45 matches
-
se spunea cățuie, La găleata fântânii se spunea ciutură, La vătraiul de jar se spunea corciovă, La varză se spunea curechi, La flăcău se spunea dănac, Dis-de-dimineță se spunea desniță, La femeia păcătoasă se spunea drăcoaie, La găină se spunea galiță, La vreascuri se spunea găteje, La coșul de fum se spunea hogeag, Neîncetat se spunea hojma, La lumânare se spunea lumină, La făcăleț se spunea melesteu, Vremea călduță se numea molășniță, Buruienii de dragoste i se zicea năvalnic, Folosul se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/limba-noastra-cea-uitata/ [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
barba Lui Dumnezeu - făcută la seceriș - din cuiul casei, stropși focul cu cociorva de ridică bobota cât statul de om și, după ce boteză stâlpii și pietrele bolții, puse la foc ceaunul cel mare și negru să facă o zamă de galiță și curechi. Gătejele ardeau tare și fumul ieșea hojma pe hogeag, de ziceai că-i pară-n curtea ei. Dintr-o latură, de pe un țol, se ridică și muma a bătrână care, cu o cățuie într-o mână și cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/limba-noastra-cea-uitata/ [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
-
subteran era destul de grea, datorită faptului că perforatul găurilor de mină se făcea pe uscat, căci apa care exista era o apă acidă ce ardea hainele unde le atingeau. Această apă avea o denumire clasică în zona Apusenilor, așa zisa ,,galiță’’, care distrugea șinele de cale ferată din galeriile minei. Aici am văzut cum erau organizați deținuții pe locuri de muncă. Cei care optau să lucreze în subteran erau lăsați să lucreze unde vor ei. Organizarea se făcea în colonie. Aici
DESPRE MINERI ŞI MINERIT...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_mineri_i_minerit_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/372789_a_374118]
-
unt se vindea împachetat în frunze de viță de vie. Ambalaje nu prea erau, carnea se punea pe frunze mari de loboda, pe prosoape aduse de acasă, sau chiar în hârtie de ziar pentru cei care nu erau prea pretențioși. Galițele, adică păsăretul, găini, rațe, gâște, curci, se vindeau numai vii pentru a-și păstra prispețimea. Frăguțe, mure, coacăze, agrișe se vindeau cu cană... sau în cornete de hârtie. Prin piață circulau diferite precupețe care ofereau celor însetați „Apă-rece”, iar celor
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1450628662.html [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
lui Șalamon Avram și Ghizela, născut�� la data de 18 noiembrie 1937 în localitatea Simeria, județul Hunedoara, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Kvar Iona, str. Rambam nr. 5/4. (3.785/2005) 24. Huin Isabela, fiica lui Galiță Gheorghe și Maria, născută la data de 27 octombrie 1950 în localitatea Roman, județul Neamț, România, cetățean american, cu domiciliul actual în Statele Unite ale Americii, 578 Villa Real, Palo Alto, CA 94306. (5.863/2004) 25. Kagan Solange Bat-Sheva, fiica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213222_a_214551]
