240 matches
-
toate timpurile și pot să afirm liniștit că nu există un timp privilegiat pentru literatură. Mă umflă un râs sec când văd cum se strofoacă așa-zișii postmoderni de astăzi cu realitatea virtuală, cu introducerea tehnologiei informaționale în literatură, cu fragmentarismul și formele "slabe" etc. - toate astea, autorii de SF din generația mea le descopeream hăt pe la jumătatea anilor 80. Dar despre noi nu scria Nicolae Manolescu... Pentru mine nu a existat niciodată o obligativitate a scrisului. Nu am luat niciodată
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
din fericire, "nemoralizat" universul românesc. E apreciată îndrăzneala experimentelor literare, cum ar fi realismul atroce, dus pînă la suprarealism, din Familia lui Pascual Duarte, ori introducerea în literatura spaniolă a "simultaneismului" (tratarea, în paralel, a unor scene diferite) și a fragmentarismului liric, pentru a destructura narațiunea liniară (în Stupul). Nu numai scriitorul se bucură de elogii, ci și omul, căruia i se prețuiesc în repetate rînduri voința și energia, fiind aparat de acuzațiile de franchism și plagiat. Așadar, s-ar putea
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
de genul celor pe care comuniștii le tot promiteau, dar nu reaușeau să le înfăptuiască". Aceasta la nivelul comunicării. La nivel structural, situația e ceva mai complicată, dar sub semnul aceleiași "democratizări". Dacă ordinea, sistemul au o conotație aristocratică, "dezorganizarea", "fragmentarismul", "haosul deliberat" al postmodernismului reflectă individualizarea, atomizarea socială a artei: "Observ, notează Virgil Nemoianu, că, din ce în ce mai mult, marile sisteme "concludente" (hegelian, tomist, aristotelian, marxist, mai știu eu care), își pierd din credibilitate, par niște narațiuni integratoare plăcute, dar nimic mai
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
de substanță, astfel încât citarea să nu trădeze fișele, epicul să nu moară în virtual. Ei bine, la Vasile Gogea, sursele sunt destul de ușor identificabile: la Vasile Gogea sursele sunt destul de ușor identificabile: un Fowles, "agățat" drept titlu, și în consecință, fragmentarismul textual, punere în abis etc. (procedeul comun atrage magnetic locul comun al criticii). Se mai "simte" în prozele lui Vasile Gogea și un Michel Butor cu La Modification, bine asimilată în text (în Tragere excepțională de Anul Nou), ba chiar
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
teatrului oriental și al teatrului folcloric românesc, elemente naturaliste cu cele stilizate. Acest mixtum compositum, un eclectism elevat, un amestec de stiluri făcut cu stil, sugerează imaginea unui haos existențial, impuritatea timpului în care trăim, sufocat de surogate, sfâșiat de fragmentarism și incongruență, amenințat de depersonalizare. El exprimă, în același timp, deriziunea, ironia ionesciană "o viziune apocaliptică a istoriei în spatele căreia există ideea că lumea nu e decât o farsă." în acest demers regizorul a avut colaboratori remarcabili. Scenografia inventivă plastic
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
și întrupat și intextualizat în autorul-narator-martor, care-și ia drept complice inocentul cititor. Nu originalitatea abodării trebuie căutată aici (deși, sau pentru că, scriitorul stăpînește bine un repertoriu larg de strategii textuale), importante sînt povestea și, abia în al doilea plan, fragmentarismul, această organizare, a istoriilor care se "îmbucă", în cadre filmice (începînd cu stop-cadrul inițial, care-l lasă pe unul din eroi cu piciorul spînzurat în neant preț de vreo 10 pagini). Florin Lăzărescu e un autor cu simțul acut al
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
Virgil și colocviul de mîine. Scriu.(...) Oglindă purtată de-a lungul unui drum... Stendhal. Verosimilul? Aristotel...Cam așa. Fumez. Mă voi odihni." Sînt notații eliptice, telegrafice care nu par să aibă alt scop decît acela de a reduce totul la fragmentarismul și iregularul experienței cotidiene. Însă, din păcate, tocmai firescul și naturalețea par să lipsească acestor pagini, care fără un instinct destul de sigur al (auto)ironiei ar putea eșua în pur verbalism. Într-o situație asemănătoare, din mai multe puncte de
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
în intenție, undeva între Cărtărescu și autoarea Exuviilor. Deocamdată însă, nerelevant! Îi lipsește acel feeling inefabil care face pagina să vibreze. E mult artificial care sufocă senzualul. În câteva cuvinte, trei cărți distincte alipite forțat - având ca alibi imperfect principiul fragmentarismului postmodern -, cu o coerență doar stilistică, căci povestea liant lipsește nemotivat. Naratoarea părții finale pur și simplu nu poate fi aceeași cu cea din primele două, iar o posibilă metamorfoză nu-și găsește determinantul psihologic. Diferența de ton, de atitudine
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
