27 matches
-
suntem niște bestii ignorante și nesimțite, pentru că, într-adevăr, nu știam că vine paștele și chiar dacă am fi știut tot aia era. Adi se uită la noi încruntat, în ochi ne apar lacrimi, dar norocul revine după cele două sticle gâlgâite scurt de bunul nostru prieten. - Și, acum, fiți atenți la plan, orice detaliu are o importanță maximă! Uite, notați aici, că altfel uituci cum sunteți până mâine numai eu am să știu ce avem de făcut și voi iar o să
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
s-au asprit palmele cât a fost la țară!” - Nu-i nimic, tovarășa Violeta, îi răspunse șeful de cabinet al soțului ei, Alexandru Popescu, mai simțim și noi o mână muncită, că d-ale de la altele... suntem sătui! Și râse gâlgâit. Bărbatul distins s-a prezentat cu numele Dumitru Popa din Ministerul industriilor, iar femeia de lângă soțul ei, Florica Oprea. - Pentru dumneata, dacă n-ai nimic împotrivă, sunt Flori. Îmi permiți să-ți spun Violeta? Cred că ești de acord și
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494857486.html [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
ori pe zi cutia poștală ticsită de reclame iar pe la unsprezece gong cum ritmic bate-n fierul balustradei mopul femeii de servici cu sfert de normă așadar azi este luni sunetele s-au rostogolit peste scări ca-ntr-un râs gâlgâit și - acum nehotărâți urmează pașii mei adagio-n concertul zgomotoasei zile. Referință Bibliografică: CONCERTUL / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2059, Anul VI, 20 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CONCERTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471672859.html [Corola-blog/BlogPost/379303_a_380632]
-
darul umil pe care personajul îl oferă unui mic cerșetor, unui bătrân sau unei femei sărmane, ci, prin bucuria, fericirea aproape perfectă, pe care i-a insuflat-o acest gest de caritate față de aproapele său. Bucuria, gâtuită de un plâns gâlgâit, ne este transmisă și nouă, cititorilor. Are literatura, din fericire, această putere magică. Ideea care se desprinde din toate aceste proze spirituale și sociale în același timp, este că, dacă cineva oferă pomană cuiva, lui își dă de pomană. Jianu
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
prin dragoste respir” (cum vrei să împrimăvărez). În virtutea acestei iubiri poeta spune: „învăț să iert întunericul” (umbră și fluture). Poeta ne prezintă și lumea sa, așa cum și-a alcătuit-o: „lumea mea // stă cocoțată / pe umerii lui Hercule / și râde gâlgâit / lumina / îi gâdilă tălpile / are gust / de măr verde / furat de Adam / din grădina Evei / când s-a împiedicat / de Cunoaștere / curată inocență a lui Abel / miroase a mugur crud / și explodează / în Edenul împodobit / cu bonsai / are șase ochi
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cuvantul_aur_sufletesc_din_fluviul_de_cezarina_adamescu_1355906018.html [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
Podul Mirabeau, Sena unduie lin./ Bate ora-n alt tărâm,/ Zile, nopți trec, eu rămân...” De când stau pe banca asta? Ce zi cenușie! Ce oră să fie? Un vuiet în urechi! Tumult de sonuri grăbite îmi sparge auzul! Vârtej. Lătrături gâlgâite intens, jelanii cântate! Fornăieli cunoscute! Totul anunță un trap alarmant de canină. Fox terrierul ivit se-oprește culcat pe labe ca la cunoscută poruncă. Boticu-i umed se mișcă ușor Așteaptă să capete învoire s-o pornească din loc. Scutur din
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1465712917.html [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
bombe, care se hotărăște rapid să treacă în defensivă și să arunce cu ceva. Negăsind nimic la-ndemână, acesta bagă caraba în buzunar, încarcă o provizie substanțială de anafură și țintește mașinal primejdia. De-abia atinsă, Coco sloboade un răcnet gâlgâit și jalnic, disproporționat, un schelălăit de hienă sau de civetă rănită de moarte și se retrage pas cu pas, în spatele mizanscenei, în penumbră. Unde dispare, la un moment dat, ca și cum n-ar fi fost! Concomitent, din străfundul șandramalei izbucnesc miorlăituri
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o excursie într-un loc lipsit de interes. N-a comandat cafea, ci o băutură cu lapte. Foarte spumoasă. Iar ultimele explicații (vorbea despre reușita melting-pot-ului: „La lumina soarelui, toate pisicile sunt bronzate, nu-i așa?“) erau însoțite de sorbituri gâlgâite și ritmice. Îmi spuneam că singurul argument în acord cu bonomia întâlnirii noastre ar fi fost să critic obezitatea unora dintre vilegiaturiștii din jurul nostru... Vinner se uită la ceas și se grăbi să încheie. — Am să văd ce pot face
