259 matches
-
în «tricourile sale jegoase...». Toate acestea țin de o tristă realitate. Nu, altceva te face să visezi la groaza scriitorului de o agresiune diafană. Nu tulbura, oare, suavul parfum insinuant, singurul miros de bună mireasmă spirituală pe care, învăluit în fumigațiile din peștera lui, și-l îngăduia pustnicul?...". Evident, speculația asupra demoniei sfîrșitului de ciclu istoric reflectat în opera lui Beckett devine, pe asemenea coordonate, deja previzibilă. Cu o acribie integratoare, eseistul își inaugurează considerațiile pornind de la Thomas Mann (paragraf al
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
stând cu nasul aproape de coapsele apetisante ale unei antilope gnu, fie el și unul cu rău de mare precum cel din Viața lui Pi (2012) al lui Ang Lee. Darren Aronofsky nu-și pune astfel de întrebări triviale; anesteziate cu fumigații opiacee, animalele postesc, visând cuminți fără să producă nici cel mai mic deranj corăbierului. De fapt, nu animalele constituie problema scenariului apocaliptic, de asta se ocupă Epoca de gheață (2002) al lui Chris Wedge, ci oamenii, sau mai existențialist spus
Noe și noema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2658_a_3983]
-
totul nu e decât o iluzie, o impresie de moment și că firea omului e schimbătoare ca și vântul. Prin urmare, Horațiu Mălăele cochetează cu spectatorii, le trimite bezele, aplaudă și el, la un mod caricatural. Uneori apelează și la fumigații. Înfășurat întro perdea de fum, actorul nu uită nici de joben, nici de bastonul magic, cu ajutorul căruia trasează cercuri concentrice în aer pentru a se arunca, acoperit de flăcări în interiorul lor. Rând pe rând devine tigru, leu, elefant, șarpe boa
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
ť e compusă din ingrediente despre care nu mai știm azi aproape nimic, abia dacă le recunoaștem numele și utilitatea. Pe lângă funcția estetică - moștenită, de altfel - egiptenii profitau de virtuțile halucinogene ale kyphi-ului, inspirându-i adânc aromele și ignorând cefaleele. Fumigațiile facilitau trecerea spre lumea de dincolo, dar aveau și un rol terapeutic. Kyphi-ul era, în egală măsură, un remediu în afecțiunile pulmonare, hepatice, intestinale. Iată că s-a dovedit de mai multe ori "bun", aproape un panaceu. Parfumurile, o cometă
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
Christina puse ceapa tocată la prăjit, nu pentru că ar fi intenționat să gătească ceva anume, ci fiindcă era sigură că mirosul de ceapă Îi va face bine, o va relaxa. Sau poate că era vorba de un ritual ocult, cu fumigații, descîntece și alte asemenea practici, menite să alunge vreun duh rău? Posibil - dacă ținem cont că, la un moment dat, după ce luă tigaia de pe aragaz și o puse deoparte, se opri cîteva clipe În mijlocul bucătăriei, rămînÎnd pe gînduri. Apoi rosti
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
treia din colțul ochiului pineal vibrație melodie vînt iarbă sfîșiere delir în ventuzele serii Vega uscîndu-si pletele după sura și luna ca un dop de lacrimi în gît iar pe spinarea amurgului general tatuat sub piele acest inventar de potop... Fumigații De presupus că zărim toată măreață complexitate cu capul vîrît sub cearșaf, la fumigații bune să alunge și gripa și spaimă. Valuri de ofrande fetide în acest orizont seminal, în timp ce lumina zilei își scoate cutițele prin fisuri și retează trena
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
Vega uscîndu-si pletele după sura și luna ca un dop de lacrimi în gît iar pe spinarea amurgului general tatuat sub piele acest inventar de potop... Fumigații De presupus că zărim toată măreață complexitate cu capul vîrît sub cearșaf, la fumigații bune să alunge și gripa și spaimă. Valuri de ofrande fetide în acest orizont seminal, în timp ce lumina zilei își scoate cutițele prin fisuri și retează trena prolificei noastre umbre... Fumigații și pentru spasmele memoriei ce sughițe cîrpind laolaltă zdrențe de
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
zărim toată măreață complexitate cu capul vîrît sub cearșaf, la fumigații bune să alunge și gripa și spaimă. Valuri de ofrande fetide în acest orizont seminal, în timp ce lumina zilei își scoate cutițele prin fisuri și retează trena prolificei noastre umbre... Fumigații și pentru spasmele memoriei ce sughițe cîrpind laolaltă zdrențe de insomnie. De presupus că am fi fost și ceva mai bravi unde? cînd? sau mai treji în baia cu aburi a somnolentei colective... Ah dacă!... pe cînd locuiam în trecutul
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
locul de îmbinare a grinzilor) baligă de vacă (până a nu răsări soarele!) se amesteca cu busuioc, boance și se usca și, când era cazul, se lua o bucată, se aprindea și se afuma în timpul descântecului. Aici se recunoaște rolul fumigațiilor în tratarea bolii, iar balega de vacă este folosită pentru multe scopuri în societățile tradiționale ale crescătorilor de vite. Altă vindecătoare din satul Lunca a fost Aristița Toader Știrbu - zisă Driță, născută Drăgan, renumită familie de doftori populari. Când și-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
