35 matches
-
Gheo pe cinste, un Gheo și jumătate, fost lipit pământului din cauza bogătanilor hrăperți. Și-apoi, câte un hartan se va mai putea dosi pentru acasă, că doar carnea de cal abatorizat îi mai bună decât cea de oaie pierită de gălbează pe la oamenii din sat. Oricum, măi Gheo-tată, suntem la un singur pas de belșugul făgăduit, și-a zis grăjdarul, salivând cu gândul la fripturi și la tocane aburinde, bine mirositoare, și la mulțumirea sufletească pentru răzbunarea împotriva lui Roibu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
din oase putrede și puturoase, jucând peste case, prin grădini, printre oameni, o moimă cu mustăți, înfiptă, ca o țață, în toate certurile, în toate marile războaie, dar și în războaiele particulare, o muiere ca de ceară, ca atinsă de gălbează, uscată, făcută aproape din nimic, dar care a avut puterea - de cine mama dracului dată? - de a-l duce și pe Iisus, răstignit, în!... și uite că și după Învierea lui Cristos, hârca naibii n-a sfârșit prost!" (p. 215
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
cheamă Vlad? Te cheamă Tudor? Te cheamă Vasile? Te cheamă Dumitraș? Te cheamă Adrian? Te cheamă, pocitanie nădușită la subsuori, mai bine nu te-ar chema ! Îți lucesc ochii în cap ca două căcăreze, bălegate de o oaie bolnavă de gălbează. Bălegate cu sânge, avortonule ! De-acuma ți-i albul ochilor roșu. Ai obrazul plin de bube negre, ca fața mortului de muște. Ai răsuflarea grea ca o scăpăciune de dihor și ți-i glasul leșios de parcă ai fi golit, de
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
gheața - interveni Bijinski. A făcut rapița praf. Cădea gheața ca plumbul. La noi au bătut tătarii, pe o porțiune destul de întinsă - zise Metodiu. Au încurcat toată cânepa. — Și la noi, în primăvară - se auzi glasul subțire al Malgorzatei - a dat gălbeaza în oi, dar le-am tuns cu tata și ne-am scos pârleala. Zbignew tuși stânjenit, iar pan Bijinski se uita triumfător spre doamna Potoțki, ca și cum ar fî vrut să-i spună: „Ei, vezi cum se exprimă noră-ta?”. — într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
din fondul preroman și din fondul latin, au trecut și la alte popoare, odată cu produsele păstorești care erau de bună calitate. Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secetă, de focul auriu, nici câinii nu se mai opresc pentru un piss, începe drumul către Paradis. Acolo vravia e mult mai jucăușă, Corbii ceremiomioși stau doar la ușă, iar cariul și furnicile lucrează, să roadă-n carnea înmuiată de gălbează. În care limbă noi murim? În geamăt, iar geamătul nu prea se ia în seamă, tradu-l în versuri ori petrece cum dorești, suntem la Porțile Orientului, în București. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ Where are you? Întreabă schilodul înghițindu-și o labă, se consumă
CĂDEREA ÎN PARADIS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374413_a_375742]
-
că-i flămând e pedepsit, Victoriile-s istorie se-ngroapă Și visele devin coșmar, Azi, iarna vrajbei noastre Nu e iarnă, Azi, vrajba e-un cuvânt frumos și rar, Căci toți zâmbesc, vorbesc, complimentează Un Dumnezeu bolnav de SIDA și gălbează, Iubirea, la concursuri, se câștigă, Poetul trece-ntins pe o cotigă. *** Ziua-i masivă, albă și rece, Ca un colegiu pentru colege, Numai iubita, doar ea se zărește Intr-o oglindă ca ochiul de pește. Trece cu trenul omul cu
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
de cuvânt și nu a încercat schimbarea. Pe lângă Marghiolița lui Giolgău când trecu mai devreme și îi zise doar: - Bună ziua Marghioliță!” Fără alte glume, îl opri și aia și îl întrebă, dacă e bolnav: -Ce-ai pățit Vulpe? Te-a lovit gălbeaza, de ai aerul ăla de om suferind? -Ești sărită după fix Marghioală, de -mi cobești a rău? Arăt eu a om gălbejit? Du-te fă la doctor, să-ți iei ochelari de vedere! - Păi atunci ce dracului ai,mă scrântitule
VULPE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375678_a_377007]
-
om, apa reprezintă: - mediu de viață - sursă de bani - doar pericol 12. Apa este mediu de viață pentru: - ursul brun - rechin - bradul roșu 13. În lipsa apei poate apărea boala: - SIDA - scabia - gripa 14. Consumând apă poluată putem contracta boala: - teniaza - gălbeaza - giardioza Răspunsuri: 1-c; 2-c; 3-a; 4-c; 5-a; 6-b; 7-c; 8-c; 9-b; 10-c; 11-b; 12-b; 13-b; 14-c. Toate formele de viață cunoscute depind de apă? Aproape 72% din masa corpului uman fără grăsimi este apă? Apa este o resursă
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