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ce tatăl său nu putea să vadă. Aș fi vrut să-l mai întîlnesc pe acel omuleț în devenire dar, din păcate, existențele noastre nu s-au mai intersectat. Viața mi-a oferit și nenumărate momente de amuzament cu rîs gîlgîit, momente care mă fac să le retrăiesc cu plăcere și cu mare intensitate de cîte ori am prilejul. Trista pățanie din "Moartea capodoperei" (p. 186) a confratelui meu Ponor, este adevărată și mi-a provocat unele dintre cele mai plăcute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
veni cândva momentul să fac public acest lucru, însă deocamdată e taina mea, nu am mai spus-o nimănui... Până acum. Am s-o păstrez, încuviințează el, serios. E un secret foarte mare! Izbucnește apoi în râs. Un râs zgomotos, gâlgâit, care mă lasă mască. Oare am făcut o prostie că i-am zis? — Și am să mai păstrez cu sfințenie o taină, pe care de asemenea promit să n-o fac publică: ți s-a dus un fir de la ciorap
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să se avînte, tatonează "locația" potențială și ambianța, fie că e vorba de pragul (destul de lat) al unei ferestre de la mansardă, o porțiune de balcon sau de acoperiș, ba chiar un colț de pod. Emițînd fără preget bine-cunoscutele lor sunete gîlgîite, odată hotărîrea luată, ei trec în sfîrșit la fapte - cară, forfotesc, adună și orînduiesc neobosit bucăți de crengi și crenguțe, rămurele, răsaduri, semințe și frunziș, după care urmează instalarea pe termen nedefinit, trîmbițată în modul lor inconfundabil, fără discreție, delăsare
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
pe piept. Camera-ntreagă, sufocată de mirosuri grele ca de etuvă, părea cavou deschis din care fața bătrânei o înfiora cu prezența ca o amenințare, gonind-o cât mai repede de-acolo Ochi ei încordați se obișnuiră cu întunericul. Ușorul gâlgâit ca de copil adiind din pieptul bătrânei îi dădu Cerboaicei încredințarea că bătrâna nu se prefăcea. Era o biată femeie puțintică la trup, obosită de viață, cu ochii, când te privea în față, ca niște mucuri de lumânare, gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-se într-un joc grăbit; sticleau în lumină, pe urmă dispăreau. Un grangur sta nemișcat pe o ramură de fag întinsă spre soare; îi sticleau penele ca gălbenușul oului; întindea din vreme în vreme gâtul și da drumul unei fluierături gâlgâite, care trezea un răsunet lung în urmă, în ramurile pădurii. Paseri mărunte, stropite cu felurite colori, se chemau de pe vârfuri de nuielușe mlădioase; erau stigleți cu pete de sânge, pițigoi rotunzi cu pene cenușii și negre, cintezi cu piepturile cărămizii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
haine de blană moale și parfumată, zvârcolindu-se un timp, ghemuit pe o parte, cu o mână sub cap, privind geana de lumină strecurată pe sub ușă din încăperile celelalte, unde răsunau vocile și muzica. O auzea pe Ioana Sandi râzând gâlgâit, probabil se învârtea în ritmuri avântate, fericită, în rochia ei lungă, cu spatele și umerii goi, amețită de vin și de viață, povestindu-le celorlalți lucrurile pe care le știa de la el, dar care acum țâșneau din mintea ei, erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
bate joc.“ „Nu-mi bat joc. Ce-ai vrea să-ți spun?“, și își îndepărta iarăși cu o mână părul căzut pe frunte, ascultând lătratul câinelui de pe malul celălalt și glasurile copiilor care i se păreau că râd firav și gâlgâit. „Mă întreb de mai mult timp ce înseamnă pentru tine să iubești și dacă nu cumva mă iubești pe mine, cum spui, doar pentru că m-am nimerit în calea ta exact când simțeai nevoia mai mare să te dăruiești cuiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ruga să imite vorba înceată a bunicului. Îl ruga s-o imite pe maică-sa, o vreme el s-a împotrivit, a fost suficient să cedeze o dată. Îl privea cum merge, strigă, vorbește repede, gesticulează nervos și dezlânat. Ea hohotea gâlgâit. Într-o zi a înțeles ceva ce a uimit-o și n-a mai râs: purtările maică-sii erau stupide. N-a spus ce gândește, era convinsă că taică-său nu asta voia să-i arate, nu dorea să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mină claustrofob, urât cer alb în gri, galben de pergament, oamenii se mai duc de colo încolo și toți își caută garsoniere, scârțâie frânele țuguiat, motor de mașini, demaraje, se duce, a se duce, a se opri în sunet grav, gâlgâit și iar subțire ascuțit a frână. E o pace susținută, periculoasă la modul așteptării și toată ducerea, întoarcerea, claxoanele îmi par fără rost. Ești într-o spirală, mi-a zis Prietena mea cea cu care vorbesc și mă pupă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
