160 matches
-
30%. Expansiunea volumelor intracraniene (lichid cefalo-rahidian, sânge și țesut nervos) determină angajare cerebrală directă (conform principiului Munroe-Kelly), la unul dintre cele 4 situsuri predilecte: 1. Girusul cingulat sub falx cerebri 2. Girusul uncinat prin cortul cerebelos 3. Amigdalele cerebeloase prin foramen magnum 4. Transcalvarial (în orice arie subiacentă unui defect osos). F. Controlul glicemic prin linie arterială sau prin determinări seriate din sângele capilar. Variațiile brutale ale nivelului seric al glucozei s-au dovedit a fi implicate în patogeneza edemului cerebral
Revista Medicală Română by Cornelia Tîrîş () [Corola-journal/Journalistic/92286_a_92781]
-
pedepsei. Prof. Dr. Alexandru Vlad Ciurea, Șef Secție Neurochirurgie în cadrul Spitalului Sanador, a declarat că Gigi Becali "riscă să rămână paralizat", scrie România Tv. Raportul Medical arată că Becali are "hernie de disc circumferențială C5-C6 ce comprimă cordonul medular, îngustează foramenele de conjugare, reduce grăsimea periradiculară și comprimă rădăcinile C6 intraforamenal". Tribunalul Constanța a admis cererea avocaților lui Gigi Becali ca solicitarea acestuia de întrerupere a pedepsei, pe motiv de boală, să fie judecată mai devreme.
Documentul care arată că Gigi Becali poate rămâne PARALIZAT () [Corola-journal/Journalistic/49499_a_50824]
-
abilitatea lui, a venit cu un remediu Încă și mai bun, recomandându-l ca pe un probatum est. Acest mult lăudat remediu consta În prăjirea unui pepene Înfășurat În aluat, și În timp ce este călduț se face o gaură per quod foramen penis erectus inserendus et semen virile injiciendum esset. - Risum teneatis amici! Dar nu am folosit nici unul dintre aceste remedii, un hakim din Peshawar prescriind pilule de camfor 270, Convolvolus argenteus, opiu, piretru și zedoaria 271. Acestea, Împreună cu câteva injecții cu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
BOLILE COLOANEI VERTEBRALE - Coloana vertebrală, ca ax osos important al scheletului, are roluri deosebite în ortostatism și mers și conține, în canalul medular, măduva spinării (o coloană cilindrică de țesut nervos, învelită și protejată de meninge, care se întinde de la foramen magnum până la nivelul vertebrei a doua lombare, prezentând o umflătură cervicală și una lombară). Coloana vertebrală și conținutul ei pot fi supuse unor variate traumatisme prin factori fizici (căderi de la înălțime, accidente rutiere etc.) sau unor traumatisme directe (fracturile de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ai crestei marginale și pantele ocluzale ale cuspizilor adiacenți. e) Fosetele sunt depresiuni în suprafață, cu contur poligonal, situate exclusiv pe fețele vestibulare și orale ale dinților. Pe fețele palatinale ale incisivilor maxilari subcingular se află o fosetă ovalară numită “foramen caecum”. Pe fețele vestibulare și orale ale molarilor permanenți în treimea medie constituind de obicei extremitatea cervicală a șanțului de descărcare, se află o fosetă ce poartă numele suprafeței pe care se plasează (foseta vestibulară, foseta orală). 6.2. Rădăcina
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ansamblu planconvex). Prezintă trei lobuli: distal, central și mezial. Fețele orale sunt convexe în treimea cervicală și concave în cele două treimi incizale (ansamblu planconcav), prezintă cingulum și două creste marginale (mezială și distală). Sub cingulum, la incisivii maxilari există foramen caecum. Fețele proximale au un aspect triunghiular, cu baza cervicală și vârful incizal, convexitatea maximă fiind situată în treimea incizală. Marginea incizală are inițial aspect lobulat și formează cu fețele proximale două unghiuri (mezial și distal), cu valori diferite la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Fața vestibulară este pentagonală, cu convexitatea maximă în treimea cervicală. Fața orală are tot o formă pentagonală, cu convexitatea maximă determinată de cingulum; prezent în treimea