32 matches
-
dar am uitat unde se găsește locul acela, ba chiar și cum se numește. Tu mai ții minte? mă întreba. Nu. Atunci, eram condamnați să rătăcim. Până una alta, trebuia să ne cățărăm în continuare până în vârful catargului, ca să legăm gabierul mic, ce sta să se rupă și ne făcea să avem o înclinare puternică deasupra bordului. Valurile scăldau puntea. Hai! Pe măsură ce urcam și zorii se apropiau, Parisul se desfășura dedesubtul nostru, val după val, până la orizont. Tălăzuire abruptă de zinc
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
librării Gaétan Soucy - Fetița care iubea prea mult chibriturile (Ed. Polirom, 149 000 lei); John Irving - A patra mână (Ed. Humanitas, 250 000 lei); David Lodge - Cât să întindem coarda? (Ed. Polirom, 179 000 lei); Alvaro Mutis - Isprăvile și necazurile gabierului Maqroll (Ed. Humanitas, 250 000 lei); Mircea Berindei - Paravanul venețian: portrete și amintiri (Ed. Humanitas, 240 000 lei); Dan Țăranu - Al patrulea element (Ed. Polirom, 149 000 lei); Ion Ianoși - Dostoievski și Tolstoi: poveste cu doi necunoscuți (Ed. Fundația Culturală
Agenda2004-33-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282772_a_284101]
-
numitului căpitan avusese drept rezultat În acei doi ani relaxarea totală a disciplinei la bord, pînă Într-acolo Încît, la trei zile de la plecarea de pe Insula Hood, atunci cînd cineva băgase pentru prima oară de seamă absența lui Knut, un gabier cam redus mintal, concluzia logică fusese că, probabil, căzuse peste noapte În mare, prin asta considerîndu-se rezolvată problema. Căpitanul Își trecuse binișor În contul lui leafa pe care i-o datora, la următoarea escală, gabierului pierdut, și nimeni nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
seamă absența lui Knut, un gabier cam redus mintal, concluzia logică fusese că, probabil, căzuse peste noapte În mare, prin asta considerîndu-se rezolvată problema. Căpitanul Își trecuse binișor În contul lui leafa pe care i-o datora, la următoarea escală, gabierului pierdut, și nimeni nu se mai gîndi vreodată la bietul tăntălău. Acesta, pe de altă parte, nu ar fi fost În stare să-i explice În norvegiană - singura limbă pe care o vorbea - ce anume se petrecuse de fapt, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
difuz și misterios, care părea să dispară zile Întregi, ca și cum ar fi abandonat insula, În căutarea marilor albatroși, pentru a se ivi din nou, dintr-odată, din pămînt, din iarbă verde. Knut, norvegianul, tont și profund superstițios ca un bun gabier ce se afla, părea să nutrească aproape absoluta convingere că Oberlus era jumătate om, jumătate demon, o ființă himerică Înzestrată cu puteri magice, capabilă să dispară În timp ce era privită sau să se materializeze din nou În momentul cel mai nepotrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
se repete, iar asta Îl făcea să simtă o gîdilitură neliniștitoare În capul stomacului, asemănătoare cu aceea pe care o simțea cînd, În copilărie, tatăl lui Îi promitea că-l duce să vadă păpușarii. — Coleman! strigă el. Pregătește-i pe gabieri și, cînd sînt gata, trezește-l pe domnul Garret... Zbîrcitul șef de echipaj făcu un gest de Încuviințare, aruncă o privire spre pămînt și dispăru grăbit printr-un tambuchi. TÎnărul ofițer trei Elliot Caine studie direcția vîntului, verifică impecabila orientare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mînă În timp ce se Întorcea spre cabina lui. Adu-l pe domnul Garret imediat, iar oamenii să se pregătească pentru manevre... Mă amuză să salvez naufragiați. Zece minute mai tîrziu avea să se Întoarcă perfect bărbierit și Îmbrăcat În uniformă, În timp ce gabierii Începeau să strîngă pînzele și coasta de lavă se zărea Înaintea lui cu maximă claritate, Încît aproape că se puteau distinge trăsăturile bărbatului care, În picioare pe stîncă, nu Înceta să-și agite brațele, cu disperare. — Te-am văzut! Te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
exploziei Îl trezi pe Oberlus. Vela mare fusese strînsă; prora nu mai spinteca apa, ci numai se Înfigea blînd În ea, cu elanul tăiat, iar oamenii se grăbeau să arunce ancora și să coboare bărcile la apă, cînd, deodată, un gabier ridică brațul, alarmat: — Acolo! Acolo! Bărbatul de pe stîncă striga acum, părea să ceară ajutor, cu toate că nu se putea Înțelege ce spunea, agitîndu-și brațele tot mai disperat, În vreme ce celălalt bărbat venea pe deal În jos, sărind și țopăind pe pietre și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
