71 matches
-
instalat din ce in ce mai rar, până s-a renunțat definitiv la el. Odată cu dispariția războiului din casă țărăneasca au dispărut din vorbirea oamenilor și sensurile unor cuvinte care desemnau componente ale acestuia precum: iepe pentru tălpici, moș și babă sau gașca și gâscan pentru dispozitivul care întorcea sulul din fața pe masura ce se adună țesătura, căi pentru scripeții care reglau ițele, minciunica pentru ultimul fuștel că și practica de a face Minciunica. Observăm în cazul prezentat cum unele cuvinte comune5au avut în trecut sensuri care
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
că în 1960 obiceiul se mai practică. Vezi și Varvară Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tradiții culturale, Editura MJM, Craiova, 2009, p.253 5. Minciunică-ultimul fuștel, a face Minciunica- a afla ursita, iepepentru tălpici, moș și babă sau gașca și gâscan pentru dispozitivul care întorcea sulul din față, pe masura ce se adună țesătura, căi pentru scripeții care reglau ițele. Referință Bibliografica: Măneanu Varvară Magdalena, Despre graiul local de Ziua Limbii Române / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 970, Anul
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_varvara_magdalena_d_varvara_magdalena_maneanu_1377592669.html [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
În costum de catifea, Cu cravată și curea. Duduca Didina, Dis-de-dimineață Dude duce-n piață, Dulci, pentru dulceață. Fana-Coțofana Fură fără frică Flori de filimică Strânse de furnică. Gâsca merge la bordei C-a gătit gulaș Grivei. Ga, ga, ga, gâscanul strigă Și gustă din mămăligă. Cucurigu-Gagu Pe gard ține hangu'. Gâsca sare pragu' Să-nghită gândacu'. Jaguarul la manej Joi se joacă cu un vrej. Luni ajunge în garaj Cu un jder în portbagaj. Mădă-Mădălina La manej muncește, Morcovi mărunțește
EXERCIŢII DE VORBIRE PENTRU CEI MICI de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_turlea_chifu_exerci_cornelia_turlea_chifu_1394218552.html [Corola-blog/BlogPost/349676_a_351005]
-
tăcuți la discuția lui cu Gheorghe. Până acasă nu se mai întâlni cu nimeni. Doar câinele de la casa lui Opregel îl lătră cu înverșunare scoțând capul pe sub poartă, iar la Ioana lui Iosif îi sâsâi agitat și cu ură un gâscan leșesc, enervat, când trecu prea aproape de tâlvura de gâște, haremul pe care-l stăpânea. Drumul pe care-l mai avea de parcurs șerpuia de-a lungul pârâului. Când ajunse la ultima cotitură, pe fundalul livezii cu meri, peri și pruni
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
cînd îi gătea lui în ele, copiii dormeau demult rupți de oboseală, pentru că toată ziua călăreau căruța din fînar, speriau găinile ce își căutau un loc pentru cuibar, necăjeau cîinele, se luptau cu curcanii și țipau înfricoșați cînd îi atacau gîscanii, ea spăla rufele, Cezar le storcea cu brațele lui puternice și le întindea pe funie, în curte, la soare, sau scoteau amîndoi așternuturile pe prispă, să se aerisească, îl hrăneau pe cel mic care, culmea, semăna cu Imperatorul Caezar, avea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
pe-aici Hărnicuțele furnici! Cocoțat, stă pe gentuța, Un fluture cu vestuță. Zoresc pasul, lângă baltă Un brotac în apă salța, Râd acum de întâmplare, Mi-o fi văzut umbră mare? Trebuie să îmi schimb planul, În cale-mi iese gâscanul Și îl știu de astă vară, Că e pus pe chelfăneala. Pas, pas, pas, trec prin livadă, Curcile le văd grămadă Și iar am de ce mă teme, Curcanu-i umflat în pene. Cât pe ce să fac iar țuști! Când în
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
ce nu ar fi făcut decât să-i complice viața, ori el detesta complicațiile. Dar femeia aceasta îi trezise interesul, mai mult decât ar fi trebuit și se simți deodată, iritat. ,, Să nu-mi spui că ai căzut ca un gâscan, în mrejele dragostei la prima vedere! Pe naiba, ce tot îndrug aici?” se opuse el, unei asemenea absurdități. Plesnind aerul cu dosul palmei, alungă amuzat acel gând ridicol. Celeste se întoarse la biroul ei cu capul vâjâind suspect și se
HAPPY VALENTINE S DAY de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1487112516.html [Corola-blog/BlogPost/372512_a_373841]
-
câștige ciolanul de tătâțe. M-a uimit că și în găștile gâștelor și ale bibilicilor se găseau găinari de toate soiurile și de toată soia. La fel, mi-a sunat cucurigul în cap, când am constatat că destui cocoși, rățoi, gâscani, câțoi, bibiloi rămâneau, în relațiile cu partenerele lor, ca și oamenii, fazani. Dar cel mai mult m-a frapat că toate cotețele beneficiau de autonomie locală, de steag , stemă și limbă. Adevărat că puține cotețe aveau probleme. În unele, minoritarii
