KorAP: Find »[drukola/base=frenic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...12 >

293 matches

Corola-website/Law/191370_a_192699

3. Hemotoraxul B.11.4. Fibrotoraxul B.11.5. Pneumotoraxul B.12. BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL) B.12.1. Malformații ale peretelui toracic B.12.2. Tulburări neuromusculare B.12.3. Paralizia de nerv frenic B.12.4. Hernia diafragmatică B.13. BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile) B.13.1. Mediastinita B.13.3. Pneumomediastinul B.14. MANIFESTĂRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE (extrapulmonare) B.14.1. Colagenoze B.14.2. Boli cardiace B.14.3. Boli

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/191370_a_192699]
Corola-website/Law/266238_a_267567

3. Hemotoraxul B.11.4. Fibrotoraxul B.11.5. Pneumotoraxul B.12. BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL) B.12.1. Malformații ale peretelui toracic B.12.2. Tulburări neuromusculare B.12.3. Paralizia de nerv frenic B.12.4. Hernia diafragmatică B.13. BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile) B.13.1. Mediastinita B.13.2. Pneumomediastinul B.14. MANIFESTĂRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE (extrapulmonare) B.14.1. Colagenoze B.14.2. Boli cardiace B.14.3. Boli

EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/266238_a_267567]
ce sunt sugestive pentru azbestoză (afectare bilaterală) sau tuberculoză veche, empiem vechi, sau hemotorax vechi (calcificări unilaterale). Să recunoască ascensiunea unilaterală a unui hemidiafragm pe radiografia toracică și să enumere cinci cauze (ex: abces subdiafragmatic, ruptură de diafragm, invazia nervului frenic în cancerul pulmonar, post chirurgie cardiacă, eventrație) Să recunoască pneumotoraxul în tensiune Să recunoască îngroșarea pleurală difuză și să enumere patru cauze Să recunoască semiologia empiemului pulmonar Să recunoască pe radiografie și CT toracic mezoteliomul 2.14. Bolile mediastinale și

EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/266238_a_267567]
Corola-website/Law/237660_a_238989

3. Hemotoraxul B.11.4. Fibrotoraxul B.11.5. Pneumotoraxul B.12. BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL) B.12.1. Malformații ale peretelui toracic B.12.2. Tulburări neuromusculare B.12.3. Paralizia de nerv frenic B.12.4. Hernia diafragmatică B.13. BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile) B.13.1. Mediastinita B.13.3. Pneumomediastinul B.14. MANIFESTĂRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE (extrapulmonare) B.14.1. Colagenoze B.14.2. Boli cardiace B.14.3. Boli

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/237660_a_238989]
Corola-website/Law/219526_a_220855

3. Hemotoraxul B.11.4. Fibrotoraxul B.11.5. Pneumotoraxul B.12. BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL) B.12.1. Malformații ale peretelui toracic B.12.2. Tulburări neuromusculare B.12.3. Paralizia de nerv frenic B.12.4. Hernia diafragmatică B.13. BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile) B.13.1. Mediastinita B.13.3. Pneumomediastinul B.14. MANIFESTĂRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE (extrapulmonare) B.14.1. Colagenoze B.14.2. Boli cardiace B.14.3. Boli

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219526_a_220855]
Corola-website/Law/219530_a_220859

3. Hemotoraxul B.11.4. Fibrotoraxul B.11.5. Pneumotoraxul B.12. BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL) B.12.1. Malformații ale peretelui toracic B.12.2. Tulburări neuromusculare B.12.3. Paralizia de nerv frenic B.12.4. Hernia diafragmatică B.13. BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile) B.13.1. Mediastinita B.13.3. Pneumomediastinul B.14. MANIFESTĂRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE (extrapulmonare) B.14.1. Colagenoze B.14.2. Boli cardiace B.14.3. Boli

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219530_a_220859]
Corola-website/Law/266259_a_267588

