137 matches
-
Gangsterul. Politicianul, București, 1974 (în colaborare cu Dana Konya-Negruzzi). Ben Corlaciu - Efigii în ceara În parcul acela imens, într-o seara, oamenii vineți, fără plămâni, scriau lapidar, cu ambele mâini, un cuvânt pe un petec de ceara. Cuvântul acela suna: ftizie. Fiecare însa-l scria diferit, cu același condei de lemn înnegrit si-aceeași nesănatoasă beție. Cei ce-așteptau sa le vina rândul mureau fără cei dinaintea lor. Ca un pumnal, condeiul se îndreptă spre pieptul tuturor, în locul plămânului sec, străpungându
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ben_corlaciu.html [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din Iași. Din 1873 frecventează ședințele Junimii , unde susține prelecțiuni populare , apreciate de mari oameni de cultură, printre care și Mihai Eminescu, pe atunci redactor al "Curierului de Iași". Bolnav de ftizie, efectuează o ultimă călătorie în Italia, înainte de a muri, la 22 aprilie 1882. Corpul său a fost transportat la Iași și înmormântat la cimitirul Eternitatea . I s-au făcut funeralii naționale. În ziua aceea bunul său prieten Mihai Eminescu scria
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_conta.html [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
Angela Monica Jucan analizează șapte din cele mai cunoscute poezii ale lui Bacovia („Plumb”, „Lacustră”, „Amurg violet”, „Decembre”, „Negru”, „Rar”, „Tablou de iarnă”), într-o interpretare exclusiv a volumului „Plumb”, și trei din cele mai frecvente simboluri cultivate de el (ftizia, clavirul, culoarea gri). Poemele „Plumb” și „Lacustră” sunt emblematice pentru creația bacoviană. Angela Monica Jucan se referă la Bacovia ca la un simbolist a cărui poezie poartă în sine „permanența, echilibrul, pacea... Îl preocupă pe Bacovia, indiferent cum și cât
O CARTE DESPRE INEDITUL POEZIEI LUI BACOVIA, SEMNATA ANGELA MONI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/_optimismul_bacovian_o_carte_despre_ineditul_poeziei_lui_bacovia_semnata_angela_moni.html [Corola-blog/BlogPost/344455_a_345784]
-
pacea... Îl preocupă pe Bacovia, indiferent cum și cât s-ar exterioriza, ponderabilitatea, în felul ei, maternă, a plumbului”. În accepțiunea autoarei, „Lacustră” nu aduce un sentiment neliniștitor, dimpotrivă, trimite la ideea de adăpost, ce semnifică încredere. Gri și violet Ftizia - una din temele favorite ale lui Bacovia, care, afirmă Angela Monica Jucan, „din punct de vedere poetic... nu are valoare în sine, ci doar prin capacitatea nebănuit de largă, de a sugera, a acestei boli „fără speranță” - contribuie pe alt
O CARTE DESPRE INEDITUL POEZIEI LUI BACOVIA, SEMNATA ANGELA MONI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/_optimismul_bacovian_o_carte_despre_ineditul_poeziei_lui_bacovia_semnata_angela_moni.html [Corola-blog/BlogPost/344455_a_345784]
-
al treilea volum, „Vals în întuneric”, patru ani în șir, șlefuind fiecare vers, voindu-se cântecul său de lebădă. Într-un fel cartea va fi „Cronica unei morți anunțate”, un vals trist al iubirii pierdute, un vals de Chopin înlocuind ftizia jucată pe clape cu „sfârâmarea organelor”, pregătind, resemnat, ultimul vals japonez, în care „la întoarceri/ sub evantaie/ sabia taie”. Îi va invita deseori pe cei trei ultimi prieteni întru Poezie sub unicul vișin(care refuza să devină...livadă!) la cinele
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1408998504.html [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
vaporul poștal într-un cufăr la Constantinopol. Înainte cu câteva ore să moară prin testament consfințește ca Ion Ghica și prietenii revoluționari să-i plătească hotelul și pagubele datorate patronului Ragusa prin arderea lucrurilor dn camera unui om bolnv de ftizie. Familiei îi sunt trimise în țară lucrurile personale. Ultimul său drum a fost cel de pe Corso Vittorio Emanuele, strada care mai există și azi, si care duce la cimitirul Mănăstirii Capucinilor. Doi hamali, Tomaso Frederico si Vitrano Vincenzo, l-au
MOARTEA LUI NICOLAE BĂLCESCU-CA UN CREȘTIN ORTODOX, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1450380288.html [Corola-blog/BlogPost/366347_a_367676]
