130 matches
-
1.500 de personalități din diverse domenii ale vieții culturale, sociale și politice pentru transpunerea întregii arhive a radioului public în format digital. După doi ani, la aniversarea radioului din 1 noiembrie 2009, începea digitalizarea primului document de arhiva din Fonoteca de Aur, un discurs susținut de Nicolae Iorga în data de 24 martie 1939, fragment al conferințelor radiofonice „Sfaturi pe întunerec”. Procesul propriu-zis al digitalizării a fost însă programat să înceapă din 2010 și să se termine 15 ani mai
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
Alexandru Vona, Ovidiu Constantinescu, Pavel Chihaia sau Mircea Eliade? Dar despre Radu Cioculescu? Ori despre Șerban Cioculescu însuși? „... deschizînd oricare din cărțile sale îl regăsim, cu iluzia că ne răsună în auz vocea sa, inconfundabilă, așa cum ne-au păstrat-o fonotecile. Dar părinteștii pași pe scări nu-i vom mai auzi niciodată”... (Șerban Cioculescu. Omul și cărturarul” - Caiete critice, 2002) Mai mult decît simple reverii, evocările lui Barbu Cioculescu sînt documente de istorie literară, confesiuni melancolic-ironice ale unui eseist, rafinat, cu
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
curg" fără poticniri, este una construită, dar nu întotdeauna suficient de bine ținută sub control. "Criticu'" este un personaj care "bea numa' vermuturi, dulcegării", pe cînd poetul trebuie să facă în așa fel încît să spună lucrurile pînă la capăt. Fonoteca de aur a literaturii române demontează, sistematic, ceea ce se cheamă "statut de scriitor". Mihai Gălățanu preferă să fie un insurgent în veșnică, neliniștită mișcare. Totuși, nimerește, cînd și cînd, calmul delicat al "închiderii": "am adormit și am visat. am dormit
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
vizionare a spectacolului<footnote Tomescu, Vasile , Paul Constantinescu, Ed. Muzicală a UC din RSR, București 1967, p. 222. footnote>. Baletul a fost reluat în stagiunea 1942-1943 sub baghetă lui Constantin Silveștri, în localul teatrului „Regina Maria”. Din fericire, pentru posteritate Fonoteca Radiodifuziunii Române, deține o înregistrare a lucrării, cu Orchestră Națională Radio, Dirijor Constantin Silveștri, 27:30 (Înregistrare Electrecord). La 25 aprilie 1945 Societatea Compozitorilor Români organiza sub înaltul patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai I un concert festiv pentru sărbătorirea
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
prima vizionare a spectacolului<footnote Cosma, Octavian Lazăr, Simfonicele Radiodifuziunii Române, Editura „Casă Radio”, București, 1999, p. 626. footnote>. Baletul a fost reluat în stagiunea 1942-1943 sub baghetă lui Constantin Silveștri, în localul teatrului „Regina Maria”. Din fericire, pentru posteritate Fonoteca Radiodifuziunii Române, deține o înregistrare a lucrării, cu Orchestră Națională Radio, Dirijor Constantin Silveștri, 27:30 (Înregistrare Electrecord). La 25 aprilie 1945 Societatea Compozitorilor Români organiza sub înaltul patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai I un concert festiv pentru sărbătorirea
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
față. Protagonistele dansului lipseau fiind înlocuite prin diverse surogate. Nu se mai respectă nici ideea conducătoare a dansului și nici ritmul: nici de către dansatori dar nici de către orchestră, care cântă un fel de Alleluia, într-un tempo de înmormântare. Totuși Fonoteca de aur a Radiodifuziunii Române păstrează o înregistrare Electrecord din anii 50 cu o durată de de 27:30 a acestei lucrări, în interpretarea Orchestrei Naționale Radio cu Constantin Silveștri la pupitru. Urmează alte două puncte de intersecție importante a
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
