40 matches
-
s-a schimbat/ s-a transformat într-o floare/ ce zâmbește/ privind la copilul/ al cărui păr blond/ a devenit/ o aură/ de înger" (Îngerul de lângă zid). Suntem la ani-lumină de însângeratele graffiti ale Ruxandrei Novac. Dar nu opoziția expresionism/ franciscanism este relevantă în cazul de față, ci involuntara caricare, la Ion Maria, a constituirii imaginilor poetice - și a lirismului însuși. La un moment dat, neexperimentatul autor riscă și o artă poetică, la fel de înduioșătoare prin truismele expuse pe centimetru pătrat: "o
Poezie cuminte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8468_a_9793]
-
de elegie arhaică a sufletelor evlavioase înfricate de moarte și jălalnice de viață", că "tot așa de poetic simulată e voluptatea morții creștine, de o mișcare litanică de mistic trecentist" și că, iarăși, "cîte o ingenuitate, cîte o notă de franciscanism aruncă grații de-a lungul acestor pagini pline în genere de impertinențe stil unu"11. Sînt aici lucruri afirmate în polemică (tacită) cu unii confrați (Perpessicius, Emil Gulian, de pildă), dar și în acord (tot nedivulgat) cu alții. Între cei
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
acum Adrian Popescu păstrează această amprentă originară, o muzicală reverberație de arhetipuri, o memorie înfiorată de tipare inițiale. Fără nici o ridicare emfatică a mâinii ori a vocii, cu o modestie și cu un fel de umilință, cu justificată trimitere spre franciscanism, în fața a ceea ce, pentru un număr de spirite atente la ceea ce rămâne, se mai poate numi "misterul lumii". Adică o aură neafectată de procesul, așa de însemnat și de neliniștitor pentru alții, al reproductibilității tehnice a operei în civilizația noastră
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
preoților și a fraților franciscani, într-o simplă rasă și cu picioarele goale. Despre Viața uimitoare a Sfântului Francisc, Anacleto Iacovelli relatează cu mult har narativ, într-o formulă inedită, cartea fiind foarte plăcută la citit, punctând elementele esențiale ale franciscanismului aproape subliminal, așa încât, cititorul are de-a face cu o lectură agreabilă, accesibilă, neîncărcată de date și informații care acum, după 800 de ani, nu mai sunt de interes, ci, dimpotrivă, căutând acel miez gustos și aromitor al chintesenței franciscane
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
Greșit cred unii că civilizația înseamnă și antinatură. Asemenea fenomene „contestatare” și de “întoarcere la natură” s-au produs în istorie de mai multe ori. Atât la finele lumii antice (cinismul și diferitele secte precreștine), cât și în Evul Mediu (franciscanismul), cât și mai târziu - cu J.J. Rousseau. Revendicarea drepturilor „sensibilității” împotriva „societății” și „rațiunii” în fond nu face altceva decât să revendice restaurarea acestora din urmă. Căci tocmai societatea și rațiunea sunt periclitate de standardizarea și pustiirea sufletească de care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
în spațiul interior: „o iei în susul râului. apa curge. / delta morții în tine”. Revin și stările de destrămare, de pustiu lăuntric, dar tot amintirea este cea care asigură unitatea dintre eul înstrăinat și cel regăsit. Titlul trimite la nota de franciscanism regăsibilă în inefabil, în comuniunea sacră cu lucrurile, cu universul. Se simt urme ale tristeții, ale suferinței, mai adânci decât în alte poeme, stilul apropiindu-se de elegiile lui Rainer Maria Rilke și de meditațiile lui Lucian Blaga: „din nevăzut
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