găsi trimiteri la figuri alegorice ale Antichității și ale momentului. Faptul că Lucrețiu o evocă pe Venus nu dovedește că ar crede în ea și că i-ar închina un cult asemenea unui credincios în drum spre templu, atras de fumigațiile credincioșilor și de incantațiile preotului. Filosoful recurge la o alegorie cu atât mai legitimă cu cât registrul poetic o pemite fără subînțeles. Faptul că Cezar își explică succesele prin Venus Genitrix și descendența lui în linie dreaptă din Enea - trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și etnografica românească actuala, precum: Marcela Bratiloveanu Popilian, care investighează reminiscențe ale unor culte străvechi în zonele casrpato-danubiene, vizibile chiar și azi la sărbătoarea de Sf.Gheorghe(în recuzita,ramurile verzi de salcie, practici, ungerea cu usturoi a tuturor intrărilor, fumigații, efectuarea primului păscut, etc.) considerată că moment de instaurare unei noi ordini agropastorale când capacitatea vegetalului înverzit influențează pozitiv sporul gospodăriilor și protejează habitatul uman, caracterinzând Sf.Gheorghe din această perspectivă foarte plastic, distribuitor de bunăstare. Istroromanii în lumina investigațiilor
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
a leacurilor de tot felul: ierburi, bureți de bubă care creșteau pe coastele dealurilor pe care ne învățase și pe noi să-i recunoaștem. Leacurile sale mai erau cărbuni aprinși, stinși în apă neîncepută de izvor, apă cu zahăr miere fumigații cu ierburi uscate pe care le aprindea ea într-un vas, punea uneori și ventuze celor adulți chiar și tatălui nostru, contra durerilor de șale și îi treceau durerile ca luate cu mâna la scurt timp după aceea și alte
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
supune la un interogatoriu referitor la cauzele posesiunii, intențiile spiritului, puterile și slăbiciunile sale. Spiritul Însuși Îi dezvăluie exorcistului slăbiciunile sale și căile prin care poate fi gonit. Aplicând apoi soluția magică (recitarea unor texte sacre, arătarea unor obiecte magice, fumigațiile și alte produse vindecătoare, cântece și dansuri), exorcistul gonește spiritul malefic. Vindecarea este strâns legată de riturile de purificare. Atât vindecătorul, cât și bolnavul și comunitatea trebuie să se elibereze sau să se apere de forțele malefice. Purificarea se realizează
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
asigurare a fertilității, vindecare, protejare de puterile malefice etc.; i) riturile de profilaxie și purificare, care Însoțeau Întregul ansamblu ceremonial, vizau apărarea de diferite animale sau insecte dăunătoare (prin ungeri cu substanțe benefice, fixarea de plante protectoare, trecerea prin foc, fumigațiile, stropirea cu apă sfințită și alte operațiuni magice), gonirea spiritelor rele (de obicei, prin zgomotele produse de clopote, pocnitul din bice, buhaiul etc.) sau sporirea fertilității pământului (astfel, obiceiul „Încurării” cailor aducea În prim-plan, prin cursele de călărie printre
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cei care se abțin de la alimente preparate la foc (Pape, Kuhn, Gooss, Tomaschek ; vezi 70, pp. 341 și 71, p. 227) ; - „umblători prin fum” (140), traducere legată fie de practi- carea unor rituri apotropaice (75, p. 156), fie de practicarea fumigațiilor de plante psihotrope în vederea provocării extazei, idee lansată încă din 1873 de Alexandru Odobescu (143) și Cezar Bolliac (144), și susținută de Mircea Eliade (1, pp. 390 ; 41, pp. 56-57), Zoe Petre (198, p. 230) ș.a. Vezi și nota 136
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
peștii fără a le contamina carnea”. „Știu să pescuiesc cu acest narcotic indigen - declară un explorator american. Atât indienii din bazinul Amazonului, cât și cei din Orinoco sunt instruiți să folosească multe varietăți ale acestor plante” (245, p. 182). 3. Fumigații de canabis și de alte plante halucinogene. De la Herodot la Strabon O relatare a modului în care era folosită o plantă psihotropă de către traci o datorăm geografului roman Pomponius Mela (secolul I e.n.). El consemna faptul că, în timpul ospețelor, tracii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
soții [= bărbații] înconjoară vetrele, aruncă în foc sămânță din buruienile pe care le au și, după ce sunt loviți de mirosul [= fumul] acestora, cu simțurile amorțite, simt o veselie asemănătoare cu beția” (Collectanea rerum memorabilium, 10, 5). Tracii practicau astfel de fumigații euforizante la ospețe (de nuntă, la Solinus), ca alternativă la beția provocată de vin. Asemănarea izbitoare dintre cele două texte, precum și dintre alte pasaje referitoare la obiceiurile tracilor mă face să cred fie că cei doi autori au folosit aceeași