lemnele au prins să scoată aburi. Ce-a crezut ? C-o să scape ? a zis Pearl, fără să se adreseze cuiva în particular. Aici suntem în Idaho, pentru numele lui Dumnezeu ! Naji a fugit la fratele lui, care scotea niște sunete gâlgâite, pe care Jina abia dacă suporta să le audă. Rana din pieptul lui Ahmad era mică, dar pământul de sub el se făcuse de-un roșu închis. Ochii bărbatului nu se mai focalizau. Nu, intenția lui nu fusese să scape. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
firul electric, recipientul de laborator Pyrex, documentele. — O să spun o rugăciune pentru tine, Walter. Bruch se opri din plâns, clar surprins. — Cum adică, unchiule Sammler? Te rogi? Muzica baritonală Îi dispăru din voce și din nou era gâjâit și vorbea gâlgâit ca un curcan. Unchiule Sammler, eu sunt cu brațele. Dumneata ești cu rugăciuni? Scoase un râset plin, din burtă. Râdea și fornăia, bălăbănindu-și trunchiul Înainte și Înapoi, ținându-se cu mânile de coaste, orbește arătându-și amândouă nările. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
șuviță care-i cădea peste ochi. La Încheietura mâinii avea un ceas argintiu care lucea discret. Adam a ridicat din umeri. Nu-i prea venea să creadă că steaua asta de cinema era Z, Însă vocea era a ei, râsul gâlgâit tot al ei. Ea era! — Nu-i așa că-i groaznic? a exclamat ea aproape În șoaptă. Toți oamenii ăștia insuportabili! Eu sunt aici din pricina tatălui meu. M-a silit să vin. Mama e plecată și el avea nevoie să dea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Choo și-a împuns aerul cu pumnul în semn de victorie. —Evrika mamii ei! Ăsta e cel mai grozav cadou de ziua mea la care aș fi putut să sper! Alison a zâmbit cu indulgență. Susan a scos un sunet gâlgâit și s-a prăbușit pe podea. Extazul și agoniatc "Extazul și agonia" Fiona s-a întins în cadă, simțind cum apa caldă îi învăluia umerii crispați. Exagerase puțin cu spuma ei de baie preferată - Crabtree and Evelyn, cu parfum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
vitrină. Mama, chircită Într-un colț, Își Îmbrobodi capul cu palmele desfăcute și se acoperi de gemete stinse. După ce fâlfâi neașteptat, pasărea Își luă zborul iar tata se opri din fluierat. De deasupra noastră, de la etajul Întâi, se auzi râsul gâlgâit și isterizat al doamnei Bolotă (cât mă enerva grasa asta!). Tata mi s-a părut că devenise foarte subțire, Învăluit de o privire melancolică, pe care nu i-o recunoșteam. Apropiindu-se de el, mama a Încercat să-i spună
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
colosal a izbucnit dintr-o dată; fum și flăcări prin deschizătură, PARASCHIV își retrage capul, îngrozit, urlând.) PARASCHIV: Macooo! Unde dracu’ ești? (Se apără de fum și de flăcări.) Macooo! (Un urlet chiar la buza deschizăturii.) Mă! Aici ești? MACABEUS (Vocea gâlgâită a lui MACABEUS, speriată și tremurătoare.): Fugi! Bagă-te-n jos! (Apar în deschizătură picioarele lui MACABEUS care încearcă să găsească, prin fum, partea de sus a scării.) PARASCHIV: Unde ești? (Îi vede picioarele și i le îmbrățișează.) Maco! (Fum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
rău, țață Savetă? Vezi că-ți rup urechile! Dar cîți colți v-au intrat în... Șase, mă tontule. Dar grebla are doar cinci colți. Cînd o să-ți dispară cașul de la gură o să vezi că totuși au intrat șase. Femeia rîde gîlgîit și găliganii se uită aiuriți unii la alții. Glumeață muiere Saveta asta! Angela Angela se bosumflase tare cînd a auzit că Raul a găsit o fătucă la Predeal, la cursul de perfecționare. A urcat în mașină și a pornit val-vîrtej
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fudulii. Nu putea asculta muzică, fremăta de nervi și imaginile din capul ei se succedau rapid, mai toate fiind scăldate în sînge. Îți dă fata nuntă, te face de gen neutru și apoi, după ce te vindeci, o să-ți dau... Rîde gîlgîit și este mulțumită de imagine. Din nou ninge și pe șosea se așterne un strat grosuț de zăpadă. Drumul este din ce în ce mai greu, orele trec în viteză și noaptea cade devreme. Remarcă faptul că este cam singură pe drum și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]