cervicală. Prezintă două creste marginale (mezial și distal) care se unesc cu cingulum. Sub foramen caecum este de asemenea prezentă o creastă centrală ce împarte fața orală a caninilor în doi versanți: mezial și distal. Marginea incizală, în V, cu vârful mai aproape de mezial, dă un aspect de cuspid (dinte monocuspidat). Fețele proximale sunt triunghiulare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dar cu dimensiuni mai mici. Relieful este\concav în treimea incizală și mijlocie, unde prezintă două creste marginale care se lărgesc spre colet, unde se unesc cu cingulum - proeminență emisferică în treimea cervicală a feței palatine. La nivelul ein-gulumului există “foramen caecum”, fosetă ce apare datorită discontinuității stratului de smalț. Fața mezială are un contur triunghiular, cu următoarele margini: marginea cervicală - are formă de “V” deschis spre rădăcina cu vârf rotunjit; marginea vestibulară - are forma unei linii ușor convexe, cu convexitatea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este concav în două treimi incizale și convex în treimea de colet. în zona concavă se evidențiază două creste marginale de smalț, care se unesc cu cingulumul. Subcingular, există foramen caecum, mai frecvent ca la incisivul central. Fața mezială are contur triunghiular, cu vârful spre marginea incizală și baza la nivelul coletului. Forma marginilor corespunde profilului fețelor vestibulare și palatinale. Fața distală are un contur asemănător celui al feței meziale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
îngustă meziodistal decât a incisivului central; -unghiul incizo-mezial este mai ascuțit, cel incizo-distal mai rotunjit; -marginea incizală este mai accentuat oblică spre distal și colet; -fața palatinală este mai concavă în cele două treimi incizale; -pe fața palatinală, supracingular, există foramen caecum; -marginea de colet este mai sinuoasă pe toate fețele; -rădăcina este conică, efilată, aplatizată mezio-distal, cu vârful angulat, orientat spre distal. INCISIVUL CENTRAL MANDIBULAR (fig. 38), 3.1., 4.1. înălțime totală = 20-21 mm înălțime radiculară = 12,5 mm
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
incisivilor superiori, dar concavitatea din cele două treimi incizale este mult mai ștearsă, iar convexitatea ce marchează cingulumul este mai puțin proeminentă (de aceea unii autori afirmă că nu există cingulum). Crestele marginale sunt mai șterse și supracingular nu există foramen caecum. ' Fețele proximale sunt asemănătoare între ele, având formă triunghiulară cu baza spre colet și vârful incizal. Marginea vestibulară este convexă, în special spre colet. Marginea linguală este plană în treimea incizală, concavă în treimea mijlocie și convexă în treimea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mutație, evident. — Iar restul animalului? Este și el mai mult uman? — Nu am văzut restul animalului, zise Erickson, cu severitate. Dar vom ajunge și acolo, la momentul potrivit. Aș fi interesat în mod special să verific orice rotație a axei foramen magnum, și, bineînțeles, adâncimea și aranjamentul șanțurilor cortexului motor, măsura în care a fost păstrată materia cenușie. — Vă așteptați să găsiți schimbări umane în creier? — Sincer, nu, spuse Erickson. Își întoarse atenția spre partea superioară a craniului, trecându-și mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
participă la formarea poligonului lui Willis. A.C.I. este împărțită în 7 segmente convenționale (116): - segmentul C7 (comunicant) - segmentul C6 (oftalmic) - segmentul C5 (clinoidian) - segmentul-C4-(cavernos) (Segmentele C4, C5 și C6 formeaza „sifonul carotidian”). - segmentul C3 (segmental laceral - la nivelul foramen lacerum) - segmentul-C2 (petros) - segmentul C1 (cervical). RAMURILE EMERGENTE ALE A.C.I: 1. A. oftalmică și colateralele sale: 1.1. A. etmoidală posterioară; 1.2. A. etmoidală anterioară, cu ramul său important a. meningee anterioară, care irigă duramater a convexității frontale