-
Corvin, Brebeni, Crângu, Rariștea, Viile Comuna Lipnița Sate: Lipnița, Canlia, Carvăn, Coslugea, Cuiugiuc, Goruni, Izvoarele Comuna Mircea Vodă Sate: Mircea Vodă, Gherghina, Satu Nou, Tibrinu Comuna Oltina Sate: Oltina, Răzoarele, Satu Nou, Strunga Comuna Ostrov Sate: Ostrov, Almălău, Bugeac, Esechioi, Galița, Gârlița Sate: Peștera, Ivrinezu Mare, Ivrinezu Mic, Izvoru Mare, Veteranu Comuna Rasova Sate: Rasova, Cochirleni Comuna Saligny Sate: Saligny, Făclia, Ștefan Cel Mare Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Orașul MURFATLAR Localitate componentă: Murfatlar Sat ce aparține orașului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Fabrica de Gheață Int. Fanfarei Int. Fălciei Str. Fălticeni Str. Ferăstrău Str. Fructelor Int. Frumușița Int. Fundeni Șos. Fundeni - nr. 97 - 237 Șos. Fundeni - nr. 228 - 296; Șos. Fundeni - nr. 2 - 226 Șos. Fundeni - nr. 1 - 95 Str. Galeș Str. Galița Str. Gârbov Str. Gaterului Str. Gătaia Str. Geamandurei Str. Gheorghe Iacobescu Int. Gherghiței Str. Gherghiței Str. Ghimbav Int. Glasului Str. Glăvănești Str. Gorgan Spătarul Str. Gureni Int. Heliade Între Vii Str. Heliade Între Vii Str. Hispania Str. Hortensiei Str. Huilei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
fată, căreia îi merg „cuscrii” în sărbătorile Crăciunului.(Teodor Bulzan) După terminarea petrecerii de câteva zile, încep pregătirile pentru Anul Nou. Femeile gătesc bucate alese, ca și la Crăciun, dar nu au voie să taie pasări, zicând că „dacă tai galiță la Anul Nou, tot anul ce urmează vei împrăștia precum galița, tot ce ai agonisit” In seara de Anul Nou se umblă cu capra. Este un joc cu măști, la care participă băieți între 13-14 ani. Ei sunt îndrumați de
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
terminarea petrecerii de câteva zile, încep pregătirile pentru Anul Nou. Femeile gătesc bucate alese, ca și la Crăciun, dar nu au voie să taie pasări, zicând că „dacă tai galiță la Anul Nou, tot anul ce urmează vei împrăștia precum galița, tot ce ai agonisit” In seara de Anul Nou se umblă cu capra. Este un joc cu măști, la care participă băieți între 13-14 ani. Ei sunt îndrumați de o persoană vârstnică, dar care nu îi va însoți. Toți sunt
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Liubotina, Plavișevița, Ponicova, Mraconia, Costinețiu, Suhodolu, Mala, Valea Satului, Eșelnița, Dâlboca, Groțca, Cerna, Bahna, Vodița, Jidoștița, Dudaș, Topolnița, Bistrița, Blahnița, Drincea, Sărăceaua, Desnățui, Nedeia, Jiu, Jieț, Celei, Ursa, Olt, Oltul Mic, Călmățui, Sâi, Vedea, Pasărea, Argeș, Mostiștea, Berza, Almălău, Begena, Galița, Canlia, Canaraua Fetei, Jegălia, Valea Mare, Vederoasa, Urluia, Rasova, Peștera, Țibrin, Dunărea, Calachioi, Chichirgeaua, Ialomița, Topolog, Nămolești, Călmățui, Bașburun, Aiorman, Greci, Cerna, Valea Plopilor, Jilila, Siret, Prut, Gârla Ciulinețul, Luncavița.