-
băiat năltuț, dar firav, și avea un chip pe care ți-era drag să-l privești. Nu știu ce s-o fi întâmplat, se vede că răcise, dar doctorul, pe care mama îl chemase degrabă, i-a spus în taină că are ftizie galopantă și că atâta i-a fost sorocul, până în primăvară. Mama a început, biata, să plângă și să se roage de el, luându-l cu binișorul (ca să nu-l sperie), să meargă la biserică, să postească și să se împărtășească
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1475843247.html [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
prin forța sa foarte apropiată de magia primitivilor”; 16. „Amor de plumb, întors” - această povară surdă și apăsătoare - îl exprimă pe Bacovia cel atins până în străfunduri de rău, de descompunere, cel lovit de viciu în însăși sursa vieții, săpate de ftizie”; 17. „el este ceea ce rămâne după, ceea ce trăiește moartea. Și este disperarea; Bacovia este un disperat, aici este marele său secret; el este ros de „urât”, acela care înseamnă angoasa”; 18. „ca și Proust, Bacovia are această tehnică nouă a
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
numai câteva versuri. Optimismul numai nu explodează de sub simbol. Am analizat, în carte (de fapt, o broșură de 50 de pagini), șapte din cele mai cunoscute poezii ale lui Bacovia și trei din cele mai frecvent cultivate de el simboluri (ftizia, clavirul, culoarea gri) și am dat, cititorului, răspunsuri de-a gata. În interpretarea literară, nu am obiceiul să-mi scriu propriile impresii de lectură, nu fac altă creație literară pe lângă cea despre care vorbesc, privesc rece, nesentimental, textul și mă
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/In_poezia_lui_bacovia_ploua_cu_soare_interviu_angela_monica_jucan_despre_optimismul_unui_poet_pesimist.html [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
ne lase-nsfârșit să murim la marginea țării părinților” se lăuda Kostas Karyotakis înainte de sinucidere. „Doar pentru că tu m-ai iubit m-am născut și mi-a fost dată întreaga viață”, îi răspundea peste moarte, prea tânără moartă și ea de ftizie Polydouri Maria, o Magda Isanos a insulelor calcinate de soare. „Oriunde merg, duc Grecia-n mine ca pe o rană” șoptește poetul în frac, ambasadorul Seferis, încununatul dintâi cu laurii Nobel, prietenul marinarilor triști, iscoditorul prin mitologii, cel ce regreta
Din nou despre poeții greci by Ion Brad [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
numai câteva versuri. Optimismul numai nu explodează de sub simbol. Am analizat, în carte (de fapt, o broșură de 50 de pagini), șapte din cele mai cunoscute poezii ale lui Bacovia și trei din cele mai frecvent cultivate de el simboluri (ftizia, clavirul, culoarea gri) și am dat, cititorului, răspunsuri de-a gata. În interpretarea literară, nu am obiceiul să-mi scriu propriile impresii de lectură, nu fac altă creație literară pe lângă cea despre care vorbesc, privesc rece, nesentimental, textul și mă
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Angela_monica_jucan_isi_gaseste_un_refugiu_in_cartile_pe_care_le_risipeste_.html [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
numai câteva versuri. Optimismul numai nu explodează de sub simbol.Am analizat, în carte (de fapt, o broșură de 50 de pagini), șapte din cele mai cunoscute poezii ale lui Bacovia și trei din cele mai frecvent cultivate de el simboluri (ftizia, clavirul, culoarea gri) și am dat, cititorului, răspunsuri de-a gata. În interpretarea literară, nu am obiceiul să-mi scriu propriile impresii de lectură, nu fac altă creație literară pe lângă cea despre care vorbesc, privesc rece, nesentimental, textul și mă
ANGELA MONICA JUCAN ISI GASESTE UN REFUGIU IN CARTILE PE CARE LE RISIPESTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Angela_monica_jucan_isi_gaseste_un_refugiu_in_cartile_pe_care_le_risipeste_.html [Corola-blog/BlogPost/344300_a_345629]
-
