2,684 matches
-
al justelor opinii au căzut și ele pradă sindromului. Carol al II-lea crezuse astfel că investind cele zece miliarde de lei obținuți din împrumutul pentru înzestrarea Armatei - o sumă care astăzi s-ar înmulți cu mai multe mii - în fortificații pe Nistru, de propaganda vremii numite "linia de foc și fier", punea la adăpost România de tăvălugul roșu. Așa a crezut până într-o senină amiază de iunie a anului 1940 când, chestionat cât timp am putea rezista puhoiului sovietic
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
Este, în acest cadru, Titus Popovici un foarte mare scriitor? În motto, Mircea Iorgulescu își menajează termenii: scriitorul "a fost atras cu o forță mai presus decât a înzestrării sale către narațiunea aparent de tip obiectiv, cu arhitectură sobră și fortificații etice riguroase. În articol, autorul acestuia se abține de la orice judecată de valoare, narându-i romanele, cele de după 1990 punând "un accent nou pe dilemele, neliniștile, speranța, surparea lui Andrei Sabin și Alexandru Suslănescu eroii săi din anii ’50. La
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
Predella lui Mauro Lanza ori balaurii omofoni din Gmeeoorh de Xenakis au locuit nestingherit întinderile reverberante de la Saint-Eustache. Același Xenakis atât de asistat și de vernisat de către fratele Radu. Pentru Claudy Malherbe, școala este ordine și chibzuință; o linie de fortificații a bunului gust artistic, iar în cazul său specific, o haltă pe drumul muzicii, așa cum o domnie, de pildă, e o haltă în mersul societății. De peste două decenii Claudy Malherbe este șeful unei asemenea halte, supraveghind toate trenurile ce trec
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
apăra Bucureștiul, ca un scut puternic al vetrei strămoșești, în timpuri de grele încercări. Forturile nu aveau să fie folosite niciodată în timpul unui conflict armat. La aceasta au contribuit atât stadiul lucrărilor de construcție și de înarmare, cât și căderea fortificațiilor de la Anvers și Liège, la începutul Primului Război Mondial, construite în aceeași manieră cu cele ce alcătuiau lanțul de forturi cunoscut drept Cetatea București. Astfel, fortificațiile din jurul Capitalei au fost dezarmate începând cu 1915, piesele de artilerie din cupole fiind montate ulterior
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
armat. La aceasta au contribuit atât stadiul lucrărilor de construcție și de înarmare, cât și căderea fortificațiilor de la Anvers și Liège, la începutul Primului Război Mondial, construite în aceeași manieră cu cele ce alcătuiau lanțul de forturi cunoscut drept Cetatea București. Astfel, fortificațiile din jurul Capitalei au fost dezarmate începând cu 1915, piesele de artilerie din cupole fiind montate ulterior pe afeturi, pentru a fi utilizate ca tunuri de însoțire a infanteriei și ca tunuri antiaeriene. Astăzi, în cele mai multe dintre forturile Cetății București sunt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
fi utilizate ca tunuri de însoțire a infanteriei și ca tunuri antiaeriene. Astăzi, în cele mai multe dintre forturile Cetății București sunt cantonate unități militare. Excepție de la această regulă face fortul Jilava, care a fost cedat Ministerului de Interne. Aflat în ul, fortificații incinta închisorii cu același nume, el a fost utilizat ca pușcărie, prima oară în 1907, an în care câțiva dintre răsculați au fost ținuți în fortificație. Aici, rar se intră de bunăvoie. Cu excepția evenimentelor organizate la intervale rare de timp
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
regulă face fortul Jilava, care a fost cedat Ministerului de Interne. Aflat în ul, fortificații incinta închisorii cu același nume, el a fost utilizat ca pușcărie, prima oară în 1907, an în care câțiva dintre răsculați au fost ținuți în fortificație. Aici, rar se intră de bunăvoie. Cu excepția evenimentelor organizate la intervale rare de timp, accesul publicului la fort este interzis. Istoria uitată sub bălării Ascuns sub o colină fără viitor, dar cu un trecut teribil, fortul de la Jilava începe să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
cea din dreapta - transcrierea în română). Volumul imprimat, recent, de Editura Uranus / EU din București se încheie cu Nota bibliografică privind opera lui CARLO TROYA, care cuprinde 18 titluri de lucrări fundamentale, urmată de reproducerea fotografică a Tăbliței 21 de la Sinaia: Fortificațiile dacice din munții Orăștiei. Intitulat, cu modestie, dacă nu cumva chiar cu un soi de smerenie Prefața editorului, studiul introductiv - pentru că eseul Dlui Dumitru Ioncică întrunește toate atributele obligatorii pentru un demers doctoral, academic - este structurat în opt micro-capitole, care
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
90 și ceva de un copil care căuta rîme pe lîngă castrul roman, atracția orășelului, fac repede senzație. În cîrligele vii, bune pentru dat la mreană, se prind, unii după alții, polițiști, magistrați militari, legiști, arheologi. Toți schimbă săpăturile la fortificațiile strămoșilor pe alt subiect de cercetat, speculat, bîrfit cu patimă provincială, ruginită de-atîta monotonie. În istorisirile așa-zicînd clasice de gen, bunăoară, la întîmplare, Cad zidurile (romanul lui Babs H.Deal, nu al Cellei Serghi...), un singur schelet (dar atîtea...) ieșit