ZBOR LA SOL de JANET NICĂ în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Zbor_la_sol_janet_nica_1377800652.html [Corola-blog/BlogPost/357204_a_358533]
-
gâtului lung, pe care îl roteau în toate direcțiile. Creasta cădea ca un evantai când în dreapta, când în stânga. Despre aripi nu se putea spune că ar fi fost de cocoș. Erau așa de mari, că le depășeau și pe ale gâscanului. De pe prispă m-am uitat lung prin curte. Nu o vedeam pe mamaia și nu auzeam nici frânturi din discuțiile pe care tataie le ținea de unul singur când muncea. Găinile erau toate strânse lângă gardul dinspre grădină, iar cei
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
Și Didinica mea ce-o să spună când m-o auzi că plec pentru o săptămână la Craiova, o să reziste, săraca? - Năică, dacă mă scoți din sărite, jur că te altoiesc! De Didina își arde acum sau să-l jumulești pe gâscan de bani? Cum a auzit cuvântul bani, Năică a prins culoare în obraji și, alături de Ion Bâzdoagă, își făcea curaj ca iepurele în fața ursului care se lăuda: "Ochi mari ca ai lui n-o să aibă Moș Martin niciodată!" dar simțea
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ix_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225403.html [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
probleme ai venit pe la mine? —Așa e, taică, că la matale vine oamenii numai cu probleme. Vorba aia: nimeni nu pleacă de gras de acasă! Uite ce problemă am: zurliii ăia trei, Corcodușe și cu ai lui, mi-au șoimănit gâscanul ăl bătrân. L-au călcat pe picior cu tinicheaiua aia, cu care să plimbă. I-a văzut trei martori: Ilie al lui Cloță, Mitu lui Baibarac și Jan al lui Găoază. N-am sărăcit eu cu asta, domn’e șef
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
cu tinicheaiua aia, cu care să plimbă. I-a văzut trei martori: Ilie al lui Cloță, Mitu lui Baibarac și Jan al lui Găoază. N-am sărăcit eu cu asta, domn’e șef, că mai am 25 de gâște și gâscani. Dar îmi pare rău de bietul animal, că se chinuie. Nu vreau nimic de la ei sau de la familiile lor, dar pune-i tălică o țâră cu tălpili pe jar; să simtă! Știi cum zâce vorba: dacă nu e, înseamnă că
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
completă, le-am ținut o polologhie despre respectarea legilor despre „ce ție nu-ți place altuia nu-i face” și alte astfel de chestii educative. După ce am terminat eu cu preambulul, i-am întrebat ce s-a întâmplat cu bietul gâscan, cum a avut loc accidentul. A început Corcodușe: —Șefu’, noi n-avem nicio vină. Când am trecut pe lângă gâște, Tarzan a sărit la noi. — Cine e Tarzan? am întrebat eu. — Gâscanul; că așa l-a botezat pe el nea Ilie
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
i-am întrebat ce s-a întâmplat cu bietul gâscan, cum a avut loc accidentul. A început Corcodușe: —Șefu’, noi n-avem nicio vină. Când am trecut pe lângă gâște, Tarzan a sărit la noi. — Cine e Tarzan? am întrebat eu. — Gâscanul; că așa l-a botezat pe el nea Ilie. Aaa!... așa, și?! Păi, atunci Mehmet l-a mușcat pr Tarzan de căpățână și când s-a zbătut, ca să scape, a intrat cu piciorul sub roata zdrâng-cicletei și s-a accidentat
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
a ridicat pe vârfuri și i-a dat o pălmuță fiului ei unic. — Nu fu bine, da’-mi plăcu, i-a zis Corcodușe, după care a început să povestească. — Vezi matale, domn’e șef, când ne-ai chemat atuncea, cu gâscanul accidentat, noi am crezut că ăia care ne-au văzut și ne-au pârât la matale e nea Ilie al lu’ Cloță, nea Mitu al lu’ Baibarac și nea Jan al lu’ Găoază. Atunci ne-am gândit noi să ne
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1456568909.html [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
au început Să găgăie în chip și fel. Gânsacul găgăia și el, Încât mai că la asurzit / Pe Prepeleac. „M-am pricopsit! De dracu-abia de m-am scăpat / Și peste tatăl său am dat” - Zise Dănilă-n gândul lui. / Furios, apoi, gâscanului, Îi spuse amenințător: / „Las’ că îndată te însor, Măi buclucașule ce ești! Cu mine, tu te potrivești?” Un negustor el a văzut, / Care avea pungi de vândut. Grabnic, gâscanul i l-a dat / Și-o pungă goală-a căpătat În schimbul
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
peste tatăl său am dat” - Zise Dănilă-n gândul lui. / Furios, apoi, gâscanului, Îi spuse amenințător: / „Las’ că îndată te însor, Măi buclucașule ce ești! Cu mine, tu te potrivești?” Un negustor el a văzut, / Care avea pungi de vândut. Grabnic, gâscanul i l-a dat / Și-o pungă goală-a căpătat În schimbul lui. A isprăvit / Și-apoi spre casă a pornit Plin de mândrie și-ncântat / Că de belele a scăpat. Dar când de boi își amintise, / Toata-ncântarea îi pierise