în 1939 de scriitorul Vasile Voiculescu, Revista literară radio a avut invitați de marcă ai literelor din România și din lume. Este o emisiune de actualitate literară, care prezintă cronici de carte, interviuri, reportaje, portrete de scriitori și înregistrări din Fonoteca de Aur a Radioului. Web site-ul Revistei literare radio este actualizat în permanență cu principalele interviuri și reportaje audio difuzate on air, precum și cu conținut exclusiv online. Pe lângă știri despre viața literară, web site-ul prezintă și o rubrică
Radio România Cultural lansează noi produse culturale multimedia [Corola-blog/BlogPost/93831_a_95123]
-
sunet etc., astfel că având aceste elemente în vedere, cărții îi corespundea mai mult titlul Lexiconul creatorilor muzicii populare românești la Radio Novi Sad Publicația oferă cititorilor informații prețioase despre creatorii muzicii de pe meleagurile noastre, care au cules, valorificat, completat fonoteca acestei instituții, îmbogățind și păstrând patrimoniul muzical al românilor din Voivodina. Înregistrările realizate în studiourile Postului de Radio Novi Sad reprezintă doar o parte din bogatul tezaur muzical-artistic al românilor din Voivodina. În cariera dumneavoastră, sunteți o solistă vocală apreciată
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
de Duminică Proiecție de film dedicată Luceafărului poeziei românești Audiție din poezia eminesciana în interpretarea unor actori celebri: Valeria Seciu, Alexandru Repan, Ion Caramitru, Adrian Pintea, Adela Mărculescu; cântecul „Eminescu” în interpretarea Doinei și a lui Aldea Teodorovici (montaj din „Fonoteca de aur”, realizat de Cristian Păscu). Cenaclul literar „M. Eminescu” din New York, dedicații lirice: Valentina Ciparazi, Elenă Mitru, Theodor Damian Cristian Păscu: Cuvânt de închidere a sesiunii culturale a Simpozionului „M. Eminescu” 2017 Referință Bibliografica: Virgil CIUCĂ prezintă: AL XXIV
NEW YORK 15 IANUARIE 2017 de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380650_a_381979]
-
care începe cu antologia „Poezii“ a lui Marius Munteanu, deschizând astfel o colecție cu totul specială a Editurii Marineasa. Ca și antologia lui Marius Munteanu, toate cărțile colecției dialectale de la Marineasa vor fi însoțite de CD-uri cu înregistrări din fonoteca Radio Timișoara. Următoarea apariție editorială în colecție va fi o antologie a clasicilor. S. P. Premieră l La Teatrul „Merlin” Duminică, 5 octombrie, ora 11, colectivul artistic al Teatrului pentru Copii și Tineri „Merlin” din Timișoara va scoate la rampă
Agenda2003-40-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281541_a_282870]
-
adevărată „vânătoare de talente”, promovând tineri, ajutând la formarea de ansambluri care să poată susține emisiunile de radio în limba sârbă. „A fost o perioadă foarte rodnică. Sunt sute de piese, zeci de formații și soliști din acei ani. În fonoteca studiourilor de radio s-au păstrat aceste înregistrări, ca boabele de mărgăritar“. În alb-violet Cel mai recent compact-disc lansat de Laza Cnejevici n-ar fi apărut pe piață dacă n-ar fi fost Poli. Ce are fotbalul cu muzica? Cum
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
muncesc în continuare pentru niște sume absolut modice. Acesta este un motiv important din cauza căruia destui refuză, în ultimul timp, colaborarea. Pierderea este a radio-ului, care își diluează consistența valorică a repertoriului și a pieselor care să rămînă în fonoteca de aur. Pierderea este și a ascultătorilor, fără nici o vină, care își au în acest gen de spectacole un reper, o formă, dacă nu singura, de conectare la fenomenul teatral, care nu ajunge la ei decît pe această cale. La
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