să comunicăm unii cu alții. Ținîndu-se la o distanță de cîțiva iarzi de „Pequed“, ambarcațiunea izbuti, cu ajutorul vîslelor, să rămînă în linie paralelă cu vasul, care înainta greoi printre valuri îcăci între timp se stîrnise un vînt foarte puternic), cu gabierul mare mascat. Deși, în răstimpuri, cîte un talaz uriaș, răsărit pe neașteptate, împingea ambarcațiunea în fața vasului, ea revenea, cu dibăcie, la poziția de mai înainte. între cele două părți se legă astfel o conversație, supusă din cînd în cînd unor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de a se apăra împotriva lăcomiei acaparatoare a lumii occidentale. Țărmurile strîmtorii Sund sînt lipsite de cetățuile impunătoare care apără intrările în Mediterana, în Marea Baltică și în Hellespont. Spre deosebire de danezi, acești orientali nu cer niciodată omagiul slugarnic al coborîrii velei gabier, din partea nesfîrșitului alai de corăbii care, de cîteva secole încoace, trec zi și noapte printre insulele Sumatra și Iava, purtînd în cală încărcături grele și scumpe, aduse din Orient. Dar, deși renunță la acest ceremonial, nu renunță cîtuși de puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fulgerelor - tot astfel, la ultimele cuvinte ale lui Ahab, mulți dintre marinari fugiră de lîngă el, îngroziți. Capitolul CXIX PUNTEA, SPRE SFÎRȘITUL PRIMULUI CART DE NOAPTE Ahab stă lîngă timonă, Starbuck se apropie de el. ĂTrebuie să dăm jos verga gabierului mare, domnule căpitan. Parîmele au slăbit, iar balansina de sub vînt e pe jumătate desprinsă. S-o dau jos, domnule? Ă Nu da jos nimic, leag-o! Aș înălța arboretul contra-rîndunicii, dacă-aș avea vreunul. Ă Pentru numele lui Dumnezeu, domnule căpitan
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu te-atinge de nimic, leagă totul! Vîntul se stîrnește, dar încă n-a ajuns pe platourile mele. Hai, repede! La treabă! Omul ăsta mă ia, zău, drept căpitanul cocoșat al unui vas de cabotaj! Auzi, să dea jos verga gabierului mare! Nu. limbricule, află de la mine că cele mai înalte catarge sînt făcute pentru vînturile cele mai cumplite, iar catargul creierului meu lunecă acum printre nori. Să-i dau jos pînzele? Numai fricoșii își dau jos pînzele din cuget pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o caschetă. Așa! Hei, ia te uită, mantaua mi s-a dus peste bord! Doamne, Doamne, ce prost crescute mai sînt vînturile astea care vin din cer! Urîtă noapte, băiete! Capitolul CXXI MIEZUL NOPȚII îN GREEMENT. TUNETE ȘI FULGERE Verga gabierului mare. - Tashtego o leagă cu parîmă suplimentară Ă Hm, hm, hm! Oprește-te, tunet! Prea mult tună pe-aici pe sus. La ce bun tunetul? Hm, hm, hm! Nu vrem tunete, vrem rom, dați-ne o cană de rom. Hm
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cine știe la ce adîncime se va scufunda, de azi într-o săptămînă, trupul lui Starbuck și trupurile tuturor celorlalți din echipaj? Doamne, Dumnezeule, unde ești? Să apăs? să apăs?... Vîntul a căzut și și-a schimbat direcția, domnule căpitan. Gabierul mare și gabierul mic au fost întinse și terțarolate. Nava își ține drumul. Ă înapoi toată lumea! O, Moby Dick, în sfîrșit ți-am nimerit inima! Acestea fură vorbele bolborosite de bătrîn în somnul lui chinuit, ca și cum glasul lui Starbuck i-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ce adîncime se va scufunda, de azi într-o săptămînă, trupul lui Starbuck și trupurile tuturor celorlalți din echipaj? Doamne, Dumnezeule, unde ești? Să apăs? să apăs?... Vîntul a căzut și și-a schimbat direcția, domnule căpitan. Gabierul mare și gabierul mic au fost întinse și terțarolate. Nava își ține drumul. Ă înapoi toată lumea! O, Moby Dick, în sfîrșit ți-am nimerit inima! Acestea fură vorbele bolborosite de bătrîn în somnul lui chinuit, ca și cum glasul lui Starbuck i-ar fi silit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
oamenii înălțară pînzele, căpitanul desfăcu saula specială de care se folosea pentru a se urca în arboretul rîndunicii mari; peste cîteva secunde era tras într-acolo, dar nu străbătuse încă nici două treimi din drum, cînd, scrutînd golul imens dintre gabierul mare și zburător, scoase un țipăt ca de pescăruș: Ă Uite-i jetul! Uite-i jetul! O cocoașă ca un deal troienit! E Moby Dick! Ațîțați de strigătele lui, reluate numaidecît de cei trei oameni de pe catarge, cei de pe punte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
AMBARDEE - abatere bruscă din drum a unei nave, sub forma unui salt lateral al provei. ARBORADĂ - totalitatea arborilor îcatargelor) unui vas cu pânze. ARBORE - catarg îcel din centru se numește „arborele mare“). ARBORELE ARTIMON - ultimul arbore al unui velier. ARBORELE GABIER - partea unui arbore, cuprinsă între gabie și crucetă. ARBORELE TRINCHET - primul arbore îîncepînd de la prova) al unui velier. ARBORET - partea unui arbore, care se instalează pe arborele gabier. ARIMA îa) - a așeza metodic încărcătura în magaziile de pe puntea unei nave