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
l-a obligat pe premierul polonez Władysław Grabski să ceară sprijinul Aliaților occidentali în iulie. Presiunile politice și militare i-au obligat pe polonezi să accepte retragerea la vest de linia stabilită de aliați în 1919 și un armistițiu în Galița. Pe 11 iulie 1920, George Curzon a semnat o telegramă destinată guvernului bolșevic prin care propunea încetarea focului de-a lungul unei linii care avea să primească numele ministrului britanic de externe. Propunerile lui Curzon din iulie 1920 difereau de
Linia Curzon () [Corola-website/Science/329138_a_330467]
-
2005, dar din pricina unor defecțiuni tehnice nu s-a putut începe mai devreme de 6 august; s-a filmat mai întâi în Colegiul Național „Sf. Sava”, apoi într-o școală din cartierul Andronache și în împrejurimi - în special, pe strada Galița, dar și pe strada I.L. Caragiale din suburbia Voluntari. Au urmat câteva zile de filmări lângă localitatea Eșelnița, după care s-a revenit în București. Pe 15 octombrie a fost trasă scena cu care se deschide filmul, iar seara a
Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/309153_a_310482]
-
O cronică inedită, „Revista contimporană”, 1873, 5; Grigore G. Tocilescu, Scrierile inedite ale lui Zilot Românul, RIAF, 1885, vol. V; A. Philippide, Introducere în istoria limbei și literaturei române, Iași, 1888, 160, 220; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 284-292; Mihai Galiță, Zilot Românul din punctul de vedere al dezvoltării limbii literare românești, „Noua revistă olteană”, 1904, 4; Petre V. Haneș, Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, 1904, 10-13, 48-49; Densusianu, Lit. rom., I, 140-145
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
Românul din punctul de vedere al dezvoltării limbii literare românești, „Noua revistă olteană”, 1904, 4; Petre V. Haneș, Dezvoltarea limbii literare române în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, 1904, 10-13, 48-49; Densusianu, Lit. rom., I, 140-145; Mihai Galiță, Cronica lui Zilot Românul, „Gazeta cărților”, IV, 1935, 17, 18, V, 1935, 3, 4; Călinescu, Ist. lit. (1941), 188-191, Ist. lit. (1982), 197-200; Popovici, Studii, 150-154; Valentin Al. Georgescu, Un al treilea manuscris ieșean al „Manualului de legi” din 1766
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
bună măsură, o revoluție politică începută cu douăzeci de ani în urmă; poate că vom izbuti să o ducem până la capăt măcar pe aceasta, care ne privește pe toți, ființial! prof. univ. dr. Simona Modreanu Interdisciplinaritate opțiune sau necesitate? Crina Galiță, clasa a XII-a coord. prof. Mariana Anton Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Galați (Mihai Eminescu) Lumea în sensul său cel mai pur s-a născut dintr-un gând. Acesta a determinat un lung șir de contradicții. Aceeași etapă a urmat
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de teleschi; h) cinematograf, biblioteci, discoteci, cluburi, Pub etc. Dacă la elemenele enumerate deja adăugăm și prezența a numeroase altor obiective cum ar fi: rezervația de arbori seculari Piatra Arsă și Urlătoarea, monumente de arhitectură (casa lui Cezar Petrescu, casa Galița Vasiliu, ruinele Vămii Prahovei), monumentul memorial: Crucea de pe Caraiman - ce atrage de departe atenția turiștilor - ca și statuia „Ultima grenadă”, muzeul memorial „Cezar Petrescu” etc. toate acestea fac din Bușteni un dorit, agreabil și minunat loc de odihnă, sporturi de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