Elena se retrage la Ruginoasa, ocupându-se de educația celor doi fii ai soțului său, Alexandru și Dimitrie, pe care îi adoptase și-i îngrijea cu multă dragoste. Însă în 1888 Dimitrie se sinucide, iar în 1889 Alexandru moare de ftizie. Rămasă singură, ea se angajează pentru câteva luni ca infirmieră la spitalul „Caritatea” din Iași. Îmbonlăvindu-se, se retrage la Piatra-Neamț, unde-și va petrece ultimii ani ai vieții, dedicându-se ajutorării săracilor și instituțiilor de binefacere. Urmărea cu interes evenimentele
ELENA CUZA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elena_cuza.html [Corola-blog/BlogPost/366902_a_368231]
-
aspre, cu amurguri sumbre de metal, al verii toride, de a cărei căldură: încet, cadavrele se descompun, poetul monotoniei târgului vechi, prăpădit [...]. Poezia lui Bacovia e plină de parcuri solitare, cu copaci desfrunziți, de grădini devastate, mâncate de: cancer si ftizie, de ploi, de ninsori, de vânturi nimicitoare, de corbi, de figuri palide, spectrale. Prin astfel de reprezentări poetul dă relief deznădejdii tenace, sentimentului de a trăi într-o lume absurdă, de a fi închis într-un cerc blestemat”. Putem considera
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/Negrul_si_palidul_in_poezia_bacoviana_stefan_lucian_muresanu_1339255330.html [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
pe Eminescu în 1869 din viața de sufleor de la Teatrul Național din București și pornesc cu el spre Viena, dând întâi prin Praga, însoțiți fiind și de Șerban. Din păcate Șerban dă semne de alienație mintală, apoi se îmbolnăvește de ftizie, este internat la Ospiciul Charite’ și moare la 29 octombrie 1874 la vârsta de 33 de ani, înglodit în datorii. De altfel moartea lui îl marcă si pe Eminescu care era student în același timp la Viena și, probabil, îl
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Familia_eminovicilor_ion_ionescu_bucovu_1388134423.html [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
vară la Ipotești prăbușindu-se. Ofițerul care studiase în Prusia și făcuse parte dintr-o delegație militară la Berlin prin 1868-1869, se sinucide cu revolverul. Familia a lansat zvonul că a căzut de pe cal și s-ar fi sfârșit de ftizie. La 1864 Raluca era văzută cu testemel pe cap, purtând o rochie moldovenească largă. Ea călătoarea des la Cernăuți cu daruri pentru Aglaia și era îngrijorată pentru Aglaia și Henrieta care se îmbolnăviseră de tifos. La toate acestea se adaugă
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dulcea_lui_mama_ion_ionescu_bucovu_1383646037.html [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
grăbit și haotic șirul pașilor săi prin nămolul conjunctural ce îi afundă înspre străfunduri, dureros de grosolan și de regresiv, ecuația existenței zilnice strivite de guvernanții actuali cu o cruzime feroce până la esență. Stomacul „zgomotărind” a foame, plămânul descompus de ftizie și sufletul înecat în deznădejde - iată argumentele forte ale unei Ființe pentru care noțiunea de Demnitate umană are, deja, inclus în ea izul anacronicului și al iluzoriului. (Uneori, stai și te întrebi în mod paradoxal, dacă nu cumva și acest
ARTA MIZERIEI PE PLANETA BĂSESCU-BOC-UDREA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Albu_magdalena_arta_mizeriei_pe_planeta_basescu_boc_udrea_magdalena_albu_1327655502.html [Corola-blog/BlogPost/362431_a_363760]
-
vaporul poștal într-un cufăr la Constantinopol. Înainte cu câteva ore să moară prin testament consfințește ca Ion Ghica și prietenii revoluționari să-i plătească hotelul și pagubele datorate patronului Ragusa prin arderea lucrurilor din camera unui om bolnv de ftizie. Familiei îi sunt trimise în țară lucrurile personale. Ultimul său drum a fost cel de pe Corso Vittorio Emanuele, strada care mai există și azi, si care duce la cimitirul Mănăstirii Capucinilor. Doi hamali, Tomaso Frederico si Vitrano Vincenzo, l-au
MOARTE LUI NICOLAE BĂLCESCU – CA UN CREŞTIN ORTODOX de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/ionut_tene_1454417454.html [Corola-blog/BlogPost/367472_a_368801]
-