Iulia Popovici Jurnalele de felul celui publicat de Sorana Gurian în 1950, la Paris Les Mailles du filet ( tradus de Cornelia Ștefănescu cu titlul Ochiurile rețelei) sînt aproape totdeauna susceptibile de un anume fragmentarism părtinitor, de intenția de a convinge un anumit cititor ( "e conceput anume pentru o revistă franceză în general și pentru Le Figaro în special", scria Virgil Ierunca), iar o lectură cum grano salis e îndeobște cea mai indicată. Pentru că Sorana
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
faimosul cerc literar de la Cafeneaua Pombo. Adept al "artei pentru artă", Ramón, cum îl numesc pînă și cele mai sobre dicționare literare spaniole, este adeptul unei formule extrem de personale, amestec de autobiografic, chiar egotism și viziune nihilistă, de extravaganțe narative, fragmentarism și viziune absurd-haotică asupra lumii. Este inițiatorul unei specii literare numite "greguería", definite ca "metaforă plus umor" și ca "esența a tot ce rămîne, tot ce trăiește, tot ce rezistă între decădere, aciditate și coroziune", un paradox care arată, prin
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
Nu seamănă cu nimic din ce am citit până acum din literatura basarabeană. E un roman de virtuozitate a analizei psihologice, din categoria manolesciană a ionicului. Regăsim în construcția lui aproape toate elementele care definesc specia: autoscopia, subiectivitatea explorării interioare, fragmentarismul confesiunii, identificarea dintre narator și personaj, relativismul psihologic, frustrarea socială, dependența dezvăluirilor de meandrele sentimentelor de adversitate dintre personaje, reflecția stăruitoare despre identitate. Titlul lung și (aparent) explicit dă o idee aproximativă despre intențiile întortocheatei narațiuni. Simțim din primele pagini
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
sub stratul de zăpadă și era ferită de incisivitatea înghețului sec, iar poeții, a se revedea pastelurile lui Alecsandri sau ceva mai sumbrele peisaje de iarnă bacoviene, pentru că își puteau elibera imaginația, pe vastele spații unificate sub omăt, atît de fragmentarismul imaginii cotidiene, cît și de zăpușeala prăfoasă a zilelor de vară. Și asta, ca să nu mai vorbim de pictori, să nu mai inventariem capodoperele tuturor culturilor temperat-continentale, evident ale culturilor apte de reprezentări simbolice și de codificări artistice, născute din
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
așa-zisă așezare și salubrizare, necesară, dar temporară, în care autorii fac curat prin sertare înainte de a-și realiza/publica proiecte mai unitare, închegate, oricum mai elaborate în sensul unei mize ridicate din start. N-aș vrea să cred că fragmentarismul postmodernist a devenit un alibi nu neapărat pentru sterilitate, dar pentru comoditate sau lipsă de vlagă. Destul de frustrant pentru criticii români să constate că, în ceea ce-i privește pe prozatori, doar Mircea Cărtărescu are curajul și conștiința necesară să lucreze
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
lui Saint-Simon. În Kenya călărește o zebră domestică, alergând de parcă ar zbura. Exotismul, aventurismul extrem alternează cu episoade de basm sau de povestire SF. Curiozitatea lectorului e pe deplin satisfăcută la acest nivel al unei narativități luxuriante și eliptice în fragmentarismul ei bine gândit ca un puzzle narativ. Povestirea călătorului e un rezumat subiectiv al lumii, o sinteză foarte personală cu substrat filosofic. Din romanul unei călătorii, Saludos se transformă în romanul unei aventuri spirituale, o anunțată aventură a cunoașterii. Nu
Viața ca o călătorie imaginară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12281_a_13606]
-
și unicul roman al lui Vasile Vasilache. Într-un articol din 1999, publicat în revista ,Literatura și arta", Felicia Cenușă relevă ,modalitățile de deconvenționalizare a romanului tradițional în Povestea cocoșul roșu de Vasile Vasilache", identificând o multitudine de tehnici narative: fragmentarismul, descentralizarea și dezintegrarea subiectului, povestea cu sertare, metanarativitatea, dislocarea povestirii, parodie și burlesc, ceea ce ar îndreptăți înscrierea în categoria romanului corintic. Bazat pe aceleași argumente, în 1997 Alexandru Burlacu consideră romanul ,primul între foarte puținele modele postmoderniste" ale literaturii basarabene
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
și toate pentru a le distila după o rețetă proprie. Un spirit totalizant, cu apetit realist și metafizic, care însumează pe un același plan realul și imaginarul, dar care, printr-o similară pendulare, se exprimă ,plenar" tocmai în fragment și fragmentarism. Cunoscutele fracturi editoriale (simulacrul de carte Familia Popescu din 1987, volumul drastic cenzurat Cuvânt înainte din 1988) intră cu o tristă ironie în acest relief scriitoricesc accidentat, contextul neprielnic întâlnindu-se cu texte parcă mereu scrise și reluate, continuate și
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
volumului nu sunt toate inedite. Be Cool Honey-Bunny și Iugoslavia, mon amour (acum cu titlul ușor schimbat) sunt reluate din antologia Respiro. Cu minime variații, prozele sunt scrise în același stil al interferențelor narative unde alternanța discursurilor înseamnă fractură, indeterminare, fragmentarism la nivelul scenelor, dar un secvențialism, de data aceasta, din fericire, mult mai bine controlat. Epicul rămâne în continuare doar un pretext narativ, e banal sau te lasă mai degrabă indiferent. În general, discursul confesiv al naratorului e declanșat de