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
nu egale, adesea destul de fericite. Cum am zis, sarcina statului pe terenul așa-numitului progres material este titanică; dar comunicare, astăzi așa de comodă, cu civilizațiunile societăților înfloritoare ușurează mult această sarcină. Fabrici, mine, căi ferate, poduri, vapoare, baloane, armată, fortificații - se prea poate; modele sînt destule, formulele gata și contrafacerea e totdeauna sigură de aplauze. Europa e un vast teatru cu o mai vastă clacă: ar fi prea simplu acel ce dă o sută de ace cu gămălie să nu
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
și arheologi ai României interbelice. Acesta și-a susținut teza de doctorat la Universitatea din București în anul 1929, lucrare intitulată Viața economică a Daciei romane. Ca arheolog, Vasile Christescu a săpat în siturile preistorice de la Boian și Vădastra, la fortificația de la Frumoasa și în castrul de la Săpata de Jos. Istoria militară a Daciei romane a apărut în anul 1937 și a rămas până astăzi singura lucrare de sinteză cu acest subiect din România. Cei doi editori, Claudiu Christescu și Constantin
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
marilor atacuri barbare la Dunăre (p. 76-85); V. Dacia sub dinastia Severilor (p. 86 89); VI. Dacia în timpul anarhiei militare (p. 90-100). Partea a II-a, Organizarea defensivă a Daciei (p. 101-150), conține patru capitole: I. Drumurile (p. 101-108); II. Fortificațiile Daciei (p. 109120); III. Descrierea castrelor din Dacia (p. 121-144); IV. Valurile (p. 145150). Partea a III-a, Trupele din Dacia romană (p. 151-216), include cinci capitole: I. Legiunile (p. 151 161); II. Trupele auxiliare regulate (p. 162179); III. Trupele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care ajunseseră doar la statutul de municipium (p. 78), citarea greșită a unor inscripții (p. 83) ș.a. În cadrul celei de-a doua părți a volumului, Vasile Christescu prezintă destul de bine pentru momentul când și-a redactat lucrarea aspectele de infrastructură, fortificație și castrametație romane, folosind atât reprezentări din Columna lui Traian, săpături efectuate până în perioada respectivă, cât și planuri și fotografii ale unor castre romane din Dacia. În acest caz, există mai multe rezerve privind cercetarea arheologică, cu mult mai aprofundată
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și arheolog specialist, după cum o demonstrează activitatea arheologică de pe șantierele din județele Brăila și Buzău. În ceea ce privește activitatea sa anterioară, stă mărturie proiectul acestuia din cadrul Universității „Dunărea de Jos” Ecouri medievale ale prezenței romane la Dunărea de Jos: terminologia relativă la fortificațiile liniare în contextul viziunii de epocă, coordonat de Virgil Ciocâltan. Proiectul este finalizat prin apariția a două lucrări ce au fost publicate: Fortificații liniare romane în stânga Dunării de Jos (sec. I-IV p.Chr.) I, (Galați, 2004) și Fortificații liniare
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din cadrul Universității „Dunărea de Jos” Ecouri medievale ale prezenței romane la Dunărea de Jos: terminologia relativă la fortificațiile liniare în contextul viziunii de epocă, coordonat de Virgil Ciocâltan. Proiectul este finalizat prin apariția a două lucrări ce au fost publicate: Fortificații liniare romane în stânga Dunării de Jos (sec. I-IV p.Chr.) I, (Galați, 2004) și Fortificații liniare romane în stânga Dunării de Jos. Terminologia relativă, II (Brăila, 2007.) La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași își va contura teza de doctorat
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
la fortificațiile liniare în contextul viziunii de epocă, coordonat de Virgil Ciocâltan. Proiectul este finalizat prin apariția a două lucrări ce au fost publicate: Fortificații liniare romane în stânga Dunării de Jos (sec. I-IV p.Chr.) I, (Galați, 2004) și Fortificații liniare romane în stânga Dunării de Jos. Terminologia relativă, II (Brăila, 2007.) La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași își va contura teza de doctorat, Importuri romane în spațiul dacic est-carpatic (sec. I a. Chr. - V p. Chr.), coordonată de Ion
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
800 de pipe, Casa Manila, muzeu cu tapiserii și mobilier originale, din perioada colonială. Apoi urmează Grădina Președinților, unde sunt expuși toți, Începând cu Manuel Luis Quezon, primul președinte, din 1935 și până astăzi, inclusiv Ferdinand Markos. Mai avem ruinele fortificațiilor Armatei Japoneze, „Pietta”, statuia memoriei celor pieriți În cel deal Doilea Război Mondial, 1939-1945, și Muzeul Chinezesc. Nu putem Încheia până nu amintim și de PARCUL RIZAL, cel mai mare și frumos parc al orașului, cuprins Între bulevardele Bonifacio-Roxas și
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