din partea publicului și a presei de specialitate. â Din vasta creație a ilustrului compozitor Constantin Arvinte, care cuprinde: muzică simfonică și vocal-simfonică, prelucrări folclorice, muzică de fanfară, a voi trece în revistă câteva lucrări care au intrat demult în tezaurul Fonotecii de aur a Radioului și Televiziunii: Suită simfonică, Cântări străbune, Fantezie concentrantă românească, Coloana Infinită, Suită Sătmăreană, Concert pentru nai, chitară și orchestră, Fantezie pentru țambal și orchestră, Drăgoiana - Rapsodie moldovenească, Capricio moldovenesc, Capriciu transilvan, balada lui Pintea Viteazul, Cantata
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
Brașov... Vorbind despre emisiuni specializate, să le menționam pe cele întitulate „Jazzy Hour”, „Nocturn Jazz”, „Midnight Blues”, „Jazz în weekend”, „Colecția de jazz” (difuzate de România Muzical), „Jazz pe românește”, „Jazz Lexicon”, „Album de colecție” (România Cultural), rubrică „Aur în fonoteca Jazz” cuprinsă în „Nocturnele RRA” de joi, ele însele purtătoare de jazz și blues (România Actualități), „Jazz cu Uși Mendea” (București FM), plus referiri de gen prilejuite de diverse evenimente - toate acestea fiind semnate de Daniela Nicolae, Cristian Marica, Liviu
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
o jumătate de secol. Maeștri marcanți, dirijori și compozitori precum Sile Dinicu, Cornel Popescu, Ion Cristinoiu, în ultimele decenii Ionel Tudor au asigurat de la pupitrul șefului de formație un contact nemijlocit cu publicul de concerte, în paralel incluzând în patrimoniul fonotecii sute de înregistrări de jazz, muzică pop, muzică de estrada. Acestora li s-au adăugat colaborări la emisiuni de televiziune și participări la festivaluri. Prin ani, în Big band-ul Radio s-au afirmat personalități interpretative de seamă, instrumentiști improvizatori
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
p. 2. Publicat în volumul Paul Constantinescu, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, p. 66. footnote>; V.T.; M.P.; S.I. TIPĂRITĂ: Universal Edition, Wien 11 477, 1943 ÎNREGISTRATĂ: în Fonoteca Radiodifuziunii Române, cu Orchestra Națională Radio, Dirijor Constantin Silvestri. 27:30 (Înregistrare Electrecord) DISTINCȚII: Premiul I „G. Enescu” 1938 FORMAȚIA: Picc., 2 fl., 2 ob., Corn eng., 2 cl., Cl. bass, 2 fg., c-fg., 4 corni, 2 trp., 3 trb
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: nu a fost găsit încă. La Biblioteca UCMR, la Fondul de Difuzare, există la Cota 97A materialul de orchestră al suitei, fără partitura generală COTA: UCMR, Fond Difuzare, 97A CINE O MENȚIONEAZĂ: V.T.; M.P. TIPĂRITĂ: nu ÎNREGISTRATĂ: Fonoteca Radio. Orchestra Națională Radio, Dirijor: George Georgescu, 10:30; Filarmonica „George Enescu”, Dirijor: George Georgescu, 10:25 (înregistrare din concert); Filarmonica „George Enescu”, Dirijor: Ionel Perlea, 10:33; Orchestra Națională Radio, dirijor Emanoil Elenescu 9:15 DISTINCȚII: Premiul I „George
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Sonia Vulturar, Alexandru Mihalcea, Paul Pintilie, iar premii (în ordine crescătoare): Mihai Traistă, András Lokodi, Alexandru Ștefan Murariu - studenți ai învățământului muzical din București, Cluj, Iași -, cărora le dorim să se facă auziți în următoarele ediții ale bienalei „Cluj Modern”. Fonoteca Academiei de Muzică „G. Dima” păstrează înregistrările video complete ale Festivalului. Online, fragmente video din concerte (autor Mihai Bacalu) pot fi parcurse la http://oradecluj.oradestiri.ro . Compozitori, interpreți și organizatori - oameni de la toate nivelele instituțiilor administrative și de cultură
CLUJ MODERN 2013 by Elena - Maria ?ORBAN () [Corola-journal/Journalistic/83980_a_85305]
-