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
5. 5.Imagini de referință AP și LL. 6. Secțiunile vor fi perpendiculare pe linia orbito- meatală. 7. FOV: 21 cm la adulți și 19 cm la copii. 8. Limita superioară: cel mai cranial punct al vertexului. 9. Limita inferioară: foramen magnum. 10. Contrastul intravenos: concentrație: 350-370 mg I/ ml. Ritmul administrării: 0,5 ml/secundă. Volumul total: 100-120 ml (aproximativ 1 ml per Kg corp) în circa 12 sec., în bollus. EXPLORAREA CT ÎN TUMORILE CEREBRALE I. GENERALITĂȚI I.1
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
6/579, 2008. 68. Anne Marie Capodano: Atlas Genet Cytogenet Oncol Haematol, 2000. 69. Meningiomas, in:http://www. anansa.org. Robert G. Ojeman; Management of Meningiomas, în Clinical Neurosurgery, vol. 40, cap. 17, p. 321-383, 1992. 70. Surgical approaches to foramen magnum meningiomas, in http://medscape. com/viewarticle/447749-8. 71. Meningiomas, în http://neurosurgery today.org/what/patient-e/2007 72. John K. Park, Peter McLaren, Helen A. Shih: Treatment of meningiomas, in http://www.uptodate.com/patients, 2007. 73. C.-H
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
regiunii cervicotoracice a trunchiului. Prezența unor filete cu rol trofic pentru cord (Danielopolu) a restrâns considerabil indicația stelectomiei în angina de piept. Gillilan (1955) descrie un al patrulea ganglion cervical situat pe artera vertebrală imediat deasupra locului de trecere prin foramen cervicale. Acest ganglion vertebral este conectat printr-unul sau mai multe filete cu ganglionul cervical inferior și oferă fibre postganglionare arterei vertebrale și ramurilor sale. I.2.1.10. Simpaticul toracic Simpaticul toracic cuprinde teoretic 12 perechi de ganglioni laterovertebrali
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
edentație parțială și suprasolicitarea dinților restanți) și diminuarea igienei buco-dentare (fig. 4.2), joacă rol predominant. Mobilitatea dinților (fig. 4.3) evoluează lent. Pulpa dentară își modifică structura deoarece vasele și fibrele nervoase sunt slab irigate prin obliterarea progresivă a foramenului apical. Diminuarea vascularizației și degenerescența fibro-calcaroasă pulpară scad rezistența pulpară la agresiunile ulterioare. Orice iritație pulpară provoaca formarea unei dentine terțiare amorfe. Este vorba de o dentina anormală, patologică, cel mai frecvent tolerată fără semne clinice. Dentina devine progresiv sediul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Principalele leziuni anatomo-clinice existente la nivel rinosinusal și rinofaringian cauzatoare de malformații dentare sunt: -deviații de sept nazal, -rinita cronică hipertrofică, -malformații labio-velopalatine. -adenoidită cronică. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI EMBRIOLOGIE Palatul primitiv este format din toate structurile situate anterior de foramenul incisiv. Palatul secundar este compus din structurile situate între foramenul incisiv și uvulă. Palatul dur este inclus în palatul primar, în regiunea situată anterior de foramenul incisiv. Despicatura palatului moale este, de fapt, a palatului secundar, considerată a fi o
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de malformații dentare sunt: -deviații de sept nazal, -rinita cronică hipertrofică, -malformații labio-velopalatine. -adenoidită cronică. NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI EMBRIOLOGIE Palatul primitiv este format din toate structurile situate anterior de foramenul incisiv. Palatul secundar este compus din structurile situate între foramenul incisiv și uvulă. Palatul dur este inclus în palatul primar, în regiunea situată anterior de foramenul incisiv. Despicatura palatului moale este, de fapt, a palatului secundar, considerată a fi o despicatură parțială. În săptămâna a V-a de dezvoltare, începe
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
