a literaturii corale românești, care cuprinde, selectiv, 15 coruri mixte și tot atâtea bărbătești, armonizări ale melodiilor de colinde, doine și cântece, dansuri prezente în Monografie. Pentru a facilita lectorului contemporan o imagine critică
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
lui B.P. Hasdeu sau setea de absolut și Opera literară a lui B.P. Hasdeu, I. Oprișan ne-a oferit un număr impresionant de ediții critice consacrate scrierilor plurivalente ale marelui nostru scriitor și cărturar, din domeniile creației artistice, istoriei, lingvisticii, folcloristicii și publicisticii. Spirit laborios, dăruit cu pasiune și competență unei imense și dificile munci de cercetare în bibliotecă, I. Oprișan a luat extraordinara inițiativă de a readuce la lumină revistele editate de B.P. Hasdeu, în reproduceri facsimilate, scanate și anastatice
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
ambigue și nu păcătuiesc printr-un exces de claritate. Adesea Eliade vorbește de ambivalență, ambiguitate și paradox în contextul abordării sacrului. Ar fi greu de găsit termeni mai vagi decît aceștia [...] Se prea poate ca alte tipuri de material, cel folcloristic bunăoară, să permită o mai bună înțelegere tocmai prin recursul la o terminologie atît de difuză. Este extrem de posibil ca efortul lui Eliade de a integra formele orale și materiale de exprimare religioasă într-o tradiție științifică altfel bazată în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]