unei trecătoare captează fulgurant, ca în sonetul baudelairean. Frăgezimi de penel, cu reflex bizantin, ca la Adrian Maniu, povestesc despre o inocentă iubită. În fine, iubirea apare ca dar neorgolios și jertfă de sine, într-un poem cu adieri de franciscanism. Cu „un accent frumos” (G. Călinescu), tradiționalismul lui B. denotă și o fericită petrecere pe la școala modernă. SCRIERI: Darul voievozilor, Craiova, 1925; Prour pentru porți uitate, Craiova, 1934. Traduceri: Elena Văcărescu, Contesa de Noailles, Miresme de departe, Câmpulung Muscel, 1927
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
că aceea a Sfanțului Francisc 127. De asemenea, Sf. Francisc a devenit obiectul unei atenții speciale, nu numai pentru că franciscanii s-au opus constant și în cele din urmă au triumfat asupra dominicanilor lui Savonarola în 1498, dar și pentru că franciscanismul oferea o tradiție alternativă de pietate populară cu o reputație veche și impecabila. Piero Soderini pare să fi făcut un pelerinaj la mănăstirea franciscana din La Verna, de asemenea în 1502, în perioada dintre alegerea sa ca unic Purtător pe
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
un sentiment mai persistent al morții și o experiență mai interioară a tragediei. Dar nordul (în speță Germania) n-a avut niciodată umilința, caritatea și pietatea reținută, intimă și discretă, care au definit în sud mișcarea cea mai autentic creștină, franciscanismul. Nemții nu s-au simțit prea bine în creștinism, deși ca profunzime religioasă sânt superiori latinilor (cu excepția spaniolilor). Germania nu și-a trăit misiunea universal. Dostoievski a numit-o națiune protestatară prin excelență. Evenimentele importante ale Germaniei sânt o succesiune
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Încleștat În aluatul luminii”, „șarpele oboselii urcă pe scările Încheieturilor”, „bucla cometelor trece peste fruntea lacului”, „arcul vinelor se Încoardă și zbîrnîie spre inimă săgeata sîngelui”, „ În gîtlejul zărilor vinul amurgului gîlgîie”, „Înșiră pe ața plînsului metaniile ochiului” etc. etc.). „FRANCISCANISM” LIRIC Poemele adunate În același an cu Brățara nopților (și tipărite cu cîteva luni mai Înainte) sub titlul Plante și animale. Terase, constituie, În această etapă a liricii lui Ilarie Voronca, un mic moment de „Întoarcere la natură”. Gestul nu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
clar Într-o bibliotecă reprezentativă a poeziei române moderne. CUPRINS Ilarie Voronca și „starea de spirit” avangardistă Pentru o nouă „gramatică a poeziei” Momentele poeziei Începuturi Spre o poezie constructivistă O temă cu variațiuni Ulise În oraș Continuări: itinerarii nocturne „Franciscanism” liric Zodiile poemului Incantații Discursul Înstrăinării și al fraternității Spre „insula-nălucă” Armuri fragile ?? Poezia prozei Configurări ale imaginarului „Miliardarul de imagini” Un poem al „sintezei moderne” . E. Lovinescu, Memorii, II, 1916-1931, Ed. „Scrisul românesc”, Craiova, 1932, pp. 178-179. . J. Monnerot
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
bătrânești: "Aibi grije mai cu seamă, strămoșule, de fată/ Mi-e frică ce se face, pe lume, fără tată", iar îngerii sunt rugați să aibă grijă de staul, de livadă, de ființele fără apărare, versurile constituindu-se într-un "gingaș franciscanism arghezian". Viața fremătătoare este căutată sub semnul universalului, pretutindeni, sub rotirea astrelor, sau în chilia călugărului Iakint, care păcătuiește alături de o fată: "La el, azi-noapte, în chilie/ A-ntârziat o fată vie,/ Cu sânii tari, cu coapsa fină/ De alăută florentină
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în plină devenire (Fir tot mai scurt).366 Dat fiind că autorul ermetic îndrăgea să transforme în materie literară elementele umile și aparent nesemnificative din natură, în care el vedea reflectată întreaga ființă a lui Dumnezeu, s-a vorbit despre franciscanism, deseori golit, paradoxal, de religiozitate. Transformările tind spre esențializare, spre reducerea elementelor și a ființei umane la puține trăsături de bază, cu potențial fecund. Replierea în vegetal (cu 28 de ocurente, adjectivul verde este cel dintâi că frecvență printre reprezentanții