3. Hemotoraxul B.11.4. Fibrotoraxul B.11.5. Pneumotoraxul B.12. BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL) B.12.1. Malformații ale peretelui toracic B.12.2. Tulburări neuromusculare B.12.3. Paralizia de nerv frenic B.12.4. Hernia diafragmatică B.13. BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile) B.13.1. Mediastinita B.13.2. Pneumomediastinul B.14. MANIFESTĂRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE (extrapulmonare) B.14.1. Colagenoze B.14.2. Boli cardiace B.14.3. Boli

EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/266259_a_267588]
ce sunt sugestive pentru azbestoză (afectare bilaterală) sau tuberculoză veche, empiem vechi, sau hemotorax vechi (calcificări unilaterale). Să recunoască ascensiunea unilaterală a unui hemidiafragm pe radiografia toracică și să enumere cinci cauze (ex: abces subdiafragmatic, ruptură de diafragm, invazia nervului frenic în cancerul pulmonar, post chirurgie cardiacă, eventrație) Să recunoască pneumotoraxul în tensiune Să recunoască îngroșarea pleurală difuză și să enumere patru cauze Să recunoască semiologia empiemului pulmonar Să recunoască pe radiografie și CT toracic mezoteliomul 2.14. Bolile mediastinale și

EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/266259_a_267588]
Corola-website/Law/237659_a_238988

3. Hemotoraxul B.11.4. Fibrotoraxul B.11.5. Pneumotoraxul B.12. BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL) B.12.1. Malformații ale peretelui toracic B.12.2. Tulburări neuromusculare B.12.3. Paralizia de nerv frenic B.12.4. Hernia diafragmatică B.13. BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile) B.13.1. Mediastinita B.13.3. Pneumomediastinul B.14. MANIFESTĂRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE (extrapulmonare) B.14.1. Colagenoze B.14.2. Boli cardiace B.14.3. Boli

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/237659_a_238988]
Corola-website/Science/325747_a_327076

simptome bulbare cât și spinale, aceasta se numește poliomielită respiratorie sau bulbospinală. Aici virusul afectează partea superioară a segmentului cervical al coloanei vertebrale (vertebra cervicală C3 până la vertebra C5), și are loc paralizia diafragmei toracice. Nervii critici afectați sunt nervul frenic, care acționează diafragma pentru a extinde plămânii, și cele care acționează mușchii necesari înghițirii. Prin distrugerea acestor nervi, această formă de poliomielită afectează respirația, ceea ce face dificilă sau imposibilă bolnavului respirația, fără sprijinul unui aparat respirator. Aceasta poate duce la

Poliomielită (2017) [Corola-website/Science/325747_a_327076]
Corola-website/Science/91975_a_92470

mecanisme chemoneurologice complexe. Centrii respiratori principali se află în bulb. Aici există un grup de neuroni respiratori dorsal și unul ventral. Grupul dorsal conține neuroni cu rol inspirator situat în zona nucleului tractului solitar care controlează activitatea diafragmului prin intermediul nervilor frenici având rolul principal în generarea ritmului respirator. Grupul ventral este situat în zona nucleilor retrofacial, ambiguu și retroambiguu și conțin atât neuroni inspiratori cât și expiratori. In punte există centrul pneumotaxic care are rolul de a influența succesiunea inspirație expirație

Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
aceea de grup neuronal denumit după poziția sa anatomică și în care pot coexista neuroni cu funcții diferite. Grupul respirator dorsal este situat în zona nucleului tractului solitar și conține mai ales neuroni inspiratori care controlează activitatea diafragmului prin intermediul nervilor frenici. Ei trimit numeroase fibre spre neuronii grupului respirator ventral de la care pleacă însă mult mai puține fibre spre grupul dorsal, ridicând semne de întrebare cu privire la viabilitatea mecanismului inervației reciproce în generarea ritmicității spontane inspirație - expirație. Se descriu 2 tipuri de

Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
numai cu alți neuroni de la nivelul bulbului. Neuronii expiratori trimit impulsuri spre mușchii intercostali interni și abdominali. Nucleul retrofacial conține în special neuroni expiratori grupați în complexul Botzinger care inhibă neuronii inspiratori din grupul dorsal ca și unii dintre motoneuronii frenici. Mulți dintre neuronii expiratori nu sunt activi în eupnee când expirația are loc pasiv. In mod clasic centr i i respi rator i pont in i ar f i reprezentaț i de centrul pneumotaxic și centrul apneustic. In concepția actuală

Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307

aeriene superioare. Alte influențe negative pot realiza: narcoticele, anestezicele, testosteronul. Alcoolul: crește frecvența și durata apneilor prin efectul combinat de reducere a tonusului musculaturii faringiene și deprimarea răspunsului la hipoxie și hipercapnie. Alcoolul poate induce sforăitul, dar nu afectează nervul frenic și se menține presiunea negativă realizată de hemidiafragme, care agravează colapsul la nivelul căilor aeriene superioare. FIZIOPATOLOGIA APNEII OBSTRUCTIVE DE SOMN Apariția apneii obstructive în timpul somnului este o consecință a ruperii echilibrului fragil care există între: constituția anatomică, presiunea intraluminală

Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591

ganglionii axilari pectorali (ai arterei toracice laterale), în ganglionii paramamari (marginea laterală a sânului) și în ganglionii interpectorali. Din aceste stații limfa este drenată în ganglionii axilari centrali și apicali sau în ganglionii supraclaviculari. Limfa ganglionilor diafragmatici drenează în ganglionii frenici superiori, ganglionii parasternali, dar și mediastinali posteriori și paracardiaci laterali. Regiunea nucală drenează în ganglionii occipitali și ganglionii axilari. Regiunea scapulară și infrascapulară drenează limfa teritoriilor superficiale în ganglionii axilari (grupul sub-scapular), iar limfa teritoriilor profunde este drenată în ganglionii

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593

Acești pacienți au indicație de tromboliză (urokinază sau r-TPA [3]) și decompresie chirurgicală precoce - rezecție de coastă I. Dacă tromboza este instalată se practică trombectomie. COMPLICAȚII. REZULTATE Intraoperator pot fi lezate vasele subclavii (hemoragii masive), plexul brahial (pareze, paralizii), nervul frenic (paralizie de diafragm), nervul toracic lung (scapula allata), nervul intercostobrahial (anestezie cutanată), canalul toracic (fistulă chiloasă), pleura parietală (pneumotorax), ganglionul stelat (sindromul Claude-Bernard-Horner). Dintre pacienții operați 10% dezvoltă sindroame algice și parestezii, care se remit după fizioterapie și tratament antialgic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598

viscerală cu păstrarea plămânului ipsilateral [23]. Determină ameliorarea simptomelor datorate epanșamentului pleural, a disconfortului cauzat de tumoră și a durerii produse de tumora invazivă [30]. Complicațiile sunt reprezentate de: pierderi aeriene postoperatorii, empiem, hemoragie, afectarea funcției diafragmatice datorită alterării nervului frenic. Dezavantajele acestei tehnici chirurgicale sunt: incapacitatea de a îndepărta în totalitate tumora din scizurile pulmonare, limitarea radioterapiei postoperatorii datorită prezenței plămânului, recurența locală mare (80-90%) ce necesită terapie adjuvantă (fototerapie sau chimioterapie intraoperatorie) [23, 40, 52, 53, 60]. Poate fi

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
chirurg și anestezist. Bolnavul va fi hiperoxigenat pentru a putea suporta ventilația pulmonară intermitentă. Nu există un consens asupra abordului hemitoracic drept sau stâng. Pe partea stângă, procedura este îngreunată de prezența grăsimii pericardice, în exces, care poate masca nervul frenic, dar și peretele pericardic. O ectazie marcată a cavității pericardice, spre cavitatea pleurală, reduce semnificativ camera de lucru. O distanță mică între telescop și pericard reduce vizibilitatea de ansamblu. Fereastra, pe partea stângă, se poate face anterior sau posterior de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
și peretele pericardic. O ectazie marcată a cavității pericardice, spre cavitatea pleurală, reduce semnificativ camera de lucru. O distanță mică între telescop și pericard reduce vizibilitatea de ansamblu. Fereastra, pe partea stângă, se poate face anterior sau posterior de nervul frenic. Abordul pe partea dreaptă este mai ușor, neexistând paniculi adipoși la locul de elecție pentru fenestrare (anterior de nervul frenic). Stabilirea căii de abord aparține chirurgului, care va avea în vedere topografia și grosimea lamei de lichid pericardic, precum și coexistența