pe Eminescu în 1869 din viața de sufleor de la Teatrul Național din București și pornesc cu el spre Viena, dând întâi prin Praga, însoțiți fiind și de Șerban. Din păcate Șerban dă semne de alienație mintală, apoi se îmbolnăvește de ftizie, este internat la Ospiciul Charite și moare la 29 octombrie 1874 la vârsta de 33 de ani, înglodit în datorii. De altfel moartea lui îl marcă si pe Eminescu care era student în același timp la Viena și, probabil, îl
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Viata_lui_mihai_eminescu_intre_mistifi_ion_ionescu_bucovu_1355472177.html [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
morții și el este curios să vadă ce efecte ar putea avea mesmerismul asupra unei persoane muribunde. El își îndreaptă atenția asupra prietenului său Ernest Valdemar, un literat pe care îl mesmerizase anterior și care a fost recent diagnosticat cu ftizie (tuberculoză). Valdemar consimte să fie supus la acel experiment și-l informează pe narator printr-o scrisoare că va muri probabil în douăzeci și patru de ore. Cei doi medici ai lui Valdemar confirmă starea de sănătate proastă a pacientului lor. După
Faptele în cazul domnului Valdemar () [Corola-website/Science/334319_a_335648]
-
sau zer. Fostul colonel Dumitru Dumitrescu-Maican a cumpărat moșiile lui Persescu și Borănescu și a continuat tentativele de dezvoltare a turismului în jurul hotelului lui Borănescu, înființând stațiunea Bâsca-Penteleu, cunoscută pentru restaurantul cu orchestră și promovată ca loc de vindecare a ftiziei. Cum stațiunea era amenințată de viiturile ce antrenau bolovani venind de pe dealul neîmpădurit Tega, pe care se formaseră crevase, Maican a ordonat plantarea de brazi pe acel deal și a interzis pășunatul. Acea zonă este astăzi o pădure deasă de
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Nicolae Bălcescu este figura cea mai luminoasă a revoluției de la 1848. E tipul revoluționarului care, înțelegând mersul istoriei, și-a dat seama că adevărata revoluție trebuie să se sprijine pe forța poporului, să-i exprime năzuințele și drepturile. Bolnav de ftizie, având de îndurat lipsurile și greutățile exilului, în preajma ultimei sale călătorii spre țărmurile cu climă blândă ale Mediteranei, unde își va da sfârșitul, Nicolae Bălcescu ne apare în acest portret ["Portretul lui "Nicolae Bălcescu" realizat de Gheorghe Tăttărescu în 1851
Nicolae Bălcescu () [Corola-website/Science/297435_a_298764]
-
ar avea cum, ar spune și povești cu domnite care au împletit cosita albă tot așteptând vești de la cavalerii lor, plecați în cohorta spre Ierusalim. în nopțile cu Luna plină, paznicii obiectivului de azi, susțin, ca aud horcăiturile bolnavilor de ftizie, țipetele femeilor care au născut, dar mai cu seamă, suspinele entităților care bântuie locul fără să se lase a fi văzute de om. Doar capelă a mai rămas întreaga din străvechiul locaș și constituie mostră palpabila din ceea ce a fost
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
încă din perioada cunoscută sub numele de Revoluția neolitică. Fragmentele de schelet găsite indică faptul că oamenii preistorici (4000 î.Hr.) sufereau de tuberculoză. Cercetătorii au putut constata o afectare tuberculoasă a coloanei vertebrale la mumiile egiptene din perioada 3000-2400 î.Hr. „Ftizie” este termenul grecesc pentru „oftică,” vechea denumire a tuberculozei pulmonare. În jurul anului 460 î.Hr., Hippocrate considera că ftizia era cea mai răspândită boală din acea vreme. Bolnavii de tuberculoză făceau febră și tușeau cu sânge. De cele mai multe ori, boala era
Tuberculoză () [Corola-website/Science/301016_a_302345]
-
4000 î.Hr.) sufereau de tuberculoză. Cercetătorii au putut constata o afectare tuberculoasă a coloanei vertebrale la mumiile egiptene din perioada 3000-2400 î.Hr. „Ftizie” este termenul grecesc pentru „oftică,” vechea denumire a tuberculozei pulmonare. În jurul anului 460 î.Hr., Hippocrate considera că ftizia era cea mai răspândită boală din acea vreme. Bolnavii de tuberculoză făceau febră și tușeau cu sânge. De cele mai multe ori, boala era fatală. Studiile genetice indică faptul că tuberculoza există în America încă din jurul anului 100 d.Hr. Înainte de Revoluția
Tuberculoză () [Corola-website/Science/301016_a_302345]