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
putea spune, teologiei istoriei sau, în orice caz, a economiei (planului) Providenței (dacă nu chiar a mântuirii). Nu este vorba de „fiabilitatea” izvoarelor în sens strict: fiecare izvor este important, deoarece indică nivelul de cunoaștere a lui Francisc și a franciscanismului din partea autorului său, atitudinea favorabilă sau ostilitatea față de noua realitate minoritică, nivelul său de răspândire ca și de înțelegerea idealurilor și a stilului său de viață. Dar asta nu înseamnă că nu există izvoare mai semnificative, în măsură de a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
secolelor. Ne găsim înaintea unei confruntări fundamentale între noua experiență franciscană și realitățile religioase precedente, pe care mulți dintre martorii din afara Ordinului Fraților Minori nu reușiseră să o înțeleagă. Pentru a înțelege motivele ideale și, prin urmare, alegerile concrete ale franciscanismului primar, sunt de multe ori de preferat izvoarele din interiorul Ordinului Minoritic, în timp ce pentru anumite aspecte particulare, dar nu secundare, sunt demne de luat în seamă unele mărturii ale contemporanilor. Ne referim, în acest context, la scurta observație a episcopului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spus și cum se va menționa în introducerile la cele două părți ale acestei secțiuni - trebuie supuse unui examen critic atent. Prof. dr. Alfonso Marini PRIMA PARTE CRONICI ȘI ALTE MĂRTURII NON-FRANCISCANE Introducere Ecou al vieții lui Francisc și al franciscanismului din secolul al XIII-lea, o asemenea descriere, atribuită izvoarelor celei de-a treia secțiuni, se potrivește în mod special acestei prime părți, care așază cei mai diverși autori sub un numitor comun de „non-franciscani”, adică de cei care nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acestea, putem evidenția câteva motive ce revin frecvent și, datorită acestui fapt, chiar ne arată cum era văzută mișcarea franciscană de către observatorii externi. Amintim totuși unele premise prezentate în introducerea acestei de-a treia secțiuni: nu este adevărat că realitatea franciscanismului s-a putut înțelege mai bine din exterior decât din interior; imaginile lui Francisc și ale Ordinului sunt diferite în funcție de perioada în care scriu autorii respectivi; multe dintre aceste memorii poartă o datare târzie. Ici și colo, în căutarea episoadelor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acestei curți interioare a mănăstirii (care este lumea întreagă)” (FF 2230). Frații nu au o curte interioară, nu trăiesc experiența lor religioasă între zidurile unei mănăstiri, ci în toate locurile din lume și printre toți oamenii. Este un laitmotiv al franciscanismului din secolul al XIII-lea, așa cum arată Giordano din Giano în cap. 43 al Cronicii sale („Nu știu ce înseamnă o mănăstire”) și Sacrum Commercium, unde, la nr. 63, Domnița Sărăcie îi cere lui Francisc și primilor săi însoțitori să-i arate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
observator atent și liber al cronicii contemporane, a fost maestru în retorică (Ars dictandi) la Universitatea din Bologna. În opera „Rethorica antiqua sive Boncampagnus”, compusă în jurul anilor 1220 și premiată cu lauri, se mulțumește să evidențieze cele două aspecte ale franciscanismului primar, opiniile lui coincizând cu cele ale lui Iacob din Vitry. În „De commendatione fratrum minorum”, scoate în evidență practica franciscană a penitenței evanghelice. În „De dectratione fratrum minorum”, accentuează acest ascetism până a-l descrie ca fiind inuman, mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
