99 matches
-
e normală: notarea pronunțiilor regionale riscă cel mai ușor să se confunde sau să nu fie deloc înțeleasă în absența unor mărci suplimentare. Sînt astfel înregistrate trăsături tipice ale graiului moldovenesc: palatalizarea labialelor (bine - ghine), reducerea africatelor la elementul lor fricativ (cineva - shineva, posmagii - posmajii), transformarea diftongului ia în ie ("moldovenii noștri cam s-o împrăștiet în lumea largă"; "da muieți is posmajii?"), pronunțiile tăt, tati, rostirile dure are consoanelor s, ț, care modifică timbrul vocalelor succesive ("da disară venim", "eu
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
și v, care se apropie de rostirea ș, j: să șie ("cât să beu să-mi șie numa bine"), jin ("jin îi dăm și lui"), jină ("lăcata n-are nici o jină"); reducerea africatelor transcrise prin ce, ci, ge, gi la fricativele ș, j (aișea, șine, "focu' fași fum", să-mpunje etc.), reducerea diftongului ea final la e deschis (știč, nu murč). Sînt trăsături doar parțial transpuse în scris; de altfel, gradele de deschidere intermediară - între ă și î, între e și i
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
niște frînghii de rufe, ticsite cu fel de fel de veșminte, care de care mai croite și mai colorate. Unele vînturîndu-și fasoanele în bătaia vîntului; altele camuflîndu-și peticele cu reținere sau, dimpotrivă, cu emfază. Și totul în numele unei democrații nivelatoare, fricative, dar și destabilizatoare, convulsive. în republica muzicii însă orice civilizație sonoră începe printr-o teocrație și sfîrșește printr-o democrație. Să însemne oare aceste matinee de muzică românească începutul sfîrșitului? Tare mi-e frică de un răspuns afirmativ! Divorțul impus
Complexul matineului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11215_a_12540]
-
cu atestare mai întâi la Carianul Herodot, în Istorii (I, 57, II, 50 / 52, 56, IV, 145, V, 26, VI, 136 / 140, VIII, 44 etc.), în orizontul anului 432 î. H., cunoaște „sonorizarea“ în b-; grupul consonantic -sg-, „pierzând“ constrictiva / fricativa dentală surdă (s), se reduce la oclusiva postpalatală sonoră, -g-, etnonimul înfățișându-se către orizontul anului 551 d. H., în semnificantul Belag, permițând la rostire, în perechea consonantică postpalatală, c / k - g, „surdizarea“ sonorei, Belac, și - la formarea pluralului - palatalizarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
vezi discursul lui toderici la finele anului școlar). Limba moromeților este elemental cel mai authentic pătruns în țesătura romanului. Vocalismul respectă normele limbii literare, dar adesea vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso, blegule, chiorule, dosăditule, măgâreațo, nebună, prostule, puturosule, pârlito, tâmpito, prăpădito, izmenito etc. Prin fenomenul interdicției de vocabulary, cuvântul iradiază, aidoma ca în limba
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
vezi discursul lui toderici la finele anului școlar). Limba moromeților este elemental cel mai authentic pătruns în țesătura romanului. Vocalismul respectă normele limbii literare, dar adesea vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso, blegule, chiorule, dosăditule, măgâreațo, nebună, prostule, puturosule, pârlito, tâmpito, prăpădito, izmenito etc. Prin fenomenul interdicției de vocabulary, cuvântul iradiază, aidoma ca în limba
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
vreo îndoială în această privință, a alungat-o imediat. Ce-ar putea face oriunde altundeva? Kwaja Sara arborând noi identități, ca steagurile unui iluzionist. Jonathan a învățat de acum șiretlicul. Oamenilor le pasă de aspecte exterioare; lărgimea unei manșete, sunetul fricativului v, care este labiodental. A intra în pielea altcuiva este doar o chestiune simplă, de schimbare a croitorului și de a-ți aminti că trebuie să atingi partea de jos a buzei de marginea dinților de sus. Nu este greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
las [să se plictisească] de ele Tanaka: [hai] Pat: să le vadă. Dar... trebuie să acoperim principalele stații de metoru, poate punem mai multe în Osaka, nu știu, tu, tu hotărăști unde le pui, cheltuiește bani cât de mulți Tanaka: (fricativă aspirată, semn al dezaprobării) Osaka: Jenny vine astă seară Tanaka: okay Pat: noi vom fi aici în fiecare zi să te ajutăm la nevoie Tanaka: Mulțumesc Pat: okay CHIUVETA Discuție la Primărie. A: reclamant (m, bătrân, englez). B: funcționar la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