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se numește „arborele mare“). ARBORELE ARTIMON - ultimul arbore al unui velier. ARBORELE GABIER - partea unui arbore, cuprinsă între gabie și crucetă. ARBORELE TRINCHET - primul arbore îîncepînd de la prova) al unui velier. ARBORET - partea unui arbore, care se instalează pe arborele gabier. ARIMA îa) - a așeza metodic încărcătura în magaziile de pe puntea unei nave. ARIPĂ - velă suplimentară de formă trapezoidală și de suprafață mică, înălțată cînd bate vîntul din pupa. AZIMUT - noțiune generală care definește arcul de orizont măsurat de la punctul cardinal
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
deschizătură în care e introdus și fixat un arbore. ETRAVĂ - piesă masivă din oțel turnat sau forjat, constituind extremitatea la prova a unei nave. FUNGĂ - denumire generală dată unui palanc folosit pentru ridicarea și coborîrea vergilor mobile și ale velelor. GABIER îsau vela-gabier) - vela pătrată susținută de o a doua vergă, începînd de jos, a unui velier cu greement pătrat. GABIE - platformă orizontală de lemn sau metal fixată pe traversele și furcile coloanei unui arbore. GALION - bust ornamental sculptat în lemn
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un bazin portuar, în prelungirea cheirilor. MUS - ucenic-marinar. PALANC - sistem de macarale simple ori multiple, prin care se trece o parîmă numită „curent“. PALMA ANCOREI - partea finală, mai lată, a brațului unei ancore. PATARAȚINĂ - manevră fixă ce susține un arbore gabier sau un arboret într-un bord și spre pupa. PESCAJ - distanță măsurată pe verticală de la planul inferior al chilei pînă la planul liniei de plutire a navei; reprezintă adîncimea părții imerse îoperei vii) a unei nave încărcate. PORT-SARTURI - platforme în afara
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-se pe călcâie. N-ai amețit? Mi-a plăcut la nebunie, recunoscui eu. Parcă m-aș face trapezistă. —A trebuit să țip la ea s-o fac să se întoarcă, zise Bez. Dacă n-ar fi femeie, ar fi un gabier pe cinste. Ia mai taci, dinozaur bătrân ce ești. Sunt destul de puternică, zisei eu, neatinsă de jignire. Spre deosebire de tine, Ben, nu-i așa? zise Bez, care ne întărâta când pe unul, când pe celălalt. Să vezi la el amețeală - pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
șchiopătînd În pantalonii lor negri, hamali trăgînd ricșe goale, cerșetori și băieți de la șampane, chelneri În uniforme de la hoteluri. Un văl de fum cenușiu, mare cît un oraș În ceață, se Întindea peste rîu, și din el se iveau arborii gabieri ai vaselor Idzumo și Wake. În dreptul Grădinii Publice, nori de cenușă incandescentă Încă mai ieșeau din coșul vasului de război japonez. Vasul Petrel se scufunda acolo unde fusese ancorat. Aburi se ridicau din pupa și travers, iar Jim putea vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
pe un teren cu zgură, pocnetele seci ale mingilor săltărețe fiind singurele sunete care făceau aerul să se miște. Am traversat terasa și am intrat În barul din spatele restaurantului. Un chelner blond cu o figură copilăroasă și cu umeri de gabier Împăturea șervețele de hîrtie transformîndu-le În iahturi miniaturale, origami decorative pentru farfurioarele cu alune. — SÎnteți invitat, domnule? (RÎnji plin de voie bună.) Mă tem că nemembrii nu au acces În club. — Nu sînt invitat - sau nemembru, nu știu ce formă de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
se apropie de ea și am simțit că pînă și pentru o plecăciune era necesară o invitație oficială. În spatele ei, pe post de bodyguard cu figură de copil, se afla barmanul de la Clubul Nautico, Sonny Gardner, cu umerii săi de gabier de iaht strînși Într-o jachetă gri elegantă. Știam că femeia era Elizabeth Shand, cea mai de succes afaceristă din Estrella de Mar. Fostă parteneră a lui Hollinger, acum controla o rețea de companii din sectorul imobiliar și al serviciilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
douăzeci de metri În urma lui, dar pe cînd traversam amîndoi spațiul verde din Plaza Iglesias i-a făcut cu mîna lui Sonny Gardner, care se oprise pe treptele bisericii anglicane, cu telefonul mobil la ureche. Iar barmanul de ocazie și gabier m-a salutat dînd din cap cînd am trecut pe lîngă el; atunci mi-am dat seama că probabil și alții i se alăturaseră lui Crawford În croaziera lui infracțională la ceas de seară. Întorcîndu-se la Saabul boțit, Crawford așteptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]