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
Joyce, V. Woolf, ori pe unii reprezentanți în vogă ai Noului Roman Francez. Sunt, astfel, cumulate, nu întotdeauna într-un mod adecvat și convingător, tehnicile de simultaneizare temporală, de captarea fluxului conștiinței, obiectualismul, proliferarea punctelor de vedere, glisarea focalizării narative. Fragmentarismul, o nouă proximitate a modurilor de expunere omogenizate (indistincția între monolog, dialog, relatare, descriere), elipsa unor categorii ale narațiunii realiste (intrigă), ilustrarea unui realism fenomenologic, al esențelor, reconfigurarea tipologică (personajul ca ființă retorică, definit așadar prin ce exprimă și nu
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
ca o "idee ce depășește toate posibilitățile de cunoaștere finite, sfârșelnice, limitate". Recunoșteam în cuvintele acelui pontif al hermeneuticii un gând sau, poate mai curând un jind care mă dominase odinioară, în tinerețea mea atotcuprinzătoare. Nu mai puțin haotice în fragmentarismul lor, deși deosebit de bogate în informații mi se păreau expunerile despre legi ale profesorului de Filosofia dreptului, Eugeniu Sperantia. Cel pe care aveam să-l cunosc mai de-aproape și să-l apreciez cu adevărat ani de zile mai târziu
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
mici modele cosmice, universuri posibile. Dar lecțiile lui Henri Jacquier nu constituie doar ultimul și cel mai evident exemplu pe care-l invoc pentru a ilustra ceea ce numeam paradoxul universului universitar, paradox rezidând, repet, în conjugarea dintre limitarea, parcelarea acestuia, fragmentarismul său și deschiderea sa posibilă asupra nelimitării, a totalului, a universului. În francezul acesta, care și-a sfârșit zilele în țara noastră, am întâlnit un mare prieten și un magistru perfect neacademic, dacă nu cumva înțelegem prin Academie o ideală
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
de revistă la altul, dublate, în volum, de consistenta secțiune finală de note și explicații mai mult decît bine venite, împrăștie, într-o vreme a tomurilor și a proiectelor, ca și în vremea, ceva mai deșirată, cînd le citim, aroma fragmentarismului angajat. Mirosul literaturii puse în șpalt. Fără ediția a doua.
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
numai sub raportul activităților sale curente, ci și sub acela al specificului lor, cu mizele diferite și conceptele puse în joc. În mai multe rânduri, pe parcursul acestui desfășurător de cronici dispuse în ordinea cronologică a scrierii lor, el abordează problema fragmentarismului/ sintezei, pe care o percepe în întreaga ei dificultate. Inițial, judecata culegerilor de texte este severă: "A strânge laolaltă articole ocazionale, cronici, recenzii, Ťportreteť, eseuri, dezbateri etc., oricât de sprințare ar fi acestea, nu înseamnă nici pe departe a propune
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
strânge laolaltă articole ocazionale, cronici, recenzii, Ťportreteť, eseuri, dezbateri etc., oricât de sprințare ar fi acestea, nu înseamnă nici pe departe a propune o riguroasă ierarhie valorică, susținută de argumente, căci, cel mai adesea, se pierde în noianul acesta de fragmentarism tocmai unica viziune de ansamblu. Nu spun că nu există o utilitate a acestor demersuri onorabile, dar ele nu pot suplini rolul catalizator al necesarei Istorii." (p. 36). Ulterior, însă, tonul se îndulcește semnificativ, Bogdan Crețu ajungând să susțină exact
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
la specificul „structural” al vieții și, mai ales, al creației. Or, astfel devin vizibile două tipologii radical diferite ale gândirii muzicale - retorică (în cazul lui Bach) și organică (în cazul lui Beethoven), fiecare în felul ei specific determinând „monolitismul” sau „fragmentarismul” ca stări ale percepției și gândirii sau ca „mulaje” psiho-identitare ale contextelor istorice în care au trăit ambii compozitori. Care ar fi, însă, motivul determinant al acestei schimbări, din moment ce criteriul explicit, geografic (al deplasărilor), cel implicit, psihofiziologic (al caracterului și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Postmodernismul reprezintă o ultimă perioadă istorică în care mai pot fi recunoscute caracterele generice a ceea ce, prin convenție, poate fi identificat și legitimat drept concepție stilistică. Sunt importante două observații: (1) doar situarea în postmodernitate și asumarea opțiunilor acesteia pentru fragmentarism și relativizare, ca semn al neîncrederii în adevărurile „monolite” cu caracter universal, permite înțelegerea și evaluarea obiective a perioadelor istorice anterioare. Asumarea unei alterități radicale permite, prin opoziție și comparație, o conștientizare clară în virtutea detașării și, implicit, a distanței temporale
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]