29 mai, să transmită și în Timișoara pe frecvența 93,9 FM, 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână. Programele conțin știri, actualitate, reportaje și documentare, la care se adaugă două ore de muzică clasică cu înregistrări din fonoteca BBC. Cu ocazia lansării oficiale în Timișoara, care a avut loc în 30 mai, la Librăria Cărturești, dl Răzvan Scortea, directorul Redacției în Limba Română a BBC World Service, a precizat: „Radio BBC România nu este un post comercial, deci
Agenda2006-22-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284999_a_286328]
-
undeva pe holurile radioului. Fără cuvinte prea multe, m-a condus în împărăția sunetelor, în locul unde această instituția își avea comoara. Un spațiu deloc gigantic stoca muzica lumii. Un domn atipic, care parcă plutea neatingînd pămîntul era stăpînul și îngrijitorul Fonotecii. Acolo, era aproape imposibil să nu-ți pierzi mințile. Înainte de 1989, pentru un student nu cred că exista soluție mai fericită decît să n-aibă mințile cu el. Călăuza mea spre acest teritoriu a fost Iosif Sava. Cu o discreție
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
prematur: Petru Creția, George Munteanu, Virgil Mazilescu, Z. Ornea, "un iubitor de incredibilă fidelitate al literaturii române", "un suflet mare", "specialistul incontestabil", pe Titel Constantinescu, poet cunoscut mai ales ca realizator al emisiunilor de teatru radiofonic, pe Iulius }undrea, inițiatorul Fonotecii de aur; dintr-o mai veche generație, pe demnul poet Emil Giurgiuca, excelent profesor și traducător. Așa după cum ținea să menționeze "debuturile intrate în legendă", Liviu Grăsoiu reflectează și asupra anului 1933, în genere, considerat ca an al romanului. El
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
sau, în orice caz, a limitat accesul unor scriitori care nu se găseau în grațiile puterii. Așa s-a întâmplat, printre alții, cu poetul Tudor George, "prezență insolită în peisajul literar al acelor vremuri grele". De aici, marile goluri în Fonoteca de aur. Liviu Grăsoiu deplânge nu o dată starea de sărăcie a scriitorilor, faptul că munca lor nu e răsplătită corespunzător, de asemeni, prețul prohibitiv al cărții. Nemulțumirile lui privesc unele din efectele tranziției, diletantismul, amatorismul, spiritul de improvizație, goana după
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
mai ales Cristos (cum îi înșiruie el), s-au mai înregistrat destule povești care, cu el în prim-plan, s-au strecurat în fondul de aur al familiei (iar familia noastră deține un asemenea fond, așa cum Radiodifuziunea se fălește cu fonoteca ei de aur). Înainte de-a vă divulga câteva dintre ele, sunt însă nevoit să fac o corecție, o rectificare, altminteri ar însemna că v-am mințit când am promis că mă voi ocupa de puțină istorie. Pe ușa apartamentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fiindcă plecase pe neașteptate în Cuba, la un unchi aflat acolo în serviciu diplomatic sau ceva asemănător. De-ai vedea și tu ce frumos este la Havana - o, ceva de vis, dragule... și dacă l-ai mai și auzi, în fonoteca de aur a radiodifuziunii cubaneze, pe bătrânul pontif al revoluției, pe El Lider Maximo, ce discursuri magistrale era în stare să țină în fața poporului!... îi dăduse ea de știre de dincolo de Ocean, pe mobil, pe e-mail și pe mess. În
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Doinaș, Alexandru Paleologu, Nicolae Balotă, Octavian Paler, Ion Zamfirescu, Constantin Ciopraga și alții. La sfârșitul conferinței, a avut loc un dialog cu ÎPS Bartolomeu, pe care îl reproduc în cele ce urmează. Am transcris dialogul de pe banda magnetică, păstrată în Fonoteca de Aur a revistei Excelsior. Conferința propriu-zisă va fi publicată în Revista română de istorie a presei. Transcrierea dialogului s-a făcut în conformitate cu normele ortografice și de punctuație în vigoare atunci, ca și acum. Ne-am străduit să redăm modulațiile
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]