31 matches
-
ceea ce-ar trebui să fie opoziția. După un an și jumătate de sângeros atac al ex-comuniștilor la fibra națională, încă nu s-a ridicat, din praful nimicniciei și al infinitelor tranzacționări, nici un nume și nici o direcție credibilă. Aceiași revenanți gângavi, aceleași voci trecute prin vată, aceiași gropari ai ideii de democrație în România au tresăriri de ambiț și se visează din nou călare pe caii mari. Firește, nu-i mai aude nimeni. Partide care au omorât chiar ceea ce nu poate
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]
-
Floarea Adrian Păunescu pe postul "Realitatea" tv., vorbind despre virtuțile "Cîntării României" ("a lansat un număr uriaș de talente" etc. etc.), sindicaliști arborînd zîmbete complezente ce abia le camuflează lipsurile dentiției de tranziție; mutre de sărbătoare și microinterviuri cu inși gîngavi, unii purtînd pe cap șepcile proletare de odinioară, mă fac să retrăiesc stranii momente. Cînd, an de an, înainte de 1990, în calitate de "om al muncii", cu amenințările de rigoare ("ți se taie ziua, nu ți se mai dă primă tot anu
1 Mai muncitoresc by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13891_a_15216]
-
mult râvnită și arătând-o tuturor ca pe-un trofeu demn de capetele de mistreț al liderului lor, Năstase. Debușeul acestor pseudosavanți au fost, desigur, universitățile particulare. Cum orgoliul nu le era suficient, și-au scos diplomele la produs: inși gîngavi, ce transpirau la simplul gând că trebuie să citească o carte, au răspândit fericirea pe teritoriul patriei, ,predând" la șase-șapte ,universități" deodată, contra unor sume colosale, la care colegii lor de la ,stat" nici nu visau. Când lumea a început să
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
insul ce, aflat sub vraja patriotismului incendiar, se jură pe strămoși că nu-l interesează decât "să-l ajute pe cetățean", în burtă-verdele cinic, mojic, agresiv și agramat - " Nu e bani! De unde să vă dau? S-o omor pe mama?" Gângavi și pleșcari, șmecheri cu pompă și nesimțiți cu rictus lombrosian, ei debordează de vitalitate doar când reporterii le plantează sub nas un microfon sau când lumina îmbătătoare a camerelor de televiziune le baleiază orgoliile inepte de mahalagii. Sub costumele excelent
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n Canada! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17313_a_18638]
-
din guriștii de cenaclu susținea marea teorie a refuzului nostru de a invada, în 1968, Cehoslovacia. Jalnică eroare! România nu a refuzat atunci nimic, pentru simplul motiv că nici n-a fost invitată să se alăture trupelor pactului de la Varșovia! Gângavului din Scornicești i se rezervase în planurile Kremlinului un cu totul alt rol. Avea, de altfel, să-l îndeplinească cu strălucire: să fie canalul de scurgere (când de comunicare, când de intoxicare) spre chinezi și spre occident! Să nu ne
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
ori pe lună. Impostura a devenit atât de sufocantă, încât ajunge să-ți fie rușine că posezi și tu un grad didactic oarecare. Nulități incapabile să explice acordul între subiect și predicat, dușmani ireductibili ai gramaticii și ai limbii române, gângavi potriviți cu saloanele din casele de nebuni îți flutură, după impertinență și capacitate de-a penetra sistemul, grade și funcții menite să te facă praf. Dintre toate, cea mai odioasă e expunerea făloasă a stării (că altfel nu-i pot
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
transferul de la o universitate la alta, posibil numai și numai prin concurs - nu e cu nimic mai onorabil decât adunăturile sindicalisto-politice care, începând cu 1990, batjocoresc, mint și insultă cu iresponsabilitate. Fascinați, probabil, de gureșenia găunoasă a "tribunului", adunătura de gângavi preferă, timorată, să nu-l întărâte mai tare pe "credinciosul" ce n-are nimic sfânt. Fii ai aceleiași mame, ce i-a mai rămas lui Vadim să dezvăluie despre frații săi de ieri și de azi? Nimic esențial. Despre Iliescu
Fii și alifii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15794_a_17119]
-
mai guraliv și mai puțin chipeș, istoricii din vremea lui au luat măștile carnavalesc-hidoase ale unui cor de lăudători ai "gliei" și isprăvilor unice ale strămoșilor. Nu tu dramă, nu tu durere - doar victorie după victorie, până la apoteoza întrupată în Gângavul de la Scornicești. Cui a folosit acest șir neîntrerupt de laude de sine? Evident, celor care le produceau! Buna orientare pe șinele ideologiei de partid te ducea la conducerea unei catedre universitare sau te propulsa direct în fotoliul de academician. Chiar
"Barbarul cel bun" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9513_a_10838]