degete, îl freca mărunțel, mărunțel de podul palmei și striga iar: - Hai, cuscre Ilie, cumpără praful de pureci "Lux", doi lei cornetu, neam de neamu mă-ti n-a scăpat de păduchi! Apropie-te, neamule, ia praful! Vindecă râia și gălbeaza! Omoară căpușa în găoacea ei?Nu te zgu", cumetre! Răgușea. Țăranii, neîncrezători. Le-ar fi trebuit praful străinului, că-i sugeau lighioanele, dar de unde să știe ei că e bun? În cele din urmă, caramangiul înșfăca pe câte unu! și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan, mânz, țap, țarc, murg, urdă, zer, gălbează, stână, baci, strungă, brânză și jintiță. Stânele se organizau prin asocierea unui grup de oameni din sat care își adunau oile în comun, formau o stână și angajau ciobani să păzească oile. Ciobanii erau plătiți în bani sau în natură
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Creatorul de artă - acest mare surmenat al lumii. Pe scriitorii consacrați îi iau la frăgezit criticii juniori. Artiștii - acești sublimi aruncători de punți. E foarte greu să găsești esențialul. D - apoi să - l și îmbraci în cuvinte. Cioran vorbea despre gălbeaza Mioriței, eludând inefabilul fiecărui tablou al baladei. Poeții se nasc, cititorii se formează. Artistul trebuie fotografiat în halatul timpului. Ca și iubirea, arta este o gimnastică a sufletului. În demascarea forței s - au aflat întotdeauna și diviziile artei. Prestigiul cultural
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
încărcăciune bolnav - bolnăvicios scârnav - scîrnăvicios gubav - gubăvicios trândav - trîndăvicios -ință/-enția [credință] - credincios [putință] - putincios [neputință] - neputincios [biruință] - biruincios [stăruință] - stăruincios 103 {EminescuOpXV 104} netrebnicie [trebuință] - trebuincios [netrebuință] - netrebuincios negru - negricios - negriciune alb - albicios - [albiciune] galben - gălbenicios în-gălben-i galben gălbenare gălbează gălbegit gălbeniciune gălbenicios gălbeor gălbenaș credință III ființă silință umilință voință dorință stăruință trebuință IV iscusință căință - căincios împac - împăcăciune - împăcăcios [bolnav] - bolnăviciune - bolnăvicios kraenklich [galben] - gălbenicios - gelbich* privință - privincios putință - putincios moeglich neputință - neputincios împăcăciune - împăcăcios (sich zu beruhingen
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nu poate fi cuvânt slav, așa cum cred unii. Termenul buză a fost explicat de alți cercetători, mai puțin numeroși, ca fiind format din bot (< lat. botum „bot“) cu sufixul -ză de origine traco dacă (care apare și în cuvinte ca gălbează, coacăză, pupăză). Soluția nu este satisfăcătoare, mai ales pentru că se bazează pe sensul contemporan „parte superioară, vârf, culme“ din expresii ca buza dealului, buza vasului; rămâne neexplicat sensul de bază al cuvântului, care face parte din terminologia corpului omenesc. Limbile
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
noi! Nu strângem multe comori, pe Pământ! Moliile rod și hoții fură la ele!... Chitul cel alb a oftat cu duhoarea cea înecăcioasă. Fumul acela, de la plecare, parcă mirosea altfel decât întâia oară. Te pomenești că o fi având niscaiva gălbează la carburator, a tot cugetat Vartolomei, care rămăsese, în drum, clătinându-se, pe picioarele lui, betege din pruncie, cu mâna streașină la ochi. Trandafira suspina înăbușit, stăpânită și ea de năluca mirosului. Scânci, sub nuc, în mijlocul drumului singuratec: Omule, pierderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
După ce bubele sparg, pentru eliminarea puroiului se pun deasupra frunze de calapăr. - Buba neagră. Se spală cu fiertură de brustur, sau cu frunze pisate de brustur. - Bube dulci. Se vindecă cu jalbă albă. Uneori se ung cu suc de rostopastă. - Gălbează. Oilor gălbejite li se dă în mîncare coji tocate de nucă verde ori funungine. - Cârcei. Se freacă locul ce se crispează, în trei zile de marți, consecutive, cu țărâna luată de pe tulpină de gutui. - Chișarea-n pat. Dacă un copil urinează
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fost. El vânduse ce avusese de vândut și își terminase misiunea. Rolul lui de Iuda, în această teribilă tragedie era să confirme spusa filosofului nostru surghiunit o viață, Emil Cioranu: -« Icoana blândei și frumoasei noastre Miorițe, este uneori umbrită de gălbeaza ei». Pentru serviciile sale aduse organelor de securitate a fost răsplătit cu postul de director al unui liceu dintr un orășel din Țara Făgărașului. Încadrarea juridică a fost aceeași pentru toți, condamnările au fost, deși diferite, toate mai mult decât