paralel... Complotam să te sechestrez în flacoane uriașe, ca pe parfumuri, sub dopuri etanșe de cristal și să te păstrez în cel mai tainic raft, printre statuiete și mirodenii și cărți rare: "Știința măsurării cu compasul și rigla", "Tratat despre fortificații" etc... să te confisc în saci de catifea reiată, ca pe comorile călătorite între cocoașele cămilelor, prin pustie...să mori hămesită de sete și de iubire... să te readuc, brav, la viață... Construiam beciuri imaginare, hrube sinistre, galerii scobite-n
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
din Place de la Bastille. Pentru că amintirea râului să nu dispară odată cu încetarea lui. E o lecție pe care noi refuzam cu obstinație s-o învățăm. Lângă penitenciarul de minimă siguranță care funcționează și astăzi, zidurile de cărămidă roșie ale vechii fortificații a Bucureștiului nu primesc decât rareori vizitatori cărora să le spună poveștile de groază care s-au petrecut aici în secolul trecut. Fortul militar a fost transformat prima dată în pușcărie în timpul răscoalei din 1907, cănd penitenciarele Vechiului Regat deveniseră
Fortul groazei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82510_a_83835]
-
între zidurile sale bătrânul fort în timpul secolului trecut Trist e că țările străine, moderne și educate câștiga bani buni prin organizarea de tururi la foste penitenciare și forturi. Nici măcar de atâta nu suntem în stare... Foarte interesant este și subiectul fortificațiilor din jurul Bucureștiului, de asemenea încărcate de istorie dar lăsate în paragină: http://timp-liber.acasa.ro/unde-iesim/fortificatiile-din-jurul-bucurestiului-4662.html Cu siguranta voi vizită și “Fortul Groazei”, mulțam de pont! Când o să ajung prin București, cu siguranță o să merg să-l văd
Fortul groazei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82510_a_83835]
-
și liceeni făgețeni. „Materialul arheologic descoperit a fost mult și adesea spectaculos. Paralel cu lucrările de cercetare s-au efectuat, cu sprijinul Primăriei și al Liceului din Făget, lucrări de consolidare și restaurare, pentru a se reda circuitului turistic o fortificație militară aparținând orizontului cronologic al feudalismului târziu“, ne-a relatat prof. Dumitru Tomoni. SIMONA POPOVICI Colorista armoniei și luminii a trecut în nemurire Membrii Filialei Timișoara a U.A.P. sunt din nou întristați: exact la o lună după sculptorul Victor
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]
-
denumită astfel de la incendiul din 1689, Cartierul Schei, Bastionul fierarilor, Casa Mureșenilor. De asemenea, în Brașov mai puteți vizita Poarta Ecaterina, Zidul de incintă pe latura de sud cu Bastionul Țesătorilor, construcție unică în țară, Bastionul Frânghierilor. În afara zidurilor, dintre fortificațiile de apărare amintim Turnul Alb și Turnul Negru, Cetățuia, astăzi pitorescul complex turistic „Cetate“ de pe Dealul Cetății. Poiana Brașov este poate cea mai cunoscută stațiune montană din România, vizitată mai mult în sezonul rece de către amatorii sporturilor de iarnă, stratul
Agenda2003-36-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281442_a_282771]
-
Începând cu prima parte a secolului al XVIII-lea, timp de peste 150 de ani, Timișoara era doar un oraș-cetate, cu funcții prioritar militare. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, pe fondul progreselor tehnicii militare, este demonstrată însă ineficiența fortificațiilor bastionare, de felul celor existente, care nu numai că au devenit inutile, dar reprezentau și o importantă frână în dezvoltarea modernă a orașului. Se punea tot mai des problema: Timișoara va rămâne oraș-cetate, cu funcții prioritar militare, sau va deveni
Agenda2004-6-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282029_a_283358]
-
libere, străzile erau pietruite, dar greu de circulat, podurile din lemn peste Bega erau jalnice. Momentul decisiv pentru viitoarea dezvoltare urbanistică avea să fie anul 1892 când, în urma negocierilor, încetează caracterul de oraș fortificat al Timișoarei. Lucrările de demolare a fortificațiilor, terasarea și umplerea șanțurilor, curățirea și netezirea terasamentelor, transportarea molozului, stivuirea zecilor de milioane de cărămizi, au implicat un însemnat efort uman și financiar. Conducerea orașului a dat maximă atenție valorificării eficiente a materialelor și terenurilor dobândite. Din vânzarea loturilor
Agenda2004-6-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282029_a_283358]
-
importante sunt investițiile în învățământ și cultură, astfel că instituțiile de acest gen au răsărit ca din pământ, cultura s-a generalizat, s-a popularizat, aspectul orașului a devenit mai frumos, iar Timișoara a devenit un model. Pe locul fostelor fortificații au fost construite unități de învățământ, internate, un leagăn de copii, policlinică. S-a luat în discuție chiar și înființarea unui institut de învățământ superior tehnic, pentru care s-a și acordat un teren, și s-a constituit Uniunea Inginerilor
Agenda2004-6-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282029_a_283358]