bun sfârșit spre marea consolare a fraților. II. STABILIREA FRAȚILOR MINORI ÎN ANGLIA DE TOMA DIN ECCLESTON Introducere Tratatul Sosirea fraților minori în Anglia al lui Toma din Eccleston este un document extraordinar de important pentru o cunoaștere justă a franciscanismului de la începuturi și merită o atenție deosebită în calitate de izvor ce oferă o identitate sigură Ordinului Minoritic. Despre autor nu știm nimic, în afară de câteva informații ce pot fi deduse din opera sa, în care nu este prezentat ca protagonist. El se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la o agapă fraternă împreună cu alți confrați sau laici. Obiceiul cordial de a bea un pahar de vin bun, ca penitență, pentru a coborî nivelul răutății și al tristeții, care ar putea să întunece viața fraților, este o perlă de franciscanism (nr. 118: FF 2554). Opera este o galerie numeroasă de portrete, schițe și creionări, pe care fratele Toma o prezintă, asemenea unui narator experimentat, într-un mozaic bine îmbinat, pentru a delimita chipul unei provincii minoritice «franciscane» tipice. Nu este
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
alcătuit din informații diferite, dacă uneori ajunge la tonuri aspre - și nu refuză să preia chiar și bârfa -, se ferește totuși de exagerările spiritualilor, acest lucru datorându-se poate viziunii sale echilibrate și puțin îngăduitoare pe care o are despre franciscanism. De la Salimbene, primim înainte de toate, conform unei opinii bine întemeiate, un fel de autobiografie, căci, într-adevăr, întreaga Cronică dă impresia unei enorme autobiografii. Urmează puținele informații despre Francisc și primii însoțitori. Dar cea mai mare importanță o reprezintă capitolul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
condamnării canonice a cămătăriei - ca și în domeniul promovării dobânzii și al productivității banului». V. Franciscani la originea filosofiei empirice a naturii 1. Roger Bacon: „fără experiență nimic nu se poate cunoaște suficient [de bine]” Nu poate fi subevaluată contribuția franciscanismului la apariția filosofiei empirice a naturii. Spre exemplu, în cadrul metafizicii luminii, Robert Grosseteste (1175-1235) încadrează și sistematizează cunoștințe pur științifice și empirice, cum sunt cele relative la proprietatea oglinzilor și la natura lentilelor. Dar, în afară de asta, remarcabil este faptul că
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
încleștat în aluatul luminii”, „șarpele oboselii urcă pe scările încheieturilor”, „bucla cometelor trece peste fruntea lacului”, „arcul vinelor se încoardă și zbârnâie spre inimă săgeata sângelui”, “în gâtlejul zărilor vinul amurgului gâlgâie”, “înșiră pe ața plânsului metaniile ochiului” etc. etc.). „FRANCISCANISM” LIRIC Poemele adunate în același an cu Brățara nopților (și tipărite cu câteva luni mai înainte) sub titlul Plante și animale. Terase, constituie, în această etapă a liricii lui Ilarie Voronca, un mic moment de “întoarcere la natură”. Gestul nu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
clar într-o bibliotecă reprezentativă a poeziei române moderne. CUPRINS Ilarie Voronca și „starea de spirit” avangardistă Pentru o nouă „gramatică a poeziei” Momentele poeziei Începuturi Spre o poezie constructivistă O temă cu variațiuni Ulise în oraș Continuări: itinerarii nocturne „Franciscanism” liric Zodiile poemului Incantații Discursul înstrăinării și al fraternității Spre „insula-nălucă” Armuri fragile ?? Poezia prozei Configurări ale imaginarului „Miliardarul de imagini” Un poem al „sintezei moderne” . E. Lovinescu, Memorii, II, 1916-1931, Ed. „Scrisul românesc”, Craiova, 1932, pp. 178-179. . J. Monnerot
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]