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
crește în Asia, fiind scundă și psihotropă). Ulterior, s-a propus și o denumire pentru cânepa care crește sălbatic : Cannabis ruderalis. „Disputa a rămas nesoluționată”, conchide Marcus Boon (61, pp. 167-168). Dacă admitem totuși că semințele folosite de traci la fumigații erau de cânepă, va trebui să optăm pentru una dintre următoarele explicații : - fie foloseau semințe de cânepă cultivată (Cannabis sativa) ; - fie foloseau semințe ale unei varietăți de cânepă sălbatică (63). „Ea crește și semănată, și de la sine” (Herodot, Istorii, IV
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
medicul persan Abu Mansur dădea exemplul Cannabis indica (bhang) ca plantă care a migrat pe această direcție, din India în Iran (64, p. 223) ; - fie își procurau semințe ale acestei varietăți de la alte populații, din Răsărit (probabil de la sciți). Obiceiul fumigațiilor de cânepă atestat la sciții de la râurile Tyras (Nistru) și Borysthenes (Nipru) este, din unele puncte de vedere, similar cu cel atestat la traci. Herodot (secolul al V-lea î.e.n.) consemnează faptul că bărbații sciți practicau fumigații cu semințe de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de la sciți). Obiceiul fumigațiilor de cânepă atestat la sciții de la râurile Tyras (Nistru) și Borysthenes (Nipru) este, din unele puncte de vedere, similar cu cel atestat la traci. Herodot (secolul al V-lea î.e.n.) consemnează faptul că bărbații sciți practicau fumigații cu semințe de cânepă, într-un cort ridicat anume în acest scop, în cadrul unui ritual de „purificare” funerară : Sciții iau așadar sămânță de cânepă [t¹s kannabios to sperma], se strecoară sub cortul făcut din pături și aruncă sămânța peste pietrele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
3, 17). Cu alte cuvinte, este vorba de geți din preajma râului Tyras (Nistru), cum spunea și Dimitrie Cantemir : „tiragheții, adecă gheții nistreni” (Hronicul vechimei a romanomoldo vlahilor, 1719) (267). În al doilea rând, Pârvan a susținut fără argumente că practica fumigației cu cânepă a fost „rău înțeleasă de eleni”, cu referire străvezie la Herodot. Ar fi vorba - după Vasile Pârvan - de un act cu valențe medicale, și nu de „un fel de narcotizare specială, ținând loc de beție” (66, p. 89
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
provocat de planta psihotropă poate fi oprit doar „prin administrarea unei poțiuni de sâmburi de pin în vin de palmier cu piper și miere”, adaugă eruditul scriior roman (Naturalis historia, XXIV, 102) (38, pp. 195-196). Revin la Herodot și la fumigațiile de plante psihotrope. Refe- rindu-se la masageți (ramura răsăriteană a sciților nord-pontici, din regiunea caucaziano- caspică), părintele istoriei relatează o altă practică de fumigație narcotizantă : Se mai zice că ei [masageții] ar fi descoperit și un pom purtător de niște
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
adaugă eruditul scriior roman (Naturalis historia, XXIV, 102) (38, pp. 195-196). Revin la Herodot și la fumigațiile de plante psihotrope. Refe- rindu-se la masageți (ramura răsăriteană a sciților nord-pontici, din regiunea caucaziano- caspică), părintele istoriei relatează o altă practică de fumigație narcotizantă : Se mai zice că ei [masageții] ar fi descoperit și un pom purtător de niște fructe pe care - după ce se strâng laolaltă pe ginți și aprind un foc mare în jurul căruia se așază - le aruncă în jar și apoi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de cânepă se ardeau, astfel încât s-ar putea identifica plauzibil Cannabis sativa cu planta amețitoare la care se referea Pomponius [Mela] (72). Zoe Petre a tratat cu precauție subiectul, considerând totuși că termenul kapnobatai ar putea fi „o aluzie la fumigațiile pro- ducătoare de extaz”. Ea a admis că „ipotetica legătură între sintagma umblători prin fum atestată de Poseidonios și practica intoxicației cu fumul unor plante aromatice de care vorbesc Mela și Solinus pare logică, dar rămâne de domeniul supozițiilor licite
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al istoricului Zoe Petre, Dan Dana, a respins argumentele aduse de Mircea Eliade, de Ioan Petru Culianu și de mine însumi privind inhalarea fumului degajat de unele plante narcotice pentru obținerea extazului de către preoții sciți și traci. El consideră că fumigațiile de plante (nu neapărat de kannabis) practicate de aceștia ar fi „simple purificări rituale și nu vizează provocarea unor transe extatice sau a unor experiențe sublime”. Concluziile lui Dan Dana sunt însă destul de confuze : Accentul pus de Culianu asupra halucinogenelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]