centru industrial (bere, postav, sticlă); - popas turistic; - stațiune climaterică - centru turistic cu hoteluri, vile, pensiuni, pârtii de schi și linie de telecabină; BUȘTENI. - m. arh.: statuia „Ultima grenadă”, sculptor Dimitriu BÎrlad; - m. arh.: casa lui Cezar Petrescu; - m. arh.: casa Galița Vasiliu; - m. arh.: ruinele Vămii Prahovei; - muzeul memorial Cezar Petrescu (1892-1961); - etnografie și folclor: ansamblu folcloric Caraimanul și taraf de instrumente populare; - ape minerale, bogate În clorură de sodiu, calciu, magneziu etc; - m. n.: cascada Urlătoarea; - m. n.: Poiana Țapului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cătunele Hairaclar și Șamșiler 587. Plasa Silistra-Nouă cuprindea 40 de comune, după cum urmează: Aliman, Almanlâu, Asarlâc, Bairam-Dede, Bazarghian, Beilic, Bugeac, Gadikioi, Calaicci, Calnia, Kara-Aci, Caranlâc, Carvan, Câșla, Ciucurkioi, Ciungiuc, Coslugea, Cara-Orman, Cusgun, Demircea, Dobromir din Deal, Dobromir din Vale, Esekioi, Galița, Garlița, Ghinegea, Ghiol-Punar, Hairankioi, Lipnița, Mârleanu, Nastradin, Oltina, Ostrovu, Parakioi, Prăjoia, Regep-Cuiusu, Satu-Nou, Teke-Deresi, Tekekioi și Velikioi 588. Județul Tulcea, cuprinzând Delta Dunării și Insula Șerpilor avea reședința în orașul Tulcea. Conform prevederilor legii de organizare a Dobrogei din 9
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
furnicile de-i omoară, iar paserea îi părăsește. Tărîțele și busuiocul din noaptea de Sf. Vasile sînt bune pentru paseri. Gîștile și găinile albe sînt socotite sfinte. Cînd paserile umblă cu aripile în pămînt, trag a sărăcie. Dacă are cineva galițe* mici, apoi se crede că nu e bine a le număra într-o zi de post, c-apoi n-ar crește. Paserea care va fi pupată de om o mănîncă uliul. Cuibarul în care a scos gîsca sau găina pui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc - coajă de ou ghizd(ea) - lada de deasupra fîntînii gîci (a) - a descoperi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu trei ani mai mic decât mine. N-a fost decât de două ori la Beiuș în târg: o dată la 1848, pe vremea lui Kosuth, ș-odată acum. țucur la zahar: miere albă dumbravnic calapăr nimaș hat harmasar ladă îndărătru galițe bumb turea(t)că boscorodi mogorogi tont aici gădină. pieri (animale) tăt bunavremea groscior omăt. neauă S-a scumpit rachiul, sarea, gazul, tutunul. Țăranii se tânguiesc notarului. Notarul, om serios, le dovedește că rachiul e prăpădenia neamului, rachiul sărăcește și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și sprijină-l!” într-un acces de generozitate, Sp. l-a lăudat pe N. cerîndu-ne să fim de acord că în el „moare sufocat un umorist”! Revenind la premieră, am aflat că vinul l-au adus doctorul Ganea și primarul Galiță, că nevasta celui dintîi a urcat pe scenă și i-a dat flori autorului („Cel mai greu lucru - se alinta acesta - e ieșirea la rampă”), că dintre critici au fost prezenți Valentin Silvestru, Liana Cojocaru, D. Chirilă, Constantin Paiu (care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
moșneag), 115 cabaline (ceea ce înseamnă aproape un cal pentru fiecare 10 locuitori) și 2036 de ovine (adică tot două mioare pentru fiecare suflet al satului). Nu e mult, dar nu e rău. Statistica nu ne vorbește și despre numărul de galițe pe care tot omul le ține în curte pentru ouă, pentru carnea lor gustoasă și chiar pentru puful din care boresele au mai tocmit oarece perne moi. Și care după cum se vede în gospodăria fiecăruia, s-ar părea că nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
simbolistă sau cu o tematică preponderent socială N. Burlănescu-Alin, N. Vulovici, I. C. Popescu-Polyclet, Al. Gherghel, Florian I. Becescu, D. Karnabatt, I. Stătescu, cu proză sunt prezenți Ștefan Braborescu, O. Tafrali, V. Grigorescu-Elvir, Petre Danilescu, iar cu articole - Ștefan Braborescu, M. Galiță. Alți colaboratori: Petru Vulcan, A. Laugier. C.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288481_a_289810]
-
decalitru, staulul de oi din șură fele vas de ½ litri fercheș mândru, frumos îmbrăcat feștilă ultima parte a fuiorului, fitil fleșariu măcelar fluștiuc aperitiv, gustare foale burtă, abdomen furcitură grămadă mare de fân, de paie fusoi fasole G gabete gadine, galițe, păsări de curte găbăneață magazie mică pentru unelte, pentru lemne, etc. gătej lemn scurt, lemn pentru ațâțat focul gâmboț de dimensiuni reduse gânj nuiele împletite cu care se leagă doi pari la un loc gârligiu locul prin care se coboară
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]