las [să se plictisească] de ele Tanaka: [hai] Pat: să le vadă. Dar... trebuie să acoperim principalele stații de metoru, poate punem mai multe în Osaka, nu știu, tu, tu hotărăști unde le pui, cheltuiește bani cât de mulți Tanaka: (fricativă aspirată, semn al dezaprobării) Osaka: Jenny vine astă seară Tanaka: okay Pat: noi vom fi aici în fiecare zi să te ajutăm la nevoie Tanaka: Mulțumesc. Pat: okay Domnul Walker: Domnule Singh, mă întrebam dacă au sosit cărțile pe care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din Psalmul 48 apare în forma următoare: „nimeni (ka) nu poate să plătească lui Dumnezeu preț de răscumpărare”; cu toate acestea, în alte manuscrise, apare: „nimeni nu poate să-și mântuiască fratele”. Această deosebire apare din cauza asemănării în pronunție a fricativului „k” și a guturalului „x”. 3. În cazul scrierii de mână, adesori se întâmplă ca cel care scrie să inverseze literele. Astfel, în loc de „mai” poate să scrie „mia”. Textele Vechiului Testament abundă în exemple de inversare a consoanelor. În textul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
deosebiri între generația vârstnică, la care mai întâlnim fenomene fonetice specifice graiului local și generația tânără, care utilizează forma literarizată, oficială. De aceea, în cazul unor nume topice, întâlnim două fenomene de fonetică regională, specifice subdialectului moldovenesc: palatalizarea labialelorși frecvența fricativelor în locul africatelor (în cazul lui c și g, urmate de e și i). Este cazul unor toponime ca Chetriș (Pietriș), Chetrărie (Pietrărie), Chiscu (Piscul), Grochi (Gropi) ș.a.; Šireșoaia, Šușmele, Šopești, Bešuri, Šunži, Făžețel ș.a. Un fenomen care este, în egală
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
subclasificare referențială, prin care sunt denumite nivelurile ierarhice, și a doua, de utilizare propriu-zisă a sintagmelor terminologice reduse la componentul semantic esențial, adică adjectivul. Oferim un exemplu din fonetică, în care calitatea sunetelor este suficientă pentru identificarea lor: vibrante/dentale/fricative/sonante/surde/sonore/lichide/spirante/siflante/velare etc. Vom arăta mai departe că și în limbajul sportiv se regăsesc numeroase exemple de substantivizări ale adjectivelor. Bine-cunoscutele exemple de tipul mondialele, europenele, naționalele se regăsesc pe mai toate paginile publicațiilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
sunt evident preexistente primei ediții a DOOM-ului, dar au fost omise din diverse motive 1: afurisit, ales, arcanul, aschimodie, baș, băltărețul, bebeluș, boancă, bonsoar, botoșel, capra, cascadorie, călușul, căpșunică, chindia, cincisprezecime, dacism, decorațiune, diliu (dilie), drenă, eu, fărșerotă, făzăniță, fricativă, geacă, geminată, guturală, hopa mitică, împielițatul, învățat, labie, mătănii, măturelele, meglenoromâncă, păstăioasă, planetară, plecat, posesie, probațiune, pufulete, răposat, sălățică, sărățea, semigreu sictir, sit, socată, sonor, stagiatură, străromână, tâlv, transcripțiune, transformaționalism, șorecie, țăndărică, țeapă, vântoase, vindereu/vinderel, zece, zeci, zis ș.a.
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Sunetul v urmat de e din cuvântul de mai sus obligă vorbitorul a face o mișcare ascendentă a întregului aparat fonator. Efortul de a-l pronunța pe v în asociere cu e, presupune două mișcări distincte: una pentru pronunția consoanei fricative sonore v și alta pentru a menține această ascendență necesară emiterii vocalei e. E vorba de un efort susținut, care a fost înlăturat de puterea de atracție a vocalei pline a, care impune, prin alunecare, aceeași formă, rezultând cuvântul valah
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
vf, td, sș, kg, nr, cizg, ă, î, j. Berca I. diferențiază dificultatea progresivă în achiziția literelor și fonemelor astfel: vocalele a, o, u, e, i, ă, â, consoanele sonante: m, n, l, r care pot fi prelungite asemenea vocalelor; fricativele: f, v, s, z, ș, j, h; ocluzivele: p, b, t, d, k, g, semiocluzivele: ce, ci, ge, gi, literele cu valoare fonetică variată c, g, s, x, și în final diftongii: au, ou, oi, ia, ei, ie, respectiv ea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de pronunțare coarticulată a grupurilor silabice. Se va insista asupra exercițiilor care antrenează mișcările necesare în articularea consoanelor cu o biomecanică complexă, care apar ultimele în evoluția ontogenetică. Dificultățile disfazice ale copiilor preșcolari apar la pronunțarea consoanelor siflante s-z, fricative ș-j sau vibranta r și mai puțin la rostirea consoanelor uvulare c-g sau a africatelor f-v. Prin solicitarea mușchilor articulatori se urmărește menținerea echilibrului dintre forțele antagoniste ale mandibulei, limbii și pereților externi ai feței și creșterea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
o poziție inițială, intermediară sau finală în cuvânt. În articularea consoanelor, obținerea caracterului sonor este mult mai greu de obținut decât caracterul surd, încât realizarea unei sonorizări chiar accidentale se va încerca să se conserve. Dificultăți în articulare revin realizării fricativelor și unor consoane din a treia regiune de articulare cum ar fi c și g. În cazul vocalelor ordinea de corectare și însușirea lor este : a, o, u, e, i, ă, î și apoi se trece la diftongi, triftongi sau
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