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
zboare înapoi, iar la scurtă vreme s-a mai întors încă una și a însoțit-o. - Eu cred că astea două erau o famile, adica soț și soție, și-a dat cu părerea Mara, și dacă s-a întors gâsca, gâscanul n-a lăsat-o singură, a venit după ea, fiindcă așa e în familie. De când privim noi în fiecare zi de iarnă aceste cârduri de gâște, niciodată nu am văzut să se întoarcă vreuna din cârdul cu care a plecat
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_povestiri_pentr_elena_buica_1361172063.html [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
par chiar simpatice. Ajung uneori nu doar să le tolerez, ci chiar să le vânez, gustându-le pe-ndelete. De pildă, mi-a făcut plăcere să frânez brusc, pentru a acorda prioritate unui șir de gâște perfect aliniate, conduse de un gâscan țanțoș și tacticos, cu moț țeapăn. Tabloul acesta idilic, desprins parcă dintr-o felicitare de Crăciun, nu mă frapează așa de tare cum o face sonorul care l-a completat, venind din radioul de la bordul mașinii, unde se transmitea un
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1489572721.html [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
A-haa! Și făceau mutre de prostovani mirați, ducând mâna la ureche. Uite-așa jucau până noaptea târziu, când obosea și noaptea, privindu-i mirată, cu luna și toate stelele.. Dar ei nu oboseau. Erau superbi!.. Îmi aduc aminte când Nicu Gâscan, unul dintre cei mai buni dansatori, spunea: -Zi-i, bă, nea Mielache, o „Țiitură”! Da’, știi? Așa, ca pe sufletul meu. De fapt, „Țiitura” nu era un joc cu anumiți pași și reguli. Era un fel de sinteză a tuturor jocurilor
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
o „Țiitură”! Da’, știi? Așa, ca pe sufletul meu. De fapt, „Țiitura” nu era un joc cu anumiți pași și reguli. Era un fel de sinteză a tuturor jocurilor. De aceea nu putea fi executată de orice jucător. Dar Nicu Gâscan era un jucător de excepție, creator de pași de dans, înzestrat cu multă fantezie. Parcă-l văd... Începea cu pași lenți, cu arcuiri de picior. Mișcările trupului și ale mâinilor pluteau cu unduiri lascive, expresia feței, transfigurată, cu ochii aproape
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
din ce în ce mai rapid, pe diferite mișcări, sărituri pe un picior, pe călcâi, cu sincope bătute și bătăi pe glezne și coapse, în salturi sacadate. Mișcările picioarelor, precum trilurile ciocârliei, zburând prin înălțimi în fâlfâiri amețitoare și țâșniri vijelioase...Sufletul lui Nicu Gâscan zbura...zbura...săltat de furtuna pașilor și mâinilor. Apoi, curgea lin, în ritmurile lente ale arcuirilor elegante de pași și gesturile creionate de mlădiera trupului. Ciocârlia ne-a săgetat în zborurile ei către soare, atât cântecele cât și dansurile. Sleit
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
marafeturi. Credul, fără minte multă A ajuns la tine-n burtă. Chiar de ți-e curata laba Tare murdară e treaba! 11.Doi pisoi Gâsca se mândrea în zori Cu cei zece puisori, Toți ieșiră pe tăpșan Paznic bun, tata gâscan. Doi căței cu păr vâlvoi Amar schiaună-n zăvoi Cu gândul la o friptură Au luat un pui în gură. Greșeală de neiertat, Plata pe loc a picat. Să vă spun ce au pățit? Gâscanul i-a pedepsit. Stau acuma cuminței
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezie_pentru_copii.html [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
ieșiră pe tăpșan Paznic bun, tata gâscan. Doi căței cu păr vâlvoi Amar schiaună-n zăvoi Cu gândul la o friptură Au luat un pui în gură. Greșeală de neiertat, Plata pe loc a picat. Să vă spun ce au pățit? Gâscanul i-a pedepsit. Stau acuma cuminței În curte cei doi căței, Langă pui de poți să crezi Pe căței nici nu-i mai vezi. Cu gâscanul cel viteaz Rost e să dați de necaz; Cand pe lângă pui v-aflați, Grijă
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezie_pentru_copii.html [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
Greșeală de neiertat, Plata pe loc a picat. Să vă spun ce au pățit? Gâscanul i-a pedepsit. Stau acuma cuminței În curte cei doi căței, Langă pui de poți să crezi Pe căței nici nu-i mai vezi. Cu gâscanul cel viteaz Rost e să dați de necaz; Cand pe lângă pui v-aflați, Grijă, să nu-l supărați! Referință Bibliografică: Poezie pentru copii / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 247, Anul I, 04 septembrie 2011. Drepturi de
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezie_pentru_copii.html [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]