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mă cred zmeul-zmeilor? Am început să mân oile mai repede spre casă. Și de ce mă grăbeam, de ce mi se părea că oile-mi fac împotrivă. Se împrăștie ba la stânga, ba la dreapta. Și nu se mai satură de păscut. Brrrr, gălbează...! Am prins a mă răsti la ele și a le pocni pe șira spinării cu bățul; și-l trimiteam și pe Ursu, să le strângă mai grămadă, pe cele răzlețe, și le concentram și mânam pe firul drumușorului. Dar, pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Zlate, poate nu știai cu ce se ocupă. Barem atâta lucru ținusem minte: - Ăsta-i Zlate care-o ia pe spate! - Și pe burtă să-l las, să moară de necaz! - Și să-l frec În găoază până dă În gălbează! Maiorul Zlate se prăvălește pe scaun și bate palma În masă, făcând să salte sticla cu apă. Vrea să suspende ședința, vrea să ia cuvântul, bălăngăne capul În toate părțile căznindu-se să dea afară din el ce are de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
a fost constatată la locul de proveniență al vitelor și nici într-o rază de patruzeci de kilometri. Cînd e vorba de vite din specia ovina, trebuie să se mai ateste următoarele: dd) Că în cursul ultimelor sasezeci de zile gălbeaza nu există la locul de proveniență al vitelor și nici într-o rază de patruzeci de kilometri, și ... ee) Că în cursul ultimelor sasezeci de zile gălbeaza nu există la locul de proveniență al vitelor și nici într-o rază
PROTOCOL adiţional din 7 decembrie 1929 LA CONVENŢIA ROMÂNO-POLONA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136717_a_138046]
-
să se mai ateste următoarele: dd) Că în cursul ultimelor sasezeci de zile gălbeaza nu există la locul de proveniență al vitelor și nici într-o rază de patruzeci de kilometri, și ... ee) Că în cursul ultimelor sasezeci de zile gălbeaza nu există la locul de proveniență al vitelor și nici într-o rază de douăzeci de kilometri. În ceea ce privește porcii, se cere o atestare suplimentară prin care să se facă dovada: ff) Că în cursul ultimelor douăzeci și opt de zile, pesta și
PROTOCOL adiţional din 7 decembrie 1929 LA CONVENŢIA ROMÂNO-POLONA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136717_a_138046]
-
vitelor bolnave sau bănuite. Se vor considera că epizootii, în sensul prezentului Protocol: a) Pesta bovina; b) peripneumonia bovideelor; c) febră aftoasa; d) dalacul bacteridian; e) febră bubonica; f) septicemia emoragica a vânatului și a vitelor; g) răpciuga solipedelor; h) gălbeaza oilor; i) durina; k) exantema împerecherii la căi și la bovidee; l) raia solipedelor și oilor; m) turbarea; n) pesta și pneumonia infecțioasă a porcului; o) boală porcilor. ... În afară de informațiile sus menționate și de schimbul regulat al buletinelor de epizootii
PROTOCOL adiţional din 7 decembrie 1929 LA CONVENŢIA ROMÂNO-POLONA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136717_a_138046]
-
o) boală porcilor. ... În afară de informațiile sus menționate și de schimbul regulat al buletinelor de epizootii bimensuale, autoritățile centrale competențe ale celor două Părți Contractante își vor comunica imediat, pe cale telegrafica, primul caz de pesta bovina, peripneumonie a bovideelor și de gălbează a oilor, survenit pe teritoriul lor. În cazul cînd s-ar constată că în urmă traficului de frontieră a vitelor, una din epizootiile menționate sub literele a, b, c, h, i, k, l și n, a pătruns din teritoriul unei
PROTOCOL adiţional din 7 decembrie 1929 LA CONVENŢIA ROMÂNO-POLONA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136717_a_138046]
-
Dr. Reiss nr. 10, redactor responsabil inspector agricol Longhin Nuțu. În numerele 3 și 4, apărute la 15 februarie 1923, anul XIV, citim în cuprins: „Ceva despre pădurile Bucovinei” de George Bălan ; „Cultura mătăsarului” (viermele de mătase) de Iustin Onică; „Gălbeaza sau distomatoza” și „Despre fătare la vitele cornute”, ambele de I. Bodnariuc, agronomul - regional; „Compostul” (gunoiul putred, mranița) de Eust. Moldovanu care semnează și „Cultura alacului (soi de grâu); Din albinărit: Prinderea și așezarea roiului - de Ioan Vicoveanu; Cocoșeii de pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Familia Equisetacee. Codie, Părul porcului (Equisetum arvense, Equisetum silvaticum, Equisetum hiemale, Equisetum ramosissimum, Equisetum thelmateja) 2. Clasa Mușchi Familia Bryacee. Mușchi de copac (Bryum argentum) Familia Polytricacee. Mușchi de jgheab (Pogonatum urnigerum), Mușchi de pământ (Polytrichum commune) Familia Marchantiacee. Călbează, Gălbează (Marchantia polymorfa) 3. Clasa Bureți. Familiile Mucoracee, Aspergilacee. Mucezeală (Mucor mucedo, Penicillium candidum, Aspergillius glaucus) Familia Clavariacee. Creasta găinii (Clavaria botrytis), Creastă măruntă (Clavaria crispula), Creasta cocoșului (Clavaria flava). Familia Hidnacee. Nemțișor gros (Hydnum repandum) Familia Polyporacee dintre care despre
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]