DE ANATOMIE ȘI EMBRIOLOGIE Palatul primitiv este format din toate structurile situate anterior de foramenul incisiv. Palatul secundar este compus din structurile situate între foramenul incisiv și uvulă. Palatul dur este inclus în palatul primar, în regiunea situată anterior de foramenul incisiv. Despicatura palatului moale este, de fapt, a palatului secundar, considerată a fi o despicatură parțială. În săptămâna a V-a de dezvoltare, începe unirea pe linia mediană a structurilor mezenchinale. Anterior, proeminențele nazale mediane fuzionează, formând procesul palatin median
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
dur este format din procesul palatin al maxilarului superior, în porțiunea anterioară, și din oasele palatine, în porțiunea posterioară. Trei perechi de foramenuri permit vaselor sanguine să penetreze oasele palatului. Prima pereche este situată înapoia incisivilor centrali. Micul și marele foramen palatin sunt situate posterior și sunt străbătute de mica și marea artera palatină, ramuri din artera maxilară internă. Marea artera traversează palatul dur din posterior spre anterior și reintră în palat prin foramenul incisiv. Originea și traiectul arterei mari palatine
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
situată înapoia incisivilor centrali. Micul și marele foramen palatin sunt situate posterior și sunt străbătute de mica și marea artera palatină, ramuri din artera maxilară internă. Marea artera traversează palatul dur din posterior spre anterior și reintră în palat prin foramenul incisiv. Originea și traiectul arterei mari palatine este importantă deoarece tehnicile chirurgicale de rezolvare a despicăturilor palatine, prin ridicarea lamboului mucoperiostal, interesează aceste artere. Palatul moale reprezintă o structură dinamică, având 5 perechi de mușchi inervați de plexul faringian din
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
sistemului nervos central se manifestă printr-o meningoencefalită difuză sau focală, însoțită de necroze tisulare, noduli microgliali, infiltrare inflamatorii mononucleare perivasculare. Trombozele vasculare conduc frecvent la extinderea zonelor de necroză. Sunt implicați adesea și ganglionii bazali. Apeductul lui Sylvius și foramenul lui Monro sunt obstruate de procesul de ependimită, de produșii de necroză ai substanței cerebrale și de calcificările ulterioare. Consecința acestui fapt, ventriculii laterali și ventriculul al treilea se transformă în cavități abcedate ce conțin o acumulare de T. gondii
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
este de ajutor pentru identificarea rapoartelor existente între organele herniate. Se poate folosi și pentru ghidarea unor manevre efectuate în scop diagnostic și/sau terapeutic [34]. Ecocardiografia Este utilă pentru punerea în evidență a malformațiilor cardiace (persistența canalului arterial sau foramen ovale) asociate herniei diafragmatice anterioare congenitale la copii, precum și în diagnosticul variantei intrapericardice a herniei Morgagni-Larrey. În statistica personală, numai la 25,92% din cazuri diagnosticul a fost stabilit preoperator. Toate celelalte au fost diagnosticate intraoperator (cele mai multe prin toracotomie). Cele mai multe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
antero-laterală [4, 5]. HERNIILE DIAFRAGMATICE POSTERO-LATERALE (TIP BOCHDALECK) Hernia diafragmatică postero-laterală (hernia Bochdaleck) se produce prin hiatusul Bochdaleck și este întâlnită sub mai multe denumiri: hernie diafragmatică congenitală, hernie diafragmatică, hernie Bochdaleck, defect diafragmatic congenital postero-lateral, persistența de canal pleurope-ritoneal, foramen pleuroperitoneal, hiatus pleuroperitoneal, prolapsul intratoracic al intestinului [36, 37]. Hernia diafragmatică congenitală este diagnosticată frecvent la nou-născuți și copii și foarte rar la adulți. Incidența malformației diferă în funcție de studiul efectuat: Lister -1: 10 000 nou-născuți vii, Neimeier - 28: 103 786
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]