3. Protocoale tehnice în recuperarea tulburărilor pronunției în prima regiune de articulare Prima barieră articulatorie este formată din ocluzia bilabială necesară pronunției consoanelor p, b, m și de constricția labiodentală între buza inferioară și incisivii superiori utilizată în pronunția consoanelor fricative v, b. Integritatea morfo-funcțională a buzelor și incisivilor este indispensabilă unei articulări cu un profil acustic normal. Protocoalele tehnice sunt standard și cuprind definirea fonemului sub aspectul participării sistemului articulator, poziția de start în execuția articulării corecte, mecanismul și principalele
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cuvântul, pronunțat rar de către logoped și diferențierea de celelalte bilabiale îb, m) sau labiodentale îf, v). Subiectul va indica prin gest exprimat prompt recunoașterea consoanei p. - Diferențierea sunetul p de cele cu care se confundă articulatoriu: bilabialele îb, m) sau fricativele labiodentale îf,v) se face prin prezentarea sunetelor complementare: pilă - bilă, pară - bară, pal - bal, plombă - bombă, pun - bun, pată - fată - vată - bată, spaimă - faimă - vamă, în cele trei poziții îinițial, mediu, final), logopatul semnalizând cu mâna atunci când percepe sunetul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
înțelegere mai bună a pronunției. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei F - FitacisrnulParafitacismul Fonemul f este o consoană constrictivă obținută prin îngustarea canalului articulator la nivel labiodental, și este emisă surd, lipsind sonorizarea laringeană. Fonemul f este caracterizat printr-un zgomot fricativ, care se produce prin frecarea aerului în constricția canalului vorbitor, fapt pentru care se mai numește fonem fricativ sau siflant îșuierător). Poziția sistemului articulator la emisia fonemului f Maxilarul inferior este coborât până ce buza de jos, trasă puțin înăuntru, se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
obținută prin îngustarea canalului articulator la nivel labiodental, și este emisă surd, lipsind sonorizarea laringeană. Fonemul f este caracterizat printr-un zgomot fricativ, care se produce prin frecarea aerului în constricția canalului vorbitor, fapt pentru care se mai numește fonem fricativ sau siflant îșuierător). Poziția sistemului articulator la emisia fonemului f Maxilarul inferior este coborât până ce buza de jos, trasă puțin înăuntru, se așează direct dedesubt și anterior de incisivii superiori din mijloc, aproape strâns lipită de ei. Buza superioară se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
buza de jos, trasă puțin înăuntru, se așează direct dedesubt și anterior de incisivii superiori din mijloc, aproape strâns lipită de ei. Buza superioară se retrage în sus dezvelind incisivii superiori, lăsând loc unui spațiu puțin perceptibil care completează canalul fricativ. Limba se află în poziție de repaus, iar corzile vocale se deschid fără să vibreze. Vălul palatin ridicat, separă orofaringele de nazofaringe, împiedicând refluarea aerului spre nas. Poziția articulatorie la emiterea fonemului f este ușor de intuit și imitat. Articularea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
poziția corectă a sistemului articulator, printr-un expir puternic care face ca aerul să iasă forțat și continuu prin constricția realizată de buza inferioară plasată la nivelul incisivilor superiori mijlocii. Prin frecarea aerului suflat se produce zgomotul caracteristic sunetului f - fricativ. Curentul de aer se simte pe dosul mâinii și este suficient de puternic încât să aplece o fâșie de hârtie ținută în fața gurii. Antrenamentul motricității articulării Exersăm analitic pronunția fonemului f în silabe directe și inverse, detașate din cuvinte, dar
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
mai ales în terminațiile cuvintelor, încât prin deprinderea și a altor sunete, exersarea articulării fonemului t crește. (figura 2.4.) Corectarea deformărilor de articulare - Pierderea intensității sonore este datorată pierderi de aer printr-o ocluzie neglijentă ce dă un aspect fricativ sau de th, iar uneori prin nerealizarea unei presiuni suficiente. Defectul apare în cuvintele cu o structură mai complexă, datorită lipsei retro-controlului auditiv a legăturii interfonemice și se corectează explicând fermitatea ocluziei linguo-dentale și încurajând pronunția explozivă a consoanei izolate
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
închise, cu condiția sonorizării și rezonanței indispensabile. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei S - SigmatismulParasigmatismul Fonemul s este o consoană constrictivă, produsă la nivel dental-alveolar și de asemenea este surdă. Constricția la acest nivel contribuie la formarea și a altor consoane fricative: z, ș, j, ț, ce, ci, ge, gi, dar fonemul s este sunetul de bază. Poziția sistemului articulator pentru articularea fonemului s Canalul constrictor se formează din vârful limbii îndoit în jos și incisivii superiori, între care se formează un
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]