-
sacrificiul suprem / Au fost trăsături sublime ale acestui popor, / De ce astăzi frica și capul plecat, / Nimic nu explică misterul schimbat. // Cumva în fruntea țării au ajuns / Doar lașii și proștii, nătângii și hoții? Priviți cum se bâlbâie, lipsiți de idei, / Gângavi la tribune, se ceartă-ntre ei, // Dar tot căutând prin cărțile vechi, / Prin înțelepte proverbe străbune, / Răspunsul e simplu pentru oricare om: / țării îi lipsește un brav domnitor! // Așa că, Români, la luptă porniți, / Afară cu tot ce e putred și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cel slăvit! A intrat în- naltul templu Fiul Domnului, exemplu, și-a chemat în jurul său mulți pescari ce-o duceau rău; i-a-nvatat cu vorbe-alese că de semeni să le pese, să-ngrijeasca pe bolnavi, să-i învețe pe gângavi, să împartă bunătate, să le-aducă sănătate, să prefacă apa-n vin celor ce-o duc în suspin, să-nmulteasca pești și pâine celor ce-o duc de-azi pe mâine, să aducă bucurie celor fără măreție... Printre cei pescari
CÂNDVA ÎN IERUSALIM de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383538_a_384867]
-
apleacă-i puțin ceafa cu blânda-Ți mână și pune-i în spate ceea ce, dacă-Ți aduci aminte, mi-ai pus și mie, dar nu-l încovoia prea tare de vrei să n-ajungem în împărăția Ta decât șchiopi și gângavi. — Amin! - șopti Iovănuț. — Și-acum să mergem, fiule - grăi Metodiu - să dăm ochii cu domnul nostru lumesc. Episodul 73 NOUL DOMN Mai la începuturile acestei povestiri, când și condeiul nostru șovăia, neștiind cu ce ochi va privi măritul Cetitor osârdia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Dumnezeul nostru. Cu judecată răsplătește și va răsplăti, că El va veni și ne va mântui". Atunci se vor deschide ochii celor orbi și urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sări șchiopul ca cerbul și limpede va fi limba gângavilor; căci izvoare de apă vor curge în pustie și râulețe în pământ însetat' (Isaia XXXV, 3-6). Păgânii și antichitatea îl așteptau pe Mesia Dar nu numai poporul ales, ci și păgânii așteptau pe Mesia, fie datorită răspândirii iudeilor în toate
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Dumnezeul nostru. Cu judecată răsplătește și va răsplăti, că El va veni și ne va mântui". Atunci se vor deschide ochii celor orbi și urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sări șchiopul ca cerbul și limpede va fi limba gângavilor; căci izvoare de apă vor curge în pustie și râulețe în pământ însetat' (Isaia XXXV, 3-6). Păgânii și antichitatea îl așteptau pe Mesia Dar nu numai poporul ales, ci și păgânii așteptau pe Mesia, fie datorită răspândirii iudeilor în toate
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
Dumnezeul nostru. Cu judecată răsplătește și va răsplăti, că El va veni și ne va mântui". Atunci se vor deschide ochii celor orbi și urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sări șchiopul ca cerbul și limpede va fi limba gângavilor; căci izvoare de apă vor curge în pustie și râulețe în pământ însetat' (Isaia XXXV, 3-6). Păgânii și antichitatea îl așteptau pe Mesia Dar nu numai poporul ales, ci și păgânii așteptau pe Mesia, fie datorită răspândirii iudeilor în toate
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
Dumnezeul nostru. Cu judecată răsplătește și va răsplăti, că El va veni și ne va mântui". Atunci se vor deschide ochii celor orbi și urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sări șchiopul ca cerbul și limpede va fi limba gângavilor; căci izvoare de apă vor curge în pustie și râulețe în pământ însetat' (Isaia XXXV, 3-6). Păgânii și antichitatea îl așteptau pe Mesia Dar nu numai poporul ales, ci și păgânii așteptau pe Mesia, fie datorită răspândirii iudeilor în toate
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
număr, Dându-mi azi prilej de muncă și o viață sumbră. Rătăcim aici și nu mai suntem un nume. Suntem doar idei înscrise pe listele de sclavi. Purtăm în geamantane lacrima prin lume, Plecați din țara flască și ruinată de gângavi. Și cine poate ști câți mai mișunăm sub soare ? Un Bilderberg doar, ce-a plănuit să ne omoare. 10-06-12 Referință Bibliografică: TRISTEȚEA UNUI EMIGRANT / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 536, Anul II, 19 iunie 2012. Drepturi de
TRISTEŢEA UNUI EMIGRANT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359723_a_361052]
-
număr, Dându-mi azi prilej de muncă și o viață sumbră. Rătăcim aici și nu mai suntem un nume. Suntem doar idei înscrise pe listele de sclavi. Purtăm în geamantane lacrima prin lume, Plecați din țara flască și ruinată de gângavi. Și cine poate ști câți mai mișunăm sub soare ? Un Bilderberg doar, ce-a plănuit să ne omoare. 10-06-12 Referință Bibliografică: TRISTEȚEA UNUI EMIGRANT / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 536, Anul II, 19 iunie 2012. Drepturi de