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
între telescop și pericard reduce vizibilitatea de ansamblu. Fereastra, pe partea stângă, se poate face anterior sau posterior de nervul frenic. Abordul pe partea dreaptă este mai ușor, neexistând paniculi adipoși la locul de elecție pentru fenestrare (anterior de nervul frenic). Stabilirea căii de abord aparține chirurgului, care va avea în vedere topografia și grosimea lamei de lichid pericardic, precum și coexistența epanșamentului pleural, asociat uni- sau bilateral. Se va interveni pe partea cu revărsat pleural, iar în caz de bilateralitate lichidiană

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
partea dreaptă, poate fi factor de risc pentru hernierea cordului. Toracele se drenează cu un singur tub de dren de 28 F sau 32 F. În timpul operației se pot produce leziuni ale pachetului vascular intercostal, ale parenchimului pulmonar, ale nervului frenic sau ale cordului. Lezarea cordului impune reconversia și repararea plăgilor prin sutură cu fir monofilament. Fibrilația ventriculară este un incident ce pune viața bolnavului în pericol imediat. Poate apare în urma contactului electrocauterului monopolar cu mușchiul cardiac. Unii chirurgi preferă cauterul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

miocardică Indiferent de tipul cardioplegiei folosite în administrarea discontinuă rece, pentru o mai bună protecție miocardică este indicată asocierea răcirii topice a cordului. Folosirea gheții în acest scop s-a dovedit a avea urmări nefavorabile: leziuni termice epicardice, paralizia nervilor frenici, creșterea incidenței aritmiilor postoperatorii și a complicațiilor pulmonare (82, 83). Din acest motiv este de preferat irigarea continuă a sacului pericardic cu soluție salină rece. Ventarea activă a cordului pe durata clampării aortei este foarte importantă pentru realizarea unei bune

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și crește riscul de infecție în plămânul colabat. Organizarea revărsatului și constituirea rețelei de fibrină necesită îndepărtarea acestuia fie pe cale toracoscopică în primele 2-3 săptămâni (190), fie prin decorticare pulmonară în cazul hemotoraxului mai vechi de 3-4 săptămâni. Afectarea nervului frenic Diagnosticul este sugerat de radiografia toracică în incidența postero-anterioară care evidențiază ascensionarea hemidiafragmului sau atelectazia lobului pulmonar inferior. Disfuncția unilaterală a nervului frenic, deși este complicație ușoară poate crește incidența atelectaziilor, pneumoniilor, ventilației mecanice prelungite în special la bolnavii cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
2-3 săptămâni (190), fie prin decorticare pulmonară în cazul hemotoraxului mai vechi de 3-4 săptămâni. Afectarea nervului frenic Diagnosticul este sugerat de radiografia toracică în incidența postero-anterioară care evidențiază ascensionarea hemidiafragmului sau atelectazia lobului pulmonar inferior. Disfuncția unilaterală a nervului frenic, deși este complicație ușoară poate crește incidența atelectaziilor, pneumoniilor, ventilației mecanice prelungite în special la bolnavii cu factori de risc prezenți pentru complicațiile pulmonare postoperatorii. Incidența acestei complicații este peste 2% în rândul bolnavilor operați pe cord deschis (191, 192

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
bolnavilor operați pe cord deschis (191, 192, 193). În apariția ei au fost incriminate traumatismul direct în timpul recoltării arterei mamare interne, folosirea hipotermiei locale (gheață în pericard). Uneori nu se poate decela o cauză aparentă (194). Afectarea bilaterală a nervului frenic apărea mult mai rar, dar consecințele acestei complicații sunt mult mai severe. Acești pacienți pot necesita traheostomie și ventilație mecanică prelungită și sunt predispuși la stop cardiorespirator, complicații infecțioase pulmonare și deces. De obicei, afecțiunea este autolimitantă, dar vindecarea poate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]