TRISTEŢEA UNUI EMIGRANT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359724_a_361053]
-
un adverb de timp și loc, Să graviteze pe orbite clandestine. De-ar fi să-și stoarcă tot norocul din ghioc Acolo într-o țară unde-i este bine. Tu vino aci să înghețăm în dezacord Cu tot mai mulți gângavi sfidători și agramați, Ce fac anestezii unui popor pe cord, Înșirând la speranțe cu ochii bulbucați. 05-09-12 Referință Bibliografică: VOM FACE LA NOAPTE UN SINGUR COPIL / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 614, Anul II, 05 septembrie 2012
VOM FACE LA NOAPTE UN SINGUR COPIL de STELIAN PLATON în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343775_a_345104]
-
ca umbra unei stînci mari într-un pămînt ars de sete. 3. Ochii celor ce văd nu vor mai fi legați, și urechile celor ce aud vor lua aminte. 4. Inima celor ușuratici va pricepe și va înțelege, și limba gîngavilor va vorbi iute și deslușit. 5. Nebunul nu se va mai numi ales la suflet, nici mișelul nu se va mai numi cu inimă largă. 6. Căci nebunul spune nebunii, și inima lui gîndește rău, ca să lucreze în chip nelegiuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
gardienii, care și-au schimbat dintr-o dată atitudinea față de mine, reprezentau în fața mea legea. Chiar când mă înjurau, mă înjurau în numele legii. Și tot în numele legii mă scuipau uneori ca să-mi arate că lor nu le păsa de ce credeam eu. Gângavul mi-a cerut să-l salut când, în curte, urina pe un zid. În fața mea era legea care, într-o pauză, își făcea nevoile. Doar și ea trăiește, nu? Nu poate fi tot timpul severă și dichisită, mai are și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
gardienii, care și-au schimbat dintr-o dată atitudinea față de mine, reprezentau în fața mea legea. Chiar când mă înjurau, mă înjurau în numele legii. Și tot în numele legii mă scuipau uneori ca să-mi arate că lor nu le păsa de ce credeam eu. Gângavul mi-a cerut să-l salut când, în curte, urina pe un zid. În fața mea era legea care, într-o pauză, își făcea nevoile. Doar și ea trăiește, nu? Nu poate fi tot timpul severă și dichisită, mai are și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ca acasă. Judecătorul de pace, căpitanul de dorobanți, subcasierul și mai presus de toate subprefectul Zorchidescu sunt oameni aievea luați de pe uliță și puși pe scenă; tot așa Mache Morcoveanu, tipul mazilului sărăcit. De prisos ni se pare Sache Sorcoveanu (gîngavul ), căci defectele naturale sunt obiecte ale comicei de rând, nicidecum a comediei de caractere; apoi Tercilian, în care asemenea numai pronunția transilvaneană e comică. Dar aceste două din urmă persoane par a fi productele fantaziei, cam problematice de soiul ei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bolnav, în înțelesul de suferință psihică, ci mai mult un deficitar, în sensul constituțional, hereditar: despre Alexandru Vodă (1629-1630), Miron Costin spune că era "om de trup și de hire slab, boleac". Uneori, acești deficitari aveau tulburări de vorbire: erau gângavi, termen în circulație, încă, sau "făicavi", termen dispărut. Un termen dispărut este "apestisit". Apestisit reprezintă similarul lui arierat mintal: "... unii coconi, fiindu-le firea mai iute și mai vârtos trează, ei aleg de socotesc binele și răul, iar alții mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
primul, imaginea își atinge eficacitatea optimă. În acest sens, pictorul nu are nimic de spus. Ca dovadă, el pictează în loc să vorbească și să scrie. Dar ceea ce ne arată el ne "vorbește" și ne insuflă dorința de a ne exprima, nouă, gângavilor. De la sensibil la inteligibil, se produce o emulație. Cuvintele se pot strădui, dacă nu să recreeze farmecul, cel puțin să retranscrie imaginea și efectele ei, ecourile și derivele ei în noi. Ceea ce au făcut scriitorii sau poeții greci, latini, clasici
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și cultură. Iar un om care, din pricina unui beteșug, ori a potențialității Înnăscute al acestuia, este incapabil a deveni hoplit, fala armatei spartane, poate produce cultură, taman pentru că beteșugul Îl Împiedică să-și piardă vremea cu servituțile fizice. Și așa gângavul atenian Demostene a devenit orator. Îl las pe prietenul Nicu să detalieze, și Îl evoc pe Pasteur, a cărui celebritate se datorează operei de după „darul“ vârstei de 40 de ani, o paralizie; sau pe surdul Beethoven